KorAP: Find »[drukola/base=muncitor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...151 152 153 ...205 >

5,117 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872

sus de a-și pierde zilnic cîte 2-4 ore întregi așteptînd rîndul la distribuirea petrolului, timp care le este mult mai prețios în interesul redactării scrierilor prin care să lămurească și să ajute la dezvoltarea culturii realismului socialist în masele muncitoare". În al doilea număr din Pentru pace și cultură Luptăm, datat 6 Noiembrie 1949, aflăm, din poemul Căminul cultural, semnat de Al. Popovici: Aici era cîndva o crîșmă cu lampa gălbue,/ Oamenii întîrziau pînă noaptea tîrziu./ Printre ferestre strîmbe de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
Roși de ambiții nemăsurate și setoși de glorii nemeritate, elemente necinstite își însușesc munca altora, dînd-o drept a lor. / În felul acesta, speră că se vor putea strecura printre creatorii de artă cinstiți care cu generozitate și dragoste față de clasa muncitoare s-au angajat în lupta pentru construirea socialismului în țara noastră, făcînd din scrisul lor sub îndrumarea Partidului o armă puternică, ascuțită, îndreptată hotărît și neșovăielnic împotriva inamicilor poporului, împotriva rămășițelor burghezo-moșierești, împotriva dușmanilor dinlăuntrul și dinafara granițelor țării". Plagiatul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
literare, B) Ridicarea nivelului ideologic al membrilor filialei, C) Descoperirea, urmărirea și sprijinirea tinerelor talente muncitorești de la orașe și sate inclusiv talentele din școli, cămine culturale, cluburi, biblioteci, atenee etc., D) Îndrumarea forțelor creatoare de care dispuneți spre temele clasei muncitoare ca: a) întărirea clasei muncitoare, b) întărirea alianței cu țărănimea muncitoare, c) întărirea luptei pentru pace prin cultivarea urii împotriva imperialismului ațîțător la război (se recomandă pe această temă schițe, poezii, nuvele, piese de teatru), d) industrializarea socialistă, e) depășirea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
noastră, a întreprins treptat o operă vastă de redresare, eliminînd exploatarea castei parazitare din trecut, statornicind ca temei al vieții înnoite munca liberă, adăugînd toate elementele de progres material și intelectual în folosul poporului". Vituperînd trecutul negru, faptul că poporul muncitor a suferit pretutindeni (se observă viziunea internaționalistă n. n.) povara marii perversități crîncene: constituții și legi în serviciul nedreptății, exploatării și asupririi, scriitorii progresiști fiind cei care au lăsat mărturie în opera lor despre această crimă istorică, stopată odată cu revoluția epocală

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
jos etc. Li se comunică participanților pentru ce luptă scriitorii: "pentru a ridica literatura realist-socialistă spre culmile creației artistice, pentru a exprima în operele lor, în toată plinătatea, marile idei ale epocii noastre, conflictele ei esențiale, eroismul neasemuit al clasei muncitoare, al poporului care înfăptuiește cea mai profundă transformare revoluționară din istoria sa. De aceea scriitorii și cititorii resping cu hotărîre orice tendință de a nega realizările de seamă obținute de literatura noastră în perioada de trecere la construirea socialismului". Literatura

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
revoluționar și dîndu-le claritatea țelului și perspectivei, nestrămutata convingere în victoria marilor idealuri ale umanității... Cetățean al patriei sale socialiste, purtător al ideilor înaintate ale timpului său, scriitorul este părtaș activ la marea luptă pentru triumful deplin al ideologiei clasei muncitoare. La unii scriitori se manifestă confuzii ideologice alimentate de existența în țara noastră a rămășițelor claselor exploatatoare, cît și de influențe ale ideologiei claselor exploatatoare dinafară. Conștienți de marea însemnătate a literaturii în lupta ideologică, scriitorii trebuie să combată cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
răsturnarea lui Antonescu și întoarcerea armelor în contra dușmanilor omenirii. În cuvîntul său, autorul Mărului de lîngă drum își propune a prezenta rezultatele mai importante dobîndite de scriitorii noștri după eliberare, toate posibile numai grație îndrumării ideologice și cu ajutorul partidului clasei muncitoare. Încă din primele zile de după eliberare, cum era numită invazia sovietică, Mihai Beniuc constată că scriitori ca Mihail Sadoveanu, Mihail Ralea, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu, Demostene Botez, Cezar Petrescu și Camil Petrescu, la care s-au alăturat mai tinerii Radu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
cu realismul socialist, scriitorii erau în imposibilitatea de a cădea în vreo greșeală partinică. Lenin este citat copios, cu astfel de texte: "Arta aparține poporului. Prin rădăcinile ei cele mai adînci ea trebuie să pătrundă în însuși grosul maselor largi muncitoare. Ea trebuie să fie pe înțelesul acestor mase și iubită de ele. Ea trebuie să unească simțirea, gîndirea și voința acestor mase, să le ridice". Realizările editoriale sînt prezentate stahanovist, cifrele în sine fiind grăitoare în opinia referentului. De la 1

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
cu pioșenie din afirmațiile de la al II-lea Congres al PMR, spre exemplu: "Dar succesele obținute nu trebuie să ducă la crearea unei atmosfere festive, de automulțumire. Multe dintre temele mari și dintre aspectele fundamentale ale luptei eroice a poporului muncitor pentru construirea socialismului, ca și din istoria ultimelor decenii, nu și-au găsit oglindirea în literatură și artă decît în slabă măsură. Multe opere suferă de tendința de a simplifica realitatea, de a o prezenta în chip schematic, ceea ce se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
se simte dator a-l cita și pe Mihail Sadoveanu, dar nu direct, ci spicuit dintr-un citat mai larg al tovarășului Gheorghiu-Dej la al II-lea Congres al P.M.R.: "Literatura nu poate fi izolată de interesul permanent al obștei muncitoare. Țara noastră n-are ce face cu literații "care nu fac politică" și cu cei care pretind că dormitează în turn de fildeș. Țara noastră are nevoie de scriitori militanți în vederea progresului ei necontenit". Ceahlăul literaturii noastre n-are ce

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
personal, de a sluji poporul, socialismul, pacea? Da, vom putea răspunde, asta este libertatea noastră, pe care n-am avut-o înainte. Pentru noi libertatea a început o dată cu eliberarea țării de fascism, de către armatele sovietice, o dată cu preluarea puterii de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare, sub îndrumarea partidului. Atunci au început să scrie, deschis, scriitorii ceea ce nu scriau decît pe ocolite altădată sau pur și simplu treceau sub tăcere. Noi am ajuns la libertatea în creație pe care unii din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
socialismul, pacea? Da, vom putea răspunde, asta este libertatea noastră, pe care n-am avut-o înainte. Pentru noi libertatea a început o dată cu eliberarea țării de fascism, de către armatele sovietice, o dată cu preluarea puterii de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea muncitoare, sub îndrumarea partidului. Atunci au început să scrie, deschis, scriitorii ceea ce nu scriau decît pe ocolite altădată sau pur și simplu treceau sub tăcere. Noi am ajuns la libertatea în creație pe care unii din noi o visau, la literatura

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
gîndirea revoluționară a omenirii, prin experiența și munca vie a proletariatului socialist, care va crea o permanentă întrepătrundere între experiența trecutului (socialismul științific, care a desăvîrșit dezvoltarea socialismului de la formele sale primare, utopice) și experiența prezentului (actuala luptă a tovarășilor muncitori)". De la scrierea acestor luminoase cuvinte au trecut 50 de ani și iată că ele s-au adeverit și în țara noastră, ele au devenit expresia modului de libertate pe care l-am ales și-l înțelegem noi și l-am

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
literatură, care consideră literatura ca o armă în lupta de clasă și o unealtă în construcția socialistă". Deviza pe care o afirmă coraportorul cu Probleme ale poeziei, Dan Deșliu, este: dragoste față de adevărul vieții, fidelitate față de leninism, de partidul clasei muncitoare căruia îi datorăm tot ce e mai bun în creația noastră. Aflăm, spus răspicat de autorul lui Lazăr de la Rusca, de unde au izvorul marile creații poetice ale trecutului: din legătura artistului cu poporul, din cunoașterea vieții, a suferinței și aspirațiilor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
perfide încetează o dată cu eliberarea de sub jugul fascist, astfel: "a fost înlăturată principala stavilă care împiedica rostirea răspicată a adevărului în artă, iar poezia a dobîndit și ea adevărata, mult visata libertate: libertatea de a se situa deschis pe pozițiile clasei muncitoare, de a milita sub steagul partidului acestei clase, unic reprezentant al intereselor poporului". Ocupația sovietică și instaurarea comunismului au adus pentru Dan Deșliu și poeții partinici, cît și pentru poezia lor, adevărata, mult visata libertate. Prezintă laudativ autorii și cărțile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
după apariția fabulelor lui M. Breslașu, în presa de dreapta a fost publicată o cronică (autor: Șerban Cioculescu) în care se afirma verde că poetul, preocupîndu-se de probleme politico-sociale, își trădează menirea și că tendențiozitatea (citiți "situarea pe pozițiile clasei muncitoare") anulează valoarea estetică a poeziei. În concluzie, Breslașu era sfătuit să caute surse de inspirație "mai potrivite" (citiți "atemporale"), de pildă, biblica legendă a lui Iov, pentru a nu altera puritatea artei sale". Vituperînd astfel de teorii dușmănoase, se pronunță

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
patrie de T. G. Maiorescu, Studenta de Aurora Cornu, Fete în uniformă de Valeria Boiculesei și altele. De asemenea, tot în genul epic există numeroase realizări de valoare pe linia evocării trecutului de luptă al poporului nostru, al clasei noastre muncitoare. Astfel, ciclul 1907 de Tudor Arghezi, poemele Bălcescu de Eugen Jebeleanu, Chivără roșie și În frunte comuniștii de M. Beniuc, Cîntec de leagăn al Doncăi și În tîrg la Iași 1917 de Marcel Breslașu, Balada tovarășului care a căzut împărțind

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
însuflețim cu aripi largi deschise zborul către ziua de mîine". Mai ales că "avem pentru asta toată libertatea, o libertate pe care nici în visele cele mai optimiste n-au întrezărit-o înaintașii noștri: libertatea de a sluji poporul, clasa muncitoare, partidul acestei clase. Tocmai pentru că iubim profund această libertate vom riposta energic oricăror tendințe liberaliste, vom înfiera în unanimitate, întotdeauna, orice încercări de a se apăra, în numele libertății, cauza burgheziei împotriva cauzei poporului". Problemele critice vor fi tratate, în coraportul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
burgheză. Pe bună dreptate aceasta avea nevoie de un medic dentist ca I. Vitner (cel care l-a eliminat și înlocuit la catedră pe G. Călinescu) pentru a fi tratată, conform cerințelor, pe baza concepției științifice despre lume a clasei muncitoare, concepția marxist-leninistă. Criticul nostru va raporta în fața Congresului că "de la o critică predominant reacționară, idealistă și estetistă, s-a ajuns acum la o critică predominant științifică, partinică". Impetuos, va prezenta principiul fundamental al întregii noastre literaturi ca fiind "acela al

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
maturiza prin însușirea consecventă a metodelor științifice de lucru, singura cale ce asigura eliminarea treptată a rămășițelor estetiste și subiectiviste. Împlinirea acestor deziderate a impus desfășurarea unei "lupte grele în care forțele democratice din țara noastră, conduse de partidul clasei muncitoare, au înfrînt forțele reacționare, fascizante, care dețineau puterea economică și de stat. Și pe plan ideologic a fost o luptă înverșunată, în care ideologia burgheză, decadentă, curentele șovine și mistice au fost înfrînte". Spre exemplificare, este reamintită "lupta împotriva "criziștilor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
pentru îndeplinirea minunatelor sale năzuințe spre o viață mai bună și mai fericită. Printr-o susținută muncă ideologică, Uniunea Scriitorilor trebuie să înlesnească membrilor săi cunoașterea acelei minunate busole care este marxism-leninismul, concepția despre viață și lume a partidului clasei muncitoare materialismului dialectic și istoric, teoria literară și estetica marxist-leninistă, politica regimului democrat-popular din patria noastră". Și se continuă cu aceeași limbă de lemn pe încă multe paragrafe, pentru a trece la al treilea capitol al noului statut. Aici sînt reguli

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
la rîndu-i vîndut comunismului și nu doar el, ci toți: Dacă a-ți iubi cu o patimă sfîntă patria, dacă a avea încredere în destinul istoric al proletariatului, dacă a avea o nestrămutată credință față de partidul de avangardă al clasei muncitoare, dacă a crede permanent că valorile construcției pașnice înseamnă "a te vinde comuniștilor", atunci toți scriitorii din R.P.R. sînt vînduți comuniștilor! Și acest lucru constituie mîndria și puterea noastră". Nina Cassian, cu adîncă responsabilitate, prezintă trecutul și prezentul autorilor: Se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
umăr puțin strîmb și umblă greu. A fost inginer și a lucrat pînă la șaptezeci și nouă de ani, în 1956, la fabrică, nu într-un birou. (La Scăeni, în ultimul timp, cînd am întrebat de el în hala cuptoarelor, muncitorii sticlari îmi răspundeau făcînd semn cu bărbia ori cu degetul în sus. Crezusem că le place să glumească, să mă ia în bășcălie, ce căutam acolo. Aș, tata cocoțat sus pe un cuptor, la cîțiva centimetri de tavan: ajungeai la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
oameni sărmani, mamă analfabetă", a semnat... Știu că Sadoveanu a semnat și invers. Condamnări la moarte de țărani care refuzau să se colectivizeze... A semnat că nu e de acord cu grațierea lor. Da, pentru că ăia nu "înțeleseseră" politica clasei muncitoare, pe ei nu i-a grațiat, pe mine m-a grațiat. Eu eram poporul. Ei nu erau poporul". Și continuă cu o diatribă în contra colaboraționiștilor, care nu au fost puțini și nu toți doar niște otrepe, din contră: "Beligan a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
Lugoșianu, rămîne cu patru copii, băiatul a fost arestat și împușcat în 1958, fetele persecutate, eliminate din școli și universități, averea confiscată. Nu exista clemență pentru dușmanul de clasă. Scriitorul și ziaristul Pantelimon Vizirescu, cel care a coordonat publicația România muncitoare, foarte iubită de muncitori, a publicat aici numeroase articole antisovietice întru apărarea ființei naționale. Această atitudine naționalistă va fi unul dintre importantele capete de acuzare. Pan Vizirescu se explică și-și îndreptățește poziția: "Noi, generația mea, care eram urmașii celor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]