11,594 matches
-
s]-ți respecți promisiunile. Cealalt] parte a dilemei în Euthyphros a fost concepția potrivit c]reia a gandi bine este bine deoarece Dumnezeu dorește acest lucru; faptul c] el dorește binele (și nimic altceva) este ceea ce creaz] binele. Aici, principala obiecție a fost c] însușirea binelui devine prea arbitrar]. Dac] bun]tatea se rezum] la faptul c] este dorit] de Dumnezeu, atunci, de vreme ce, în principiu, orice poate fi dorit de Dumnezeu, înseamn] c] orice ar putea fi bun. Chiar și lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este bine depinde de voia lui Dumnezeu doar datorit] puterii Sale de a determina ceea ce este eventual adev]rât (Swinburne). (Că în orice discuție filosofic] exist], bineînțeles, alte curente pe care nu le-am dezb]țuț aici, si pentru toate obiecțiile și r]spunsurile exist] alte obiecții și r]spunsuri care r]mân pe moment neprecizate. Pentru o discuție extins], vezi sugestiile de bibliografie suplimentar] de mai jos.) îi. Dumnezeu și cunoașterea moral] Discuția despre cum etică ar putea depinde de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dumnezeu doar datorit] puterii Sale de a determina ceea ce este eventual adev]rât (Swinburne). (Că în orice discuție filosofic] exist], bineînțeles, alte curente pe care nu le-am dezb]țuț aici, si pentru toate obiecțiile și r]spunsurile exist] alte obiecții și r]spunsuri care r]mân pe moment neprecizate. Pentru o discuție extins], vezi sugestiile de bibliografie suplimentar] de mai jos.) îi. Dumnezeu și cunoașterea moral] Discuția despre cum etică ar putea depinde de religie s-a concentrat pan] acum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le justificare suficient de bine, deoarece ele nu reprezint] cunoaștere în sensul deplin al cuvântului. Ideea c] percepțiile morale ale nonteștilor sunt prea lipsite de justificare pentru a fi considerate cunoaștere moral] este criticabil] din dou] puncte de vedere. O obiecție ar fi c] aceast] percepție încalc] în mod brutal bunul-simț sau cel puțin limbajul comun. În mod normal, am spune despre orice adult s]n]tos c] are cunoștinț] de faptul c] a ucide este un lucru r]u, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel mai rezonabil că o pretenție c] atunci cand action]m rațional acțiunile noastre sunt explicabile rațional, ins] nu determinist. Într-o asemenea interpretare, motivele sunt radical diferite de cauze (compar] cu Kant; vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”). Una dintre obiecțiile comune (Hobart, 1966) este c] o libertate de tip libertarian, fiind necauzat], ar fi lipsit] de valoare fiindc], dac] deciziile și acțiunile libere sunt doar rezultate fortuite sau aleatorii, a decide sau a acționa liber nu înseamn] c] deții controlul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acțiunile libere sunt doar rezultate fortuite sau aleatorii, a decide sau a acționa liber nu înseamn] c] deții controlul. Punând accentul pe explicația rațional], măi degrab] decât pe cea cauzal] a deciziilor și a acțiunilor, libertarienii contracauzali pot evita aceast] obiecție frecvent]. Nu același lucru poate fi spus despre un alt grup de libertarieni, existențialiștii. Existențialiștii, de la Kierkegaard pan] la Sartre au proclamat c] a fi pe deplin uman înseamn] a face alegeri radicale; aceasta înseamn] alegeri care nu numai c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
revendica întâietatea și libertatea oricărei activități creatoare”. Sensul și marginile acestei libertăți par a fi sugerate prin republicarea conferinței lui Ion Pillat Tradiția și evoluția literaturii. Alte lămuriri cuprinde articolul Program și polemică al lui Constantin Fântâneru, unde, respingându-se obiecțiile cu care fusese întâmpinat U.l., anume „lipsa de preocupare ofensivă”, evitarea „caracterului militant al unei echipe” și, la urma urmei, a polemicii, se subliniază că redacția a „pornit la drum știind ce însemnează la o revistă și atitudinea programatică
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
să sugereze întrucâtva febrilitatea încleștării, eroismul firesc al jertfei; a avut un mare succes, și încă unul de durată, meritul ei nefiind însă în primul rând literar. La opera dramatică a lui V., Arutnev ar fi putut să formuleze câteva obiecții esențiale. SCRIERI: O căsătorie în lumea mare, București, 1871; Cestiunea dinastică în România, București, 1888; La Fin d’une monarchie, București, 1890; Teatru, București, 1893; Traian și Andrada (în colaborare cu Vasile Leonescu), București, 1893; Curcanii, Galați, 1878; ed. București
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
realizării acelei perspective imagologice integratoare amintită anterior. 2. Domeniul alterității Înainte de a trece la expunerea propusă e necesar să clarificăm câteva aspecte legate de obiectul de studiu al imagologiei, ca și de poziția cercetătorului față de acest gen de investigație. Principala obiecție de ordin general care poate fi adusă cercetărilor de tip imagologic se referă la faptul că ele au În vedere În primul rând studiul unei imagini, al unei reflectări indirecte, subiective - așadar eronată - a realității istorice și sociale, În locul abordării
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rând studiul unei imagini, al unei reflectări indirecte, subiective - așadar eronată - a realității istorice și sociale, În locul abordării directe a realității „obiective” a faptelor, așa cum au fost ele Într-adevăr, după formula binecunoscută a istoriografiei pozitiviste. După cum se poate deduce, obiecția vine mai ales din rândul istoricilor, fapt explicabil nu numai prin persistența des incriminatei mentalități pozitiviste, ci și prin specificul elementelor (surse, date, fapte) cu care istoricul operează În mod tradițional și care aparțin adeseori unui nivel mai concret, mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acestea, colaborarea nu poate fi socotită suficientă, nici ca amploare, dar mai ales ca urmare a rezistenței care se manifestă față de psihologia socială, datorită criticilor care sunt aduse perspectivei sale de studiu, considerată improprie pentru generalizările de natură istorică. Aceste obiecții se datorează, cred, atât necunoașterii fundamentelor teoretice ale psihologiei sociale (istoricii iau În considerare, adeseori, doar studiile, fără Îndoială mult mai numeroase, care au În vedere aplicații restrânse), cât și unor prejudecăți acumulate pe seama acesteia, facilitate de această cunoaștere insuficientă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pagină de corespondență. Înseriate astăzi după alte criterii, prelucrate prin analiză de conținut sau grupate În eșantioane reprezentative, asemenea izvoare pot oferi același gen de informații pe care Îl conțin sursele utilizate de psihologia socială. Iar În ceea ce privește cea mai importantă obiecție adusă perspectivei metodologice integratoare a imagologiei comparate, anume aceea că ea ar dizolva istoria sau comparatistica În ansamblul științelor sociale, nu pot decât să remarc faptul că parcurgerea traseului altor științe și folosirea altor metode rămân niște inițiative perfect justificate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a Scoției sau Bavariei, În ceea ce mă privește, nu văd care ar fi problema. Foarte bine! Pe de altă parte Însă, nu prea cred că acest lucru este posibil și, În acest sens, s-ar putea dezvolta o serie de obiecții și rezerve În raport cu argumentele concrete aduse de dl Molnár, ca să nu mai vorbim de tezele lui Samuel Huntington, care, desigur, nu pot fi abordate decât În contextul unei discuții de specialitate În sfera teoriei relațiilor internaționale. Or, În acest punct
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
revendică independența lor religioasă. Iar În cazul În care vrem să Îi menajăm pe români, se sperie maghiarii, sașii și secuii din Transilvania, reproșându-ne că vrem să Îi sacrificăm. Oricât de multe și felurite ar fi fost Însă aceste obiecții, Jókai pledează pentru ideea că statul maghiar trebuie să fie direct interesat În asigurarea bunăstării materiale și culturale a cetățenilor săi de altă limbă. În ceea ce privește condițiile materiale și dezvoltarea economică, Jókai propune ca statul să sprijine În mod deosebit ridicarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imagini..., ed. cit., p. 14, nota 13; Daniel-Henri Pageaux, op. cit., p. 171. Dicționar de psihologie socială..., pp. 200-203, sub voce „psihologie socială”. Serge Moscovici, „Introduction: le domaine de la psychologie sociale”, În Psychologie sociale, P.U.F., Paris, 1990, pp. 6-7. Obiecțiile față de această integrare se referă la dizolvarea specificului istoriografic În ansamblul „științelor sociale”, ca și la faptul că acestea scapă din vedere specificul uman În favoarea „structurilor, cantităților și mecanismelor”. Vezi Alexandru Duțu, Călătorii, imagini..., ed. cit., p. 20 și Literatura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ani era un substitut ineficient pentru un conducător mort. «Care este fata lui Gustavus?» a întrebat pe un ton grosolan un membru la Ordinului Țăranilor. «Nu o cunoaștem și nu am văzut-o niciodată». Murmurele celor prezenți s-au alăturat obiecției, însă Mareșalul era și el pregătit pentru acest lucru: Dacă vreți, v-o voi arăta», a răspuns, simțind că trebuie să ia o atitudine promptă, și, retrăgându-se imediat, s-a întors cu copilul; pe care l-a dus în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să i se interzică să pătrundă în vreun domeniu care-1 interesează și fără îndoială că se pot invoca numeroase argumente în favoarea cultivării istoriei civilizației în cel mai larg înțeles. Dar, totuși, un asemenea studiu încetează de a fi literar. 44 Obiecția ca aceasta nu ar fi decât o simplă controversă de ordin terminologic este neconvingătoare. De fapt, studiul a tot ceea ce este legat de istoria civilizației nu mai lasă loc pentru cercetările strict literare. Toate distincțiile dispar ; se introduc criterii străine
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
inconveniente în privința folosirii termenului în această accepțiune ; dar, în engleză, alternativele posibile sunt sau termeni cu înțeles îngust, ca fiction (literatură narativă) sau poetry (poezie), sau termeni stângaci și derutanți, ca imaginative literature (literatura de imaginație) sau belles-lettres. Una dintre obiecțiile ce se pot aduce termenului de "literatură" este faptul că sugerează (prin etimologia sa de la latinescul litiera) o limitare la literatura scrisă sau tipărită; or, este clar că orice concepție coerentă 46 despre literatură trebuie să includă și "literatura orală
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
dostoievskian, străbătut de fiorul credinței al lui Liviu Rebreanu într-o operă artistic valabilă, dar laică, despre patriotism, dragoste de oameni și „Totul se plătește în viață !”, cum spune Bologa când află că l-a omorât pe nevinovatul Petre. O obiecție în legătură cu cauzele propagandistice ale laicizării romanului lui Rebreanu ar putea fi ateismul declarat al scenaristului Titus Popovici, relatat de contemporani. Titus Popovici ar fi procedat astfel din pricina antireligiozității lui, nu pentru că așa cerea doctrina comunistă. Nu putem ști. Dar e
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
similară cu 1967-1970, când apar Diminețile unui băiat cuminte, Un film cu o fată fermecă‑ toare, Reconstiturea. Acest scurt „dezgheț” se încheie în ianuarie 1983, odată cu interzicerea difuzării filmului Faleze de nisip, subliniată de intervenția directă a lui N. Ceaușescu. Obiecția „criticului” Ceaușescu : personajul filmului lui Dan Pița este nereprezentativ pentru tinerii din România Socialistă. Ca urmare, până în 1989 nu vor mai apărea decât filme de actualitate curat reprezentative. Această „primăvară” de la începutul anilor ’80 a fost posibilă datorită inițiativei unui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să semnezi pactul cu Ăla. Ceea ce înseamnă, înainte de orice, să‑i admiți existența. Câtă vreme refuzi să- l vezi, să intri în relație cu el, dracul nu-ți poate face nimic. În agresivitatea sa automată și tembelă, lt. Popa formulează obiecția ontologică cu forța unui Marean Vanghelie de astăzi definindu-se drept primarul „care este” : „Mă, băiete, tu vezi ceva, simți ceva ?”. Interesant, dar pentru astfel de chestiuni metafizice se interzice un film de către tovarăși ? Privind lucrurile în plan strict descriptiv
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cit, p.53. 16 Ibidem. 17 Ibidem, sublinierea mea A.I. 18 Să nu ne mire așadar revenirea multora dintre aceste teme latinizante la doar douăzeci -treizeci de ani după acest moment interbelic, când Tropaeum Traiani chiar va fi restaurat (iar obiecțiile lui Cegăneanu pot fi aduse întreit acestei restaurări care adaugă acolo unde nu lipsește și presupune "în spiritul" epocii prezente acolo unde epoca "originară" tace); când "forurile" post-imperiale ale interbelicului Piecentini vor deveni pe românește "centre civice" în fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
dintre democrație și pacifism. Desigur, cea mai intensă, dar și cea mai tehnică și arbitrară dispută a literaturii păcii democratice se dă pe tărâmul fluctuant al definițiilor, atât în ceea ce privește conceptul de democrație, cât și cel de război 1. Astfel, principala obiecție la adresa statisticilor vehiculate este aceea că avocații păcii democratice, prin definițiile aplicate celor două concepte, exclud cu bună știință cazuri de război între democrații. Exemple precum Războiul Civil din Statele Unite, războiul din 1812, războiul dintre Spania și SUA sau declarația
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
subiective, încât utilizându-le, cercetătorul riscă manipularea datelor pentru a facilita o concluzie prestabilită. Mai mult, considerând varietatea semnificației conceptului de democrație în evoluția gândirii politice, aplicarea retrospectivă a definițiilor moderne ale liberalismului este ea însăși discutabilă. Tehnic, o altă obiecție semnificativă se referă la faptul că absența războiului între diade democratice (democrație-democrație) este, din punct de vedere statistic, irelevantă, întrucât războiul în sine este, raportat la scala istoriei, un fenomen mai degrabă rar, astfel încât probabilitatea statistică a războiului între orice
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
simplu: numărul de hotărâri adoptate. Conform ipotezelor, acesta va fi mai mic în municipiile unde numărul de actori partizani este mai mare și unde aceștia sunt diferiți de actorii cu putere de veto din consiliile județene. Există însă o posibilă obiecție la folosirea numărului de hotărâri adoptate ca indicator, dată de faptul că, prin lege, consiliile locale sunt obligate să adopte hotărâri. Astfel, conform Legii nr. 215/2001, consiliul local se consideră dizolvat de drept dacă nu adoptă nici o hotărâre în
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]