3,917 matches
-
județul Harghita. Salina se află în bazinul munților Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid - Ocna de Jos - Ocna de Sus. Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Sic, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani in urma, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Etajul geologic respectiv corespunde miocenului mediu. Stratul de sare se întinde pretutindeni în
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
tonusului sistemului nervos vegetativ. În anul 2009, salina Praid a fost cea mai vizitată salina din România, cu peste 200.000 de turiști anual, fiind urmată apoi de Slănic Prahova, cu peste 150.000 de turiști și de Salina Târgu Ocna și Salina Cacica. Exploatarea subterană a sării geme de la Praid a început în anul 1762, când, în partea de sud-vest a Dealului Sării, s-a deschis "mină Iosif (József"). Mină a avut o formă de clopot (ogivala). Sarea extrasa manual
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
1864, lângă mină Iosif, s-a deschis "mină Paralelă (Párhuzamos"), cu profil trapezoidal, care și în prezent constituie una din cele mai mari cavități subterane din țară. Biserică Sfanțul Mihail din Cluj ar încăpea fără probleme în această cameră. Despre ocnele de sare active sau inactive de la a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Praid era deschisă o singură ocna de sare. Ideea deschiderii unei mine de rezervă a apărut în anul 1898, ăn în
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
din țară. Biserică Sfanțul Mihail din Cluj ar încăpea fără probleme în această cameră. Despre ocnele de sare active sau inactive de la a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Praid era deschisă o singură ocna de sare. Ideea deschiderii unei mine de rezervă a apărut în anul 1898, ăn în care au început lucrările la galeria de cercetare Elisabeta (Erzsébet), în partea nord-estică a Dealului Sării. Din galeria Elisabeta s-au trasat mai multe galerii
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
perechi de cai înhămați, ce îl învârteau. Caii erau mânați de 4 căruțași care își aveau locașul în scaune atașate de câte un braț al tamburului. Acest obiect a funcționat la salina Praid între anii 1762-1950. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se interceptă sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era că solul
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasă preferențial la aceeasi cota cu primul său cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferența de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil pătratic, fiecare latura având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
uneau. De aici, mină lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mină se declară gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mină se declară gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la pește 5.000 florini (guldeni) de argint. Tratamentul de speleoterapie și climatoterapie cuprinde practic inhalarea aerului din mină
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la pește 5.000 florini (guldeni) de argint. Tratamentul de speleoterapie și climatoterapie cuprinde practic inhalarea aerului din mină, fiind foarte util în cazul bolilor căilor respiratorii (boli astmatice, bronșitice și alergice). Durată tratamentului este
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
dată într-un document din anul 1075 semnat de regele maghiar Geza I, prin care atribuie mănăstirii călugărilor benedictini din Garamvölgy (Garamszentbenedek) în Slovacia (Gran-Esztergom, azi în Ungaria) incasările vamei târgului, a vamei de la podul peste Arieș și a vamei ocnelor de sare, din locul denumit Aranyas-Aureus (Szentmiklós), situat lângă râul Arieș. În Evul mediu timpuriu au existat în mod sigur 3 sate pe teritoriul actual al Turzii: Szentmiklós, Egyházfalva și Udvarnoktelek (“Moșia Curteanului”) Un centru religios benedictin a existat la
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
dintre care două au dispărut (biserica de pe dealul Alamaș, spre Durgău, și biserica evanghelică-luterană din Piața 1 Decembrie 1918). - Harta prezintă traseul de odinioară al zidului fortăreței medievale care înconjura biserica reformată-calvină din centrul orașului. - In zona Durgău existau 5 ocne de sare (Carolina, Iosif, Tereza, Anton și Cojocneană). - La Băile Sărate existau 16 lacuri. - Harta redă amplasamentul podului vechi peste Arieș. - Drumul spre Târgu-Mureș și Mediaș trecea prin cartierele Hărcana și Petrilaca, pe malul stâng al Ariesului. Între anii 1782-1784
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
Aprecieri despre lucrările publicate s-au făcut în numeroase reviste de specialitate, literare sau cotidiene („Ateneu“, „Acta Bacoviensia, Anuarul Arhivelor Naționale Bacău“, „Ararat“, „Curentul“, „Deșteptarea“, „Vitraliu“, „Ziarul de Bacău“, „Monitorul de Bacău“, etc). Este președintele Asociației „Costache Negri“ din Târgu Ocna (2002) și membru în conducerea Fundației Naționale „George Călinescu“ din Onești (1995). Unul dintre cei mai activi animatori culturali ai orașului Târgu Ocna, inițiatorul unor activități culturale de prestigiu și factor important în promovarea valorilor patrimoniului local. Pentru laborioasa și
Corneliu Stoica () [Corola-website/Science/322325_a_323654]
-
Curentul“, „Deșteptarea“, „Vitraliu“, „Ziarul de Bacău“, „Monitorul de Bacău“, etc). Este președintele Asociației „Costache Negri“ din Târgu Ocna (2002) și membru în conducerea Fundației Naționale „George Călinescu“ din Onești (1995). Unul dintre cei mai activi animatori culturali ai orașului Târgu Ocna, inițiatorul unor activități culturale de prestigiu și factor important în promovarea valorilor patrimoniului local. Pentru laborioasa și prodigioasa sa activitate a fost distins cu numeroase premii și diplome: „Premiul Eudoxiu Hurmuzaki“ al Academiei Române (2006); „Premiul B. P. Hașdeu“ la Salonul
Corneliu Stoica () [Corola-website/Science/322325_a_323654]
-
și Membru de Onoare acordate de Asociația Națională „Cultul Eroilor“ (Consiliul Director București și Filiala Județeană Bacău, 2007, 2011, 2012); „Distincție de vrednicie“ din partea Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, 2012); diplome de excelență și aniversare din partea localităților Târgu Trotuș și Târgu Ocna, 2008, 2010, 2012); „Diploma de Cetățean de Onoare“ al orașului Târgu Ocna (2009), Diplomă de merit pentru promovarea prin cultură a orașului-stațiune Târgu-Ocna (2013) etc.
Corneliu Stoica () [Corola-website/Science/322325_a_323654]
-
București și Filiala Județeană Bacău, 2007, 2011, 2012); „Distincție de vrednicie“ din partea Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, 2012); diplome de excelență și aniversare din partea localităților Târgu Trotuș și Târgu Ocna, 2008, 2010, 2012); „Diploma de Cetățean de Onoare“ al orașului Târgu Ocna (2009), Diplomă de merit pentru promovarea prin cultură a orașului-stațiune Târgu-Ocna (2013) etc.
Corneliu Stoica () [Corola-website/Science/322325_a_323654]
-
Bacău fusese organizat în 7 plăși, plasa Bistrița (cu 14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședință plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședință plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședință plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea
Plasa Siret, județul Bacău () [Corola-website/Science/329826_a_331155]
-
14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședință plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședință plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședință plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea Rea, actualmente Livezi); plasa Traian (cu 11 comune rurale
Plasa Siret, județul Bacău () [Corola-website/Science/329826_a_331155]
-
Bacău fusese organizat în 7 plăși, plasa Bistrița (cu 14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea
Plasa Răcăciuni, județul Bacău () [Corola-website/Science/329827_a_331156]
-
14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea Rea, actualmente Livezi); plasa Traian (cu 11 comune rurale
Plasa Răcăciuni, județul Bacău () [Corola-website/Science/329827_a_331156]
-
Bacău fusese organizat în 7 plăși, plasa Bistrița (cu 14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea
Plasa Bistrița, județul Bacău () [Corola-website/Science/329825_a_331154]
-
14 comune rurale și un oraș - Bacău, reședința plășii și ajudețului); plasa Muntele (cu 15 comune și un oraș - Moinești, reședința plășii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale și orașele Târgu Ocna și Băile Slănic, reședința plășii fiind la Târgu Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale, cu reședința la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reședința la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reședința în comuna Valea Rea, actualmente Livezi); plasa Traian (cu 11 comune rurale
Plasa Bistrița, județul Bacău () [Corola-website/Science/329825_a_331154]
-
raionul Bârzula în vest, cu raionul Balta în nord, raionul Liubașivka în est și cu raioanele Șiriaeve și Frunzivka în sud. Este situat în podișul Podoliei, din care cauză relieful raionului este unul deluros. Spre deosebire de majoritatea teritoriului regiunii Odesa, raionul Ocna Roșie are importante masive forestiere. Clima temperat-continentală este specifică raionului cu o temperatură medie a lunii ianuarie de -4.2 °C, a lunii iulie +20.3 °C, temperatura medie anuală +8.3 °C. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului
Raionul Ananiev () [Corola-website/Science/328152_a_329481]
-
pe moșiile pe care le stăpânea, dezvoltând activitatea financiară prin inițierea, împreună cu câțiva apropiați, "„unei societăți cambiale”", una din primele bănci din Moldova, și fiind interesat de dezvoltarea transportului feroviar, în 1852 propunând Adunării Obștești crearea unei linii între Târgu Ocna și Galați (proiect nerealizat datorită arhaismului concepției, boierul Bașotă propunând realizarea unei linii din lemn cu tracțiune animală). Anastasie Bașotă a murit la Iași, în una din casele sale, la 27 decembrie 1869, și a fost înmormântat la Pomârla la
Anastasie Bașotă () [Corola-website/Science/328159_a_329488]
-
din regiunea Odesa din Ucraina, cu reședința în orașul Zaharivka. A fost înființat pe 1923 fiind atunci inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Raionul se învecinează cu Republica Moldova și raionul Ocna Roșie în vest, cu raioanele Bârzula și Ananiev în nord, cu raionul Șiriaeve în est și cu raionul Velîka Mîhailivka în sud. Este situat la poalele Podișului Podoliei (altitudinile maxime variază între 130-190 m), din care cauză relieful raionului este
Raionul Zaharivka () [Corola-website/Science/328208_a_329537]