7,150 matches
-
-o În cele 11 Elegii, interpretate așa cum am făcut-o, ca un drum ce se desfășoară mai Întâi descendent, dintr-o naștere Într-o zonă În care temporalitatea nu este istorie, ci este temporalitate goală. Primele șase elegii urmează o nostalgie a acestei pierderi, a temporalității goale, care depășește practic eul, ego-ul, iar acesta, pe măsură ce se definește și se Înțelege, cade Înspre temporalități ce devin limbaj, care devin istorie. E discernabil un tablou de categorii, trei identități ale eului, care sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dea de gândit. La nivel social, și acum trăim Într-un mediu cu propensiuni dictatoriale: oamenii visează „mâna de fier” care să facă ordine și se bucură paroxistic atunci când mai cade - foarte rar, din păcate - câte-un cap de sus. Nostalgia parului totemic, din vremea lui Țepeș, e foarte puternică și azi. Și ar mai fi ceva, legat de obediență. Amintea Marius de situația spirituală românească În comparație cu țările din jur - Polonia, Ungaria... Totuși, catolicismul nu este ortodoxism... Marius Jucan: Exact. Ștefan
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
redefiniri culturale naționale, prin căutarea permanenței unui model cultural, ori descrierii unei rupturi tragice În interiorul unui astfel de model. Dezbaterea a Început cu anii ’90, când locul Europei Centrale a fost repus pe hartă. Anca Hațiegan: Curios, În Transilvania există nostalgia imperiului, foștii supuși ai imperiului visează cu nostalgie la un imperiu care să le confere mai multă demnitate, să le justifice aerele de superioritate În raport cu bizantinii, levantinii din sud. Marius Jucan: Ierarhiile de putere ale Războiului Rece s-au schimbat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cultural, ori descrierii unei rupturi tragice În interiorul unui astfel de model. Dezbaterea a Început cu anii ’90, când locul Europei Centrale a fost repus pe hartă. Anca Hațiegan: Curios, În Transilvania există nostalgia imperiului, foștii supuși ai imperiului visează cu nostalgie la un imperiu care să le confere mai multă demnitate, să le justifice aerele de superioritate În raport cu bizantinii, levantinii din sud. Marius Jucan: Ierarhiile de putere ale Războiului Rece s-au schimbat În favoarea unora care se sprijină pe continuități desemnate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Jucan: Ierarhiile de putere ale Războiului Rece s-au schimbat În favoarea unora care se sprijină pe continuități desemnate de frontierele culturale, mai degrabă decât ale granițelor statale. Anca Hațiegan: Mă Întreb dacă peste ani și ani nu va apărea o nostalgie a Estului comunist. Am Înțeles că În Germania s-a inventat deja un termen pentru locuitorul statelor comuniste: nostalgic. Mă Întreb dacă nu va fi un factor de unitate. Marius Jucan: Cred că studierea literaturii, dacă aceasta va continua să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
zestrea limbajului popular. Virtutea acestei proze este discreta alunecare de la imaginea poetică la rememorarea frustă a întîmplărilor trăite, de la meditația abstractă, livrescă, la senzația proaspătă a prezenței naturii. Departe de orice naturalism, falsul „manual de călăuzit drumeții” se nutrește din nostalgia păgânismului, a arhetipalului, convertind elementele în simbolic și în spiritual. SCRIERI: Der Haiduck, Regensburg, 1908; ed. (Haiducul), tr. T.N. [Teodor Nica], București, 1908; Madrid, 1956; Der Pandur, pref. Carmen Sylva, Regensburg, [1912]; ed. (Pandurul), tr. Elisa I. Brătianu, București, 1912
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
fenomenul literar modernist. În mod cert, prin causticitatea și subiectivitatea pe care le degajă, rubricile „Multe și mărunte” și „Cronică” sunt cele mai dinamice secțiuni ale revistei. Poezia cultivată aici este una tradiționalistă, de inspirație istorică, patriotică, o poezie a nostalgiei pământului natal, scrisă de poeți minori ca Adelina Cârdei, Ion Buzdugan, George Drumur, George Voevidca, V. Bogrea, Nicolae Tăutu, Ioan Cârdei ș.a. Proză apare sporadic și este ilustrată de autori ca Traian Chelariu, Paul Mihail, Ion Ciocârlan, Tiberiu Crudu. Vizibil
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
o prăvălie newyorkeză unde muncitorii români își hrănesc iluziile și speranțele cu veștile de acasă, cu ziare și calendare românești, în atmosfera plină de fum și de sonoritatea răgușită a unei doine, ,,oftată mașinalicește de un gramofon”. Poezia exilului, a nostalgiei incurabile, dar și scriitura adesea neșlefuită, stângace poartă accentele unui umanism generos și ale trăirii autentice, oricâte ecouri poetice s-ar face simțite. Studiilor critice în limba engleză, The Development of the Romanian Novel și The Development of the Romanian
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
și un eminescian cu o sensibilitate distinctă, „efeminată și maladivă, lipsită de nota titaniană” a modelului. Monografia îi deschide astfel lui M. drumul către opera marelui poet. Eminescu, univers deschis (1987) aduce contribuții și sugestii interpretative privind mai ales absolutul („nostalgia nemarginilor”), demiurgia (cu sursele ei - gândirea, somnul, visul și „aducerea-aminte”), visul (cu funcțiile lui - existențială, creatoare și gnoseologică), însă cea mai importantă cercetare se referă la „orizonturile negației”, urmărite la nivelul întregii opere, care e „o expresie a negației”. Mihai
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
alteori deformant-caricaturale, anunță marile înverșunări antiburgheze caracteristice Nopților. Tonalitatea lamentoului romantic (însușită prin conformarea la moda poetică a vremii) nu convine eului liric macedonskian, energic, incandescent atât în desfășurarea viziunilor ideale, cât și în prăbușirile în lutul realității. De aceea, nostalgia vârstei revolute, pure, a copilăriei este secondată de gestul orgolios al înfruntării destinului vitreg (Mângâierea dezmoștenirii); meditația sumbră asupra morții inexorabile, care urmează capriciilor „norocului” (Destinul, Filosofia morții), se prelungește, vindicativ, în ideea generalizatoare (și egalizatoare) de condiție umană supusă
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
porțelan sunt de orientare parnasiană, ca și unele viziuni clasicizante (Ospățul lui Pentaur), cu „exotismul” lor temporal. De simbolism îl apropie pe M. muzica vagă a trecerii (Fântâna, Rondelul lucrurilor, Rondelul lunei), penumbra melancolică a instantaneelor „impresioniste” (Pe balta clară), nostalgia plecărilor, atracția himericului (Tutunul, Castele-n Spania), anticipative tonalități bacoviene (Rondelul orașului mic) și voluptățile senzuale, de mare rafinament, mai ales olfactiv (Rondelul crinilor, Rondelurile rozelor). Utilizarea pe scară largă a refrenului, încercările instrumentaliste, sinesteziile, apelul incidental la versul alb
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
pagini de umor negru (Între cotețe) și de explorare a himericului și a patologicului (Nicu Dereanu). Cu Thalassa el impune romanul liric și simbolic. Cartea închide într-un conflict erotic o puternică obsesie macedonskiană: coruperea idealului prin brutalitatea vieții și nostalgia smulgerii din această cursă. Thalassa, adolescent din Smirna, paznic al Insulei Șerpilor, este chinuit de fantasmele dorinței, dar și de un vis al iubirii absolute. Prin Caliope, singura supraviețuitoare dintr-un naufragiu, va cunoaște dragostea, ura și rănile orgoliului. Obsedat
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
jos, soarele este invocat să alunece în inimile oamenilor și în natura terestră, care devine astfel „cuib de soare” (ca în volumul cu titlu emblematic Soare în muguri, 1985). Starea definitorie a poetei este macedonskiana perihelie. Paralel, evocări învăluite de nostalgie dovedesc că registrul elegiac nu îi este străin. În momentele sale bune G. comunică, în cuvinte simple, sugestia inefabilului și indeterminatului ca în acest poem ungarettian: „Garoafe, / petalele cad ca niște silabe, / pe masă mai tremură / versul neterminat.” Adesea alunecă
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
faptul că celebra rezistență la modernizare a administrației românești - atât de mult invocată de organismele internaționale însărcinate cu supravegherea proceselor de aderare europeană ale României și de politicienii autohtoni sau de criticii intelectuali ai tranziției - nu se întemeiază pe vreo nostalgie specială pentru centralismul comunist a funcționarilor români, ci, în primul rând, pe această nevoie politică și economică (esențială pentru actuala formă de organizare socială a țării) de a menține în funcțiune mecanismele de redistribuire a resurselor într-o relație ierarhizată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
manifeste ca atare. Mai târziu, când s-a observat empiric, inclusiv la nivelul vieții cotidiene că românii adoptă cu precădere comportamente diferite de cele descrise în manualul de liceu cu privire la capitaliști, aceste „deviații” au fost puse pe seama educației comuniste, a nostalgiilor după autoritarismul protector specific comunismului sau chiar al unor mai îndelungate tradiții „balcanice”, adică „grecești-bizantine”, deci pe seama diferențelor dintre civilizația greco-ortodoxă și cea europeano-catolică, de tipul celor identificate „empiric” de Max Weber și popularizate de Fernand Braudel, Samuel Huntington și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
întâmpinat favorabil de critica vremii. Stihurile „bolovănoase” ale lui G., cu accente de duioasă melancolie și susținute de un angrenaj imagistic bogat, au fost alăturate direcțiilor moderniste, mai ales datorită stilului. Lirismul sentimental, tonul elegiac și motivele, între care domină nostalgia locurilor natale, îl plasează printre tradiționaliștii moderați, postsămănătoriști: „Luna-și despletește peste zări argintul / inima mi-e-n noaptea asta iască / cerul somnoros o geană-și / unde a-nceput să crape, greu, pământul” (Luna, peste zări). Publicarea cvasiintegrală a poeziilor în volumul
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
tradiții și datini care îi sunt familiare și pe care le reînvie cu autentic talent. Versurile din volumul Baladele Arborei (1977) și Nord (1979), de manieră tradițională, își extrag substanța din același spațiu predilect, la care G. revine mereu cu nostalgie. SCRIERI: Eminescu în versuri ucrainene, București, 1958; Roata, București, 1968; Sâmbăta morților, București, 1968; Ciobanul și cireșul sălbatic, București, 1973; Curs de istoria literaturii ucrainene, partea I: A doua jumătate a secolului XIX, București, 1975; Baladele Arborei, București, 1977; Nord
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
unde-n umbră / Plâng doinele și râde hora.” Sensul și formula artistică a poeziei apar și mai limpede, insistând asupra altui cuvânt recurent înrudit cu primul: casă, termen ce comunică de fapt sentimentul dezrădăcinării, al trecerii timpului dizolvant, generator de nostalgii, în pofida presupozițiilor comune de siguranță, stabilitate, permanență. Privind în jur, poetul vede cum cade pradă ruinării gospodăria patriarhală. Familia semantică a cuvântului sat e mult mai bogată, conținând, în afara vecinătăților imediate, tipurile umane reprezentative („apostolul”, dascălul, dăscălița), rudele (cuscri și
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
memorial de călătorie, în care peisajul, de la albastrul intens al apelor Mediteranei la statuile Romei și palatele Parisului, este prilej de savuroase și nu rareori savante călătorii spirituale prin cultura europeană și universală, punând în valoare o admirabilă inteligență asociativă. Nostalgia sintezei (1984) șlefuiește cu migală și rafinament viziunea din volumele anterioare: titluri precum Grecia, un prezent perpetuu, Între Septentrion și Hellada sau Roma, implacabilă și eternă vorbesc de la sine. Aflat în fața ruinelor grecești, estetul trăiește cu maximă intensitate plăcerea privirii
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
Trupul ca receptacol de înțelesuri filosofice își găsește, poate, culminația cea mai amplă în marmorele Parthenonului.” SCRIERI: Peintres roumains, I-II, Paris, 1965; Critică și cultură, București, 1967; Brâncuși ou l’Anonymat du génie, București, 1967; Geografii spirituale, București, 1973; Nostalgia sintezei, București, 1984; Dimensiuni ale artei moderne, București, 1992. Repere bibliografice: Al. Andrițoiu, O carte frumoasă despre frumos, RMB, 1968, 7270; Râpeanu, Interferențe, 209-216; Valeriu Râpeanu, Interpretări și înțelesuri, Iași, 1975, 196-200; Streinu, Pagini, IV, 270-272; Mihăilescu, Conceptul, II, 50-51
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
apărută în 1960. A colaborat la „Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Gazeta literară”, „Ramuri”, „România literară”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Săptămâna”, „Familia”, „Ateneu”, „Astra”, „Argeș”, „Tribuna” ș.a. Demonstrând reale disponibilități poetice încă de la primul volum de versuri, H. cultivă în manieră clasică nostalgia copilăriei și a locurilor natale, patriotismul în marginile unei „mitologii” a zilei, optimismul neînfrânat, poate sincer, dar turnat într-un vers convențional. Următoarele cărți oferă un vers mai tehnic, cantabil și metaforic în accepție modernă: „Versurile sale sunt sever elaborate
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
de o ironie suculentă. Personajele principale se înscriu în categoria „victimei”: individ dezrădăcinat, nefericit, persecutat adesea pe nedrept de compatrioți din motive obscure, alienare fizică și spirituală, condiție a „străinului în exil”. Contradicția dintre nevoia de a se elibera și nostalgia despărțirii de lumea în care își are rădăcinile, conflictul violent dintre luciditate și sentiment, încercarea de a se lăsa asimilat de noua sa lume și dorința de a prezerva trecutul, experiența expatrierii și revelația jocului permanent între realitate și iluzie
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
și lup, Cluj-Napoca, 1996; Cutia neagră, București, 1997. Repere bibliografice: Poantă, Radiografii, II, 125-127; Gheorghe Grigurcu, „Anatomia” lui Emil Hurezeanu, RL, 1992, 32; Negoițescu, Scriitori contemporani, 210-213; Radu G. Țeposu, Contemplarea vicioasă a durerii, RL, 1994, 26; Aurel Pantea, Chipurile nostalgiei, APF, 1994, 10-12; Toma Roman, Totalitarismul și „coada” lui, RL, 1996, 17; Dan C. Mihăilescu, Politica ironiei juvenile, „22”, 1997, 586; Borbély, Xenograme, 105-107; Pop, Pagini, 225-233; Regman, Dinspre Cercul Literar, 161-164; Zaciu, Departe, 108-112; Dicț. scriit. rom., II, 546-547
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
pot fi apropiate, prin temele abordate, prin atmosferă și elemente ale scriiturii, de poporanism. Altele au drept punct de plecare drame mărunte, consumate în diverse medii orășenești - acelea ale cartierelor mărginașe sau ale micii burghezii - și îmbină, adesea fericit, umorul, nostalgia evocării și o benignă critică de moravuri. O încercare ambițioasă, poate peste mijloacele de prozator ale autorului ei, o constituie romanul Paria (1905). Tânărul Albert Samuelli, medic evreu cu oarecare renume (modelul personajului este doctorul Avram Steuerman, prieten apropiat al
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
fostelor elite ale RDG. Majoritatea fostelor cadre de conducere din RDG intervievate de Irene Runge păreau incapabile de o privire critică retrospectivă, În pofida faptului că trecuseră aproape șapte ani de la schimbare (Wende). Mulți dintre foștii conducători, trăiau complet izolați, cu nostalgia fostului RDG, si ostili celorlalți. La Berlin se găseau de asemenea mai mulți reprezentanți ai fostei elite sovietice care se refugiaseră În Germania la Începutul anilor 1990 și care puteau fi Întâlniți la Jüdische Kulturverein e.V.. Trăiau Într-o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]