6,174 matches
-
dacă nu sunt influențați de motive de prietenie 21. Această declarație a lui Vattel, cea mai mare autoritate a secolului al XVIII-lea în materie de drept internațional, definește bine motivele și conținutul juridic al tratatelor de garanție și nu neglijează aluzia la natura lor problematică de substitute ale unei adevărate organizații centralizate de aplicare a dreptului internațional. Cel mai simplu tip de tratat de garanție este exemplificat de ceea ce în general este considerat a fi primul tratat de acest gen
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
apere statu-quoul doar în fața amenințării Italiei. Cele două state erau totodată implicate într-o competiție globală pentru putere, din care conflictul cu Italia reprezenta un segment - și nu cel mai important. Deși se împotriveau atacului Italiei la adresa statu-quoului, nu puteau neglija nici agresiunea tot mai mare a Japoniei și nici pregătirile de război de la est de Rin. În sfârșit, nu puteau lăsa la o parte, în relația cu Uniunea Sovietică, teama de comunism, văzut ca o mișcare revoluționară ce amenința statu-quoul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
numai atunci când nu va mai fi folosită drept instrument al unei religii politice care tinde spre dominația universală. Patru reguli fundamentale 1. Diplomația trebuie să se elibereze de spiritul cruciat. Aceasta este prima dintre regulile pe care diplomația le poate neglija numai cu riscul războiului. În cuvintele lui William Graham Sumner: Dacă vrei război, hrănește o doctrină. Doctrinele sunt cei mai înspăimântători tirani care au supus vreodată oamenii, deoarece se infiltrează în rațiunea individului și îl trădează. Oamenii civilizați au purtat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și charisma - toate sunt mijloace prin care este exercitată puterea, iar „tendința de a reduce puterea politică la aplicarea reală a forței sau cel puțin de a o echivala cu amenințările cu forța” este în mod explicit respinsă, considerând că neglijează rolul prestigiului în politică 19. Ulterior, natura puterii naționale este concepută cu multe detalii, într-o tipologie elaborată care include orice element posibil, de la geografie la resursele naturale, pregătirea militară și populație, caracterul național, morala și calitatea diplomației și a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care domină particularitățile de vârstă asemănătoare cu cele preșcolare sau ca etapă de debut primar a pubertății, ori chiar ca etapă distinctă a copilăriei, în care sunt evidențiate descrieri centrate pe problemele adaptării școlare și ale învățării, fără a se neglija faptul că unele structuri psihice se dezvoltă ca urmare a faptului că în copilăria timpurie și în perioada preșcolară are loc cea mai importantă achiziție privind experiența adaptativă și atitudinală. În această perioadă (școlară mică), se realizează progrese pe plan
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Cluj, Pădurea Verde de lângă Timișoara, ș.a. SPAȚIILE VERZI DE PE ARTERELE DE CIRCULAȚIE (ALINIAMENTELE STRADALE) Deși spațiile verzi realizate în aliniamente sau fâșii nu au consistența, ca suprafață, a celorlalte categorii de spații verzi, ele au totuși atribute importante, deloc de neglijat. Spațiile verzi de pe arterele de circulație îndeplinesc multiple funcții, printre care: decorativă (prin folosirea combinată a arborilor și arbuștilor, ca specii, cromatică și forme variabile), sanitară (crearea unei ambianțe reconfortante pentru conducătorii auto și pentru pietoni, protecție împotriva poluării cu
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
subiectivi, pentru că, numai în felul acesta, se asigură eficiența funcțională a structurii. Ea se opune unilateralității structurilor organizatorice care pornesc de la un număr limitat de parametri și variabile organizaționale și care iau în considerare mai ales aspectele de ordin economic, neglijându-le pe cele umane. Economicitatea structurilor apare ca o consecință firească a realizării unora sau altora dintre caracteristicile de mai sus. O structură cu un număr redus de niveluri ierarhice, de verigi intermediare, de persoane, de compartimente etc. este ieftină
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Elaborarea stilului eficacității personale - a fi eficace nu înseamnă a face mult în timp scurt, ci a face ceva cu stil; dacă rezultatele bune obținute sunt expresia competenței, copierii modelelor existente, reproducerii lor, rezultatele excelente sunt expresia stilului managerului care neglijează modelele pentru a produce în maniera sa proprie. 4) Descoperirea surselor motivației - cu atât mai necesară cu cât o serie de caracteristici noi ale organizațiilor contemporane (aplatizarea structurilor piramidale și apariția rețelelor, intrarea în întreprinderi a tinerilor turbulenți, a generației
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În etapa a treia - dezvoltarea soluțiilor alternative - decidentul trebuie să țintească spre formularea cât mai multor soluții alternative, deoarece aceasta reprezintă o șansă pentru calitatea deciziei. Trebuie evitate falsele alternative, soluțiile schematice ca singurele posibile. Nu-i bine să fie neglijate soluțiile de rezervă. Nici soluția „de a nu face nimic” nu trebuie subestimată. Etapa a patra - evaluarea soluțiilor alternative - presupune un proces anevoios de stabilire a avantajelor și dezavantajelor fiecărei soluții în parte și apoi de ierarhizare a soluțiilor în funcție de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
primul pas. I se reproșează faptul că, deși încearcă să atragă atenția asupra relațiilor de putere, maschează faptul că regulile și structurile, în contextul cărora se exercită jocurile actorilor, sunt tot instrumente ale puterii. De asemenea, modelul propus de Lindblom neglijează o serie de elemente cum ar fi cultura organizațională, valorile comune, proiectele și identitatea organizațională, care depășesc jocurile și strategiile actorilor (vezi Plane, 2003, p. 147). 2.2.3. Modelul „lăzii de gunoi” La elaborarea acestui model și-au adus
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este un factor strict obiectiv care se repercutează asupra celor subiectivi, creează o stare psihologică aparte și numai împreună sau mediat de subiectivitatea individului, generează un lanț comportamental. Așadar, din categoria fenomenelor care declanșează comportamentul adaptativ motivat nu trebuie să neglijăm factorii obiectivi. În sfârșit, schema propusă și mai ales ipotezele formulate încorsetează parcă prea mult comportamentul uman într-o serie de relații cantitative direct sau invers proporționale, nepermițând o oarecare flexibilitate comportamentală și neținând seama pe de o parte, de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
participarea. La aceste cercetări ne vom referi în altă secțiune a prezentului capitol. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că, deși cercetările din această etapă au relevat importanța participării atât în plan productiv, cât și personal sau interpersonal, ele au neglijat rolul unor variabile cum ar fi: mediul politic, tehnic, uman, obiectivele proprii fiecărei organizații, cultura organizațională și chiar națională. De aceea rezultatele lor nu au fost întotdeauna concordante. Nu putem spera să ajungem la aceleași rezultate când participarea este studiată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivel operațional (comisiile de muncă). Ideea nivelului participării este generoasă și în spiritul abordării sistemice. Din păcate, ea accentuează caracterul formal (oficial) al participării și pierde din vedere sau pur și simplu ignoră caracterul neoficial al acesteia. Prevederile legale structurale neglijează participarea directă prin canale neoficiale a tuturor angajaților (persoane individuale sau grupuri) la discutarea, dezbaterea ad-hoc a unei mari varietăți de probleme organizaționale. d. Modelele participării. În 1959, Yves Delamotte s-a referit pentru prima dată la două modele ale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Argyris, 1970, pp. 12-13). Factorii obiectivi ai participării sunt, fără îndoială, la fel de importanți, dacă nu chiar mai importanți decât cei subiectivi-psihologici. Unul dintre aceștia îl reprezintă poziția angajaților în raport cu proprietatea. În perioadele de debut a abordării participării, problema proprietății era neglijată sau minimalizată, accentul căzând pe rolul factorilor psihologici. # Noi credem că problemele vor fi rezolvate printr-o modificare a organizațiilor. Bisericile, școlile, sindicatele, organizațiile guvernamentale, toate au într-o oarecare măsură tipurile de probleme pe care noi le-am prezentat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o pondere deosebită. De obicei, omul tinde să se angajeze în realizarea unor obiective pentru care se simte capabil, dotat. Uneori însă, în funcție de trăsăturile de personalitate, el se poate îndrepta spre obiectivele pe care le consideră doar ca fiind importante, neglijându-le practic tocmai pe cele într-adevăr importante, alteori le neglijează pe cele simple, rutiniere, sau pe cele foarte dificile, pentru a nu avea sentimentul insuccesului profesional. Cunoscând nivelul la care se află dezvoltată nevoia de realizare a omului, psihologul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
realizarea unor obiective pentru care se simte capabil, dotat. Uneori însă, în funcție de trăsăturile de personalitate, el se poate îndrepta spre obiectivele pe care le consideră doar ca fiind importante, neglijându-le practic tocmai pe cele într-adevăr importante, alteori le neglijează pe cele simple, rutiniere, sau pe cele foarte dificile, pentru a nu avea sentimentul insuccesului profesional. Cunoscând nivelul la care se află dezvoltată nevoia de realizare a omului, psihologul poate lua o serie de măsuri pentru îmbunătățirea chiar a procesului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unei ridicate tensiuni emoționale, fie al unei puternice iritații. Gesturile prompte, sigure și precise denotă calm, stăpânire de sine, încredere în sine, prezență de spirit etc. Gesturile lente, dar sigure și precise denotă meticulozitate, grijă pentru amănunte, tendința de a neglija dimensiunea temporală a activității în favoarea calității. Această categorie de însușiri poate fi întâlnită mai frecvent la temperamentul flegmatic. Mult exagerate, luând forma pedanteriei, respectiv caracterul unei manii, ele pot apărea însă și la alte tipuri temperamentale, de pildă la melancolic
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
De exemplu, un manager își poate reprima supărarea față de șeful său deoarece exprimarea acesteia nu este, în general, socialmente acceptată în cadrul organizațiilor. Aceasta îl poate face să se simtă deprimat, să fie nejustificat de dur față de subordonații săi sau să neglijeze să furnizeze anumite informații unui coleg. • Proiecția. Acest mecanism defensiv constă în transferarea sursei de anxietate de la individ la mediu. Astfel, un manager poate simți că șeful său, colegii, subordonații sunt supărați pe el, în loc să conștientizeze că de fapt el
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
accident. La 10 zile după accident, Exxon a publicat pe o pagină întreagă de ziar o scrisoare deschisă de la Rawl, care spunea: “Vreau să vă spun cât de rău îmi pare că acest accident a avut loc”. Totuși, el a neglijat să spună că Exxon își asumă responsabilitatea pentru accident - o omisiune comentată pe larg. Reacția publică Reacția la aceste evenimente a fost deosebit de potrivnică lui Exxon și din cauza dezastrului în sine, dar și din cauza modului în care a fost gestionată
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
avut loc dezastrul, au apărut în masă râme, iar pe camp s-au găsit șerpi înghețați, cu toate că pământul era încă rece, iar pe alocuri se mai afla zăpadă; șoarecii și șobolanii erau foarte agitați și fugeau de colo-colo în panică, neglijând prezența oamenilor; vacile (în special vițeii) mugeau și băteau din copite, “de parcă aveau streche”; găinile erau neliniștite și cotcodăceau, iar cocoșii cântau și erau speriați. Cu 10-20 de minute înainte de seism, deși era noapte, porumbeii și vrăbiile își părăsiseră culcușurile
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
o intensă satisfacție psihologică antirasiștilor, clasându-i automat În categoria celor cu o judecată sănătoasă, ba chiar a medicilor. Însă patologizarea inamicului este un procedeu polemic folosit adesea de rasiștii Înșiși. Iar categorisirea rasismului drept boală mintală, pe lângă faptul că neglijează dimensiunea socială a problemei, este Însoțită și de o esențializare: un subiect declarat rasist tinde să fie definit prin esență ca rasist, rasismul Îi este atribuit ca o natură ce-i e proprie și ca o murdărie. Fapt ilustrat de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fiind În același timp calitatea celui considerat cetățean. Această ambiguitate trimite la dubla sa natură: aceea de construcție istorică și de creație filosofică. ν Întrucât ne-am propus aici să descriem starea cetățeniei În societățile contemporane, privilegind cazul Franței, vom neglija puțin această dualitate constitutivă. După ce vom trece În revistă diferențele dintre cetățenia antică și cea modernă, vom Încerca, bazându-ne În special pe resursele sociologiei și ale științei politice, să propunem o abordare din perspectiva definiției, fie și numai pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să ne gândim că, În urma unui proces liniar, orientat teleologic, am trecut de la o apartenență cetățenească definită de caracterul concret al filiației biologice la o cvasi-dematerializare a unei legături universal accesibile. Dar aceasta ar Însemna, pe de-o parte, să neglijăm faptul că transcendența prin politic a Îmbrăcat forme istorice foarte diferite, reflectate de diversitatea tradițiilor de studiat. La această diversitate se adaugă pluralitatea perspectivelor din care putem interpreta obiectul reflecției noastre. Diversitatea tradițiilor și pluralitatea perspectivelor fac ca definirea să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Deși, Într-adevăr, descrie cu suficientă acuratețe situațiile engleză și americană, nu este deloc aplicabilă În cazul Franței; aici, cele trei etape se suprapun În momentul Revoluției. Regăsim așadar diversitatea tradițiilor de care am vorbit anterior. În plus, această construcție neglijează asperitățile realului socio-istoric, „imaginea cetățeanului fiind de la bun Început confruntată cu varii identități concurente (religie, etnie, cultură, limbă, teritoriu, corporație), care i-au contestat mereu locul de valoare supremă postulat de teoriile clasice ale democrației” (ibidem, p. 31). Critica principală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
castă inferioară, Bindeshwari Mandal. Acest text preconiza rezervarea unei cote de posturi la nivelul funcțiilor publice celor din OBC și justifica această recomandare Într-un mod inedit, prin necesitatea de a asocia respectivele categorii la exercitarea puterii. Indira Gandhi a neglijat propunerea, dar stimularea emancipării membrilor OBC prin folosirea cotelor a devenit, În plan politic, o temă mobilizatoare pentru shudras, care reprezintă mai bine de jumătate din populație. Această mișcare a căpătat forță atât În virtutea opoziției brahmanilor, cât și prin presiunile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]