4,425 matches
-
modelului verbal acustic(foneme, structuri fonetice, moneme) 2.Transferarea modelului acustic într-un model verbal motric aproximativ. 3.Reproducerea aproximativă a modelului verbal motric cu modelul verbal acustic. 4.Compararea modelului verbal motric cu modelul verbal acustic. Deci, modelele verbale motrice asociate cu cele acustice dau posibilitatea autocontrolului, autoreglării vorbirii. COPILUL DEFICIENT AUDITIV Deficientul auditiv este lipsit sau are diminuată funcția auditivă, fiind surd sau hipoacuzic. Surdul dispune de un aparat auditiv inactiv insuficient dezvoltat, ca urmare a unor deficiențe anatomo-fiziologice
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
fi diminuată sau chiar absentă in raport cu specificul deficienței de auz. Percepția auditivă implicând un complex de senzații, la copilul surd este săracă și confuză. Reprezentarea - imagine generalizată a obiectelor si fenomenelor percepută anterior - are o încărcătura evidentă vizual - motrică. Memoria comportă aproximativ aceleași caracteristici, cu ale copilului normal, auzitor în sfera afectivă și motorie. Memoria cognitiv verbală se dezvoltă mai lent, în procesul demutizării cu un accent diferit de mecanicism. Memoria vizualmotrică, afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația proces
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
noțiunii de matematică. Materialul didactic desemnează atât obiecte naturale, originale, cât și pe cele concepute și realizate special pentru a substitui obiecte și fenomene reale. Ceea ce oferă eficiență materialului didactic este posibilitatea de a realiza o legatură permanentă între activitatea motrică, percepție, gândire și limbaj în etapele de realizare a sarcinilor didactice. Manipularea obiectelor este impusă de particularitățile preșcolarilor deficienți de auz, care sunt tributari situațiilor concrete și conduce mai rapid și mai eficient la formarea percepțiilor. Din punct de vedere
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
de comunicare între educatoare și copil, căci, dezvoltă capacitatea copilului surd de a observa și de a înțelege realitatea, de a funcționa în mod adecvat, se asigură conștientizarea, înțelegerea celor învățate, precum și motivarea învățării. În timpul activității, antrenează capacitățile cognitive și motrice, și în acelasi timp, declanșează o atitudine afectiv-emoțională, favorabilă realizării obiectivelor propuse. În realizarea unui obiectiv pedagogic apare, astfel, mai evident rolul metodelor și al materialului didactic comparativ cu alți factori ai procesului de învățământ. Astfel, materialul didactic: - sprijină procesul
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
ale acțiunii”, este necesar ca permanent să determinăm copilul surd ,,să verbalizeze “(prin limbaj dactil, mimico-gestual) acțiunile pe care le efectuează cu obiectele (Eu am trei mere. El are bulina albă în cutia mare.). Acțiunile repetate tind să devină deprindere motrică, și în cazul copiiilor surzi, verbalizarea implică, pe lângă cuvânt și alte semne (mimico-gesticulația, dactilemele, semnele evocatoare). Folosirea semnelor auxiliare este în directă legatură cu nivelul de școlaritate, cu stadiul demutizării, cu dezvoltarea psihică. Etapa interiorizării acțiunilor materiale și materializate, reflectarea
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
cu cât se stabileste o relație directă între copilul cu deficiență de auz și obiectul cunoașterii. Dobândirea de noi cunoștințe se face prin efort propriu, individual, bazat pe acțiune. Eficiența materialului didactic se poate realiza în momentul interacțiunii dintre activitatea motrică, percepție, gândire și limbaj. În predarea - învățarea numerelor naturale, se parcurge o etapă de conștientizare (cu precădere la preșcolarii surzi, folosindu-se de un bogat material didactic ilustrativ), urmează o etapă de învățare -interiorizare cu finalitate operatorie automatizată (numărare și
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
În predarea - învățarea numerelor naturale, se parcurge o etapă de conștientizare (cu precădere la preșcolarii surzi, folosindu-se de un bogat material didactic ilustrativ), urmează o etapă de învățare -interiorizare cu finalitate operatorie automatizată (numărare și socotire). Percepția pregătește deprinderea motrică. Pe măsura exersării acțiunii, deprinderile intră în faza de organizare și sistematizare. Priceperea se dobândește pe baza achiziționării mai multor deprinderi. Abilitățile specifice activităților matematice reprezintă un ansamblu de priceperi, deprinderi și capacități ce se formează prin acțiunea directă cu
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
în prealabil la nivelul și nevoile copiilor. La copil, atletismul nu trebuie să însemne doar un câmp de activități ori de jocuri, ci mai ales un domeniu ale cărui obiective să fie dezvoltarea fizico-intelectuală și desăvârșirea personală prin sport. Evoluția motrică a copilului nu poate avea loc dacă există o greșită înțelegere a “naivității infantile” din care decurg, în fapt, valorile întemeiate pe egocentrism. Prin urmare, există studii care străbat în profunzime capacitatea de antrenare a copilului, dar majoritatea studiilor s-
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
studii s-au efectuat pe pista de atletism sau în săli de sport, unde să fie testată capacitatea de antrenare a copilului. Și cum nimic la naștere nu este preformat definitiv, este acceptat faptul că viteza ca și alte calități motrice se dezvoltă la vârste mici, dar și la vârste mai mari, după depășirea limitei nivelului natural de creștere al individului, dacă există potențial de viteză nevalorificat. Eforturile ultimelor două decenii pe plan mondial s-au concretizat într-o suită de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
multe aspecte care privesc dezvoltarea și conservarea posibilităților reale de efort ale copiilor pe acest plan, nu sunt cunoscute, nefiind sau fiind studiate cu mijloace de investigație rudimentară. Dorim să prezentăm în aceste pagini din primul volum, intitulat ” Viteza, calitate motrică, fundamente teoretice” materiale ce sunt prezentate în tezele de doctorat ale subsemnaților sub valoroasa îndrumare a conducătorului științific a acestor lucrări de anvergură, prof univ. dr. Tiberiu Ardelean. Ii mulțumim că ne-a îndrumat cu răbdarea și profesionalismul cunoscut, apreciat
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
aceste probleme ale pubertății, M.R.Malina, 1983, M. R. Malina și C. Bouchard, 1991, susțin următoarele: - la 10 ani, fetele sunt la începutul prepubertății când încep să se formeze unele caracteristici sexuale secundare. Se normalizează proporțiile și se fixează coordonările motrice; - în prima fază a pubertății între 11-12 ani, la fete are loc maturizarea sexuală cu apariția primei menstre, formarea curburilor definitive ale corpului, creșterea în înălțime, disproporție între înălțime și membre, perturbări în coordonare; -în a doua fază a pubertății
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sexuală cu apariția primei menstre, formarea curburilor definitive ale corpului, creșterea în înălțime, disproporție între înălțime și membre, perturbări în coordonare; -în a doua fază a pubertății, la vârsta de 12-14 ani are loc armonia între proporțiile corporale, armonizarea coordonărilor motrice și se încheie diferențierea sexuală specifică; -în perioada pubertății, se produc procese intense de creștere și evoluție; pentru o dezvoltare optimă sunt necesari stimuli motori bine adaptați. La alegerea exercițiilor, trebuie să se țină cont de fragilitatea aparatului de susținere
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
corpului, creșterea în înălțime, disproporții între înălțime și lungimea membrelor, perturbări în coordonarea mișcărilor; și a pubertății definitive (12-14 ani la fete și 14-15 ani la băieți) în care se observă stabilirea unei armonii în proporțiile segmentelor corporale, armonizarea coordonării motrice, se încheie acum și procesul de diferențiere sexuală etc. În legătură cu transformările specifice acestei perioade J. Weineck, în 1993, a constatat că „cu un an sau doi înainte ca semnele particulare să apară, hipotalamusul începe să fabrice deja ceea ce numim „Releasing
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
nivelul lor de pregătire sportivă. Cerințele sportului de performanță sunt deosebite din toate punctele de vedere, de aceea selecția sportivilor trebuie să fie foarte strictă, foarte riguroasă, să fie reținuți doar aceia care se încadrează în baremurile morfologice, funcționale, psihice, motrice, care sunt capabili să accepte și înfrângerile și victoriile. Conform lui M Epuran, 2001, sistemul aptitudinal psihomotor se dezvoltă în cea mai mare parte în așa numitul „interval de eficiență” sau „zonă optimă a dezvoltării” care se află între 6-10
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
autorului citat, după care “capacitățile condiționale acoperă în copilărie o formație optimală și nu maximală, aceasta fiind diferența esențială între antrenamentul copilului și cel al adultului”. A.Viru și col., 1998, au analizat relația existentă între maturizare și dezvoltarea capacităților motrice la subiecții de vârstă pubertară, în special la fete, fiind examinate datele referitoare la modificările hormonale din timpul efortului fizic. Din studiul respectiv se desprind câteva aspecte importante despre evoluția fetelor privind comportamentul motric în perioada pubertății: -folosind metoda radiografică
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
maxime de creștere. Rezultatele unei cercetări cu o durată de 6 ani a lui Beunen, 1981, citat de A. Viru și col., 1998, realizată cu băieți belgieni, au evidențiat faptul că cea mai mare creștere a diferiților parametri ai capacităților motrice, față de perioada de viteză maximă de creștere, prezintă următoarea evoluție privind: -forța și puterea musculară: 0,5-1an după perioada vitezei maxime de creștere (PVMC); -mobilitate: jumătate de an după PVMC; -viteză: 1,5 an înainte de PVMC. În cercetarea lui Carron
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
M. Grosser, 1991, privind dezvoltarea vitezei de reacție, consideră oportună vârsta de 8-10 ani. Pornind de la ideile lui Wolanski, 1979, citat de E. Hahn, 1996, și M. Grosser, 1991, (tab. nr.2) vârsta aproximativă, privind capacitatea de antrenare a calităților motrice, este optimă pentru : -reacție la stimuli vizuali, între 18-22 de ani; -reacție la stimuli acustici, la 18 ani; -reacție la stimuli tactili, între 14-18 ani -anduranța generală, VO2 max, între 15-22 de ani. Capacitatea de viteză ciclică la vârsta școlară
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
acest context că în antrenamentul atletic, la copii este necesar să se respecte modelul fazelor sensibile. Din studiul realizat de A. Conzelman, 1998, din care prezentăm mai jos tab. Nr. 3, pot fi amintite aspectele că subdiviziunea de la nivelul capacităților motrice nu este diferențiată suficient. Pentru capacitățile de coordonare, A.Conzelman, 1998, a avansat ipoteza pedagogică că progresele obținute în realizarea sarcinilor de învățare a mișcărilor ciclice sau aciclice depind în mai mare măsură de experiențele anterioare decât de vârstă. (Tab
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
la rândul său că depinde de nivelul de maturizare și de antrenament. Aceiași autori consideră că, până la un anumit nivel, premisele neuromusculare, de care dispun copii, sunt suficiente pentru a le garanta un nivel adecvat de forță pentru execuția deprinderilor motrice. Capacitatea motrică viteza 2.1. Generalități și definiție Viteza este definită în literatura de specialitate în mod diferit, în conformitate cu concepția și specialitatea celui care se ocupă de acest lucru. M. Pradet, 1996, prezintă viteza ca fiind “capacitatea de a executa
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
său că depinde de nivelul de maturizare și de antrenament. Aceiași autori consideră că, până la un anumit nivel, premisele neuromusculare, de care dispun copii, sunt suficiente pentru a le garanta un nivel adecvat de forță pentru execuția deprinderilor motrice. Capacitatea motrică viteza 2.1. Generalități și definiție Viteza este definită în literatura de specialitate în mod diferit, în conformitate cu concepția și specialitatea celui care se ocupă de acest lucru. M. Pradet, 1996, prezintă viteza ca fiind “capacitatea de a executa o serie
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
1. Generalități și definiție Viteza este definită în literatura de specialitate în mod diferit, în conformitate cu concepția și specialitatea celui care se ocupă de acest lucru. M. Pradet, 1996, prezintă viteza ca fiind “capacitatea de a executa o serie de acțiuni motrice, provocând cea mai rapidă deplasare a corpului sau a uneia din părțile sale în unități scurte de timp, fără să ducă la apariția semnelor de oboseală”. La această definiție, același autor adaugă următoarea explicație: “pentru a identifica exclusiv această capacitate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
definește viteza de alergare, ca fiind și rezultatul tehnicii de alergare. Ca orice tehnică, metodele acesteia pot fi învățate și perfecționate, de către cei care cunosc metodologia specifică. În studiile lui N. Sozanscki și T. Witeczac, 1979, viteza este o calitate motrică, complexă, care este determinată de 3 componente principale: - timpul de reacție; - viteza unei mișcări singulare; - frecvența mișcărilor. Fiecare componentă este influențată genetic și are o serie de condiționări specifice, determinând astfel ca viteza în acțiunile motrice complexe să apară într
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
viteza este o calitate motrică, complexă, care este determinată de 3 componente principale: - timpul de reacție; - viteza unei mișcări singulare; - frecvența mișcărilor. Fiecare componentă este influențată genetic și are o serie de condiționări specifice, determinând astfel ca viteza în acțiunile motrice complexe să apară într - o formă integrală. E. Hahn, 1996, denumește viteza unei mișcări singulare ca fiind “viteza aciclică sau viteza de acțiune, care este capacitatea de a executa o mișcare în cel mai scurt timp posibil”. Frecvența mișcărilor o
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
iar în stadiul 3 de pregătire, în timp ce rezistența se dezvoltă, viteza intră în perioada de regres. Ca aptitudine psihomotrică este definită de Bogdan C-tin Rață, în 2006, pag. 119, ca fiind “capacitatea organismului de a executa acte sau acțiuni motrice, cu întreg corpul sau numai cu anumite segmente ale acestuia, într-un timp cât mai scurt, deci cu rapiditate maximă, în funcție de condițiile existente”. 2.2. Factorul genetic și capacitatea motrică viteza În timp ce genetica determină care dintre noi are cele mai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ca fiind “capacitatea organismului de a executa acte sau acțiuni motrice, cu întreg corpul sau numai cu anumite segmente ale acestuia, într-un timp cât mai scurt, deci cu rapiditate maximă, în funcție de condițiile existente”. 2.2. Factorul genetic și capacitatea motrică viteza În timp ce genetica determină care dintre noi are cele mai bogate resurse, nimic nu împiedică să se exploreze și să se descopere alte limite ale potențialului uman. Complexul genetic individual își pune amprenta pe toată perioada performanței din viața unui
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]