4,332 matches
-
declanșat insurecția, dar mulți polonezi atribuie acest rol discursului ținut de pianistul polonez Ignacy Paderewski pe 27 decembrie 1918 și contramăsurilor germanilor. Este încă o problemă disputată care parte - cea germană sau cea poloneză - poate fi făcută vinovată de deschiderea ostilităților. Polonezii începuseră pregătiri serioase în vederea declanșării unei insurecții imediat după abdicarea Kaiserului Wilhelm al II-lea de pe 9 noiembrie 1918 și proclamarea Republicii de la Weimar. După numai câteva ore de la discursul lui Paderewski, locuitorii polonezi ai Poznańululi și ai altor
Marea Revoltă Poloneză () [Corola-website/Science/305107_a_306436]
-
foarte largă autonomie internă. Grecii sosiți în Țările Române s-au integrat în viața economică și politică de aici, unii dintre ei ocupând demnități însemnate, până la a ajunge să fie numiți domni. Ascensiunea grecilor în ierarhia principatelor a provocat o ostilitate vădită din partea boierimii tradiționale locale. Boierii, moșieri într-o economie agricolă slab dezvoltată, obișnuiți să aibă un cuvânt hotărâtor în politica principatelor, s-au simțit lipsiți de puterea pe care o aveau de noii veniți pe scena politică și au
Istoria grecilor din România () [Corola-website/Science/306057_a_307386]
-
de expresie anglo-saxonă neebraic în care a lucrat, Nitai era un nume mai ușor de pronunțat. La izbucnirea Războiului de Yom Kippur în octombrie 1973 Netanyahu s-a întors in patrie pentru a lua parte la lupte, iar după încheierea ostilităților s-a intors în Statele Unite. În anul 1976, fratele său mai mare, Yonatan Netanyahu, devenit comandant al forțelor de comando, a fost ucis în cursul Operației Entebbe de salvare a ostaticilor israelieni și evrei de pe avionul Air France ce fusese
Beniamin Netaniahu () [Corola-website/Science/306043_a_307372]
-
al Likudului, înconjurat de criminali”, că ar fi pus la cale o încercare de șantaj contra sa. Aluzia, care s-a înțeles ca referindu-se la rivalul său în partid, David Levi, și la sprijinitorii acestuia, a dus la adâncirea ostilității dintre cei doi politicieni. În cele din urmă nu s-a găsit o asemenea casetă, iar mai târziu Netanyahu și-a cerut scuze pentru cele spuse la adresa lui David Levi. Ca șef al opoziției Netanyahu a condus o împotrivire acerbă acordurilor
Beniamin Netaniahu () [Corola-website/Science/306043_a_307372]
-
primul război cecen s-a încheiat prin semnarea acordurilor de la Hasaviurt din 31 august 1996. Acordurile stabileau că statutul național al Ceceniei urma să fie decis până la sfârșitul anului 2001, dar acordau Republicii Icikeria independența de-facto până în acel moment. Totuși, ostilitățile nu au încetat odată cu aceste acorduri. Un comandant cecen și-a asumat responsabilitatea pentru explozia unui autobuz în Moscova, la câteva luni după semnarea tratatelor, iar la frontiera dintre Cecenia și Stavropol Krai s-au semnalat lupte neîntrerupte între milițieni
Istoria Ceceniei () [Corola-website/Science/304854_a_306183]
-
se deplasau către dispozitivele ordonate. Planul german de atac asupra Poloniei, Fall Weiss, a fost conceput de șeful Marelui Stat Major, generalul Franz Halder, și dus la îndeplinire de comandantul suprem al invaziei, generalul Walther von Brauchitsch. Planul prevedea declanșarea ostilităților mai înainte de înmânarea declarației de război și urmărea doctrina tradițională a încercuirilor largi și de distrugere ulterioară a forțelor inamicului. Avantajele materiale germane, printre care tancurile și avioanele moderne, aveau să aducă victoria rapidă atacatorului. Infanteria, care nu era încă
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
liber Danzig de la Marea Baltică. La ora 8:00, trupele germane, în condițiile în care nu fusese remisă o declarație de război încă, au atacat lângă orașul polonez Mokra. Se declanșase bătălia frontierei. Mai târziu, în aceeași zi, germanii au deschis ostilitățile pe fronturile apusean, sudic și nordic, în timp ce aviația germană a atacat orașele poloneze. Principalele direcții de atac erau îndreptate dinspre Germani spre estul Poloniei. O a doua direcție era cea dinspre Prusia Răsăriteană spre sud, iar al treilea atac a
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
domeniul conducerii militare, organizării și instruirii trupelor și mai ales a înzestrării cu armament și tehnică de luptă moderne. Deși legată de Imperiul Austro-Ungar printr-un tratat secret de alianță, din 1883, România alege să se declare neutră la izbucnirea ostilităților, în iulie 1914, prevalându-se de interpretarea clauzelor relative la „casus foederis”. În anii neutralității, guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu a adoptat o atitudine de expectativă, în ciuda faptului că toate părțile implicate în conflict au făcut presiuni asupra
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
fie nevoită să iasă din război și să semneze o pace separată în condiții umilitoare, în primăvara lui 1918. Din fericire, refuzul regelui Ferdinand, care a amânat la nesfârșit gestul formal de a semna acest tratat, a făcut posibilă reînceperea ostilităților în ultimele două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris. Viața politică La izbucnirea Primului Război Mondial, România era o țară aflată la finalul unei etape, de mai bine de 50
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
mari deficite. Acest lucru a avut repercusiuni grave în campania din anul 1916, care s-a soldat cu o înfrângere militară de proporții. A fost, într-un fel, „darul otrăvit” al victoriei ușoare din vara anului 1913. Imediat după izbucnirea ostilităților ambele tabere solicită României să intre în război de partea sa. Astfel, Germania, prin intermediul împăratului Wilhelm al II-lea și cancelarului T. von Bethmann-Hollweg, cereau regelui Carol I să pună în aplicare tratatul de alianță și să-și facă datoria
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
să i le încuviințeze, iar lucrurile stăteau în loc"”. La izbucnirea războiului, Armata României, din punct de vedere al nivelului capacității de luptă, nu putea asigura instrumentul de forță la îndemâna conducerii politice a țării pentru atingerea scopurilor unei eventuale participări la ostilități. Această stare de fapt se datora unei neglijări permanente a armatei de către decidenții politici. După cum arăta istoricul Constantin Kirițescu „"Evenimentele politice din ultimul timp arătaseră că armata noastră avea lipsuri care-i micșorau puterea de luptă. Considerații de ordin politic
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
în cazul garanțiilor din 30 martie, alianța anglo-poloneză obliga Regatul Unit numai să apere independența Poloniei, nu și integritatea sa teritorială. Alianța era în mod clar îndreptată împotriva unei agresiuni germane. În caz de război, Regatul Unit trebuia să declanșeze ostilitățile cât mai repede posibil, ajutând Polonia pentru început cu raiduri aeriene împotriva industriei de război germane și implicându-se în războiul terestru de îndată ce Corpurile expediționare britanice ajungeau în Franța. În plus, Regatul Unit asigurau acordarea unor credite de război Poloniei
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
este clar dacă francezii și britanicii aveau sau nu capacitatea să declanșeze o ofensivă încununată de succes la granița franco-germană. Faptul important este că ei au făcut o promisiune guvernului polonez, promisiune pe care nu au onorat-o. După încetarea ostilităților, propaganda germană a încercat să câștige încrederea polonezilor și să-și asigure colaborarea lor prin sublinierea faptului că Polonia a fost abandonată de aliații ei și că singura putere care putea asigura ordinea și prosperitatea țării înfrânte ar fi fost
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
Dorobanți Roman, în cel de-al doilea război balcanic. În preajma intrării României în Primul Război Mondial, a fost numit în funcția de șef de stat major al Diviziei a 7-a Infanterie Roman. La 15 august 1916, în ziua declanșării ostilităților dintre armata română și armatele Puterilor Centrale, ofițerul a fost înaintat în gradul de locotenent-colonel și numit în funcția de șef de stat-major al Corpului 6 Armată. La 1 aprilie 1917 a fost avansat colonel, iar la 26 iulie 1917
Nicolae Samsonovici () [Corola-website/Science/304912_a_306241]
-
tentativele din deceniul al treilea ale kurzilor de a-și proclama independența. După ce revoluționarii turci au preluat ferm controlul aupra întregii Anatolii, Tratatul de la Sèvres a fost înlocuit de Tratatul de la Lausanne, care a pus capăt în mod oficial tuturor ostilităților și a dus la crearea Republicii Turce moderne. Noul tratat recunoștea mandatele Națiunilor Unite din Orientul Mijlociu, cedarea de teritorii otomane din Peninsula Arabică și suveranitata britanică asupra Ciprului. De asemenea, acest tratat definitiva frontierele nord-estice ale Turciei cu Uniunea Sovietică
Urmările Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/305524_a_306853]
-
atenian Cleon a încercat în zadar să-l recucerească, găsindu-și alături de Brasidas moartea. Concurentul său din Atena, Nichias, a încheiat imediat după bătălie (în 421 î.Hr.) pacea care-i poartă numele și a obținut astfel o încetare provizorie a ostilităților dintre Sparta și Atena. Brasidas a fost după aceea venerat ca erou de către cetățenii Amfipolisului, cultul lui înlocuindu-l pe cel al întemeietorului atenian Hagnon. Prin "Pacea lui Nichias" Sparta se obligase să cedeze Amfipolisul Atenei, dar comandantul Clearidas a
Amfipolis () [Corola-website/Science/305573_a_306902]
-
canalizare. În timpul lui Brâncoveanu, regimul de obligații economice și fiscale a producătorilor urbani și rurali s-a agravat. Tot el a concentrat un corp de oaste la Craiova pentru liniștirea locuitorilor din șesul Dunării și Bănie. Boierimea craioveană întâmpină cu ostilitate venirea primului domn fanariot al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat în 1716. Exploatarea fiscală crescută sub fanarioți, priva boierimea craioveană de libertatea mișcării în administrația și economia țării. Reacția violentă a lui Nicolae Mavrocordat ascute conflictul între boieri și domn, iar
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
adună înarmată în jurul garnizoanei imperialilor cerînd să le fie predat Lorincz, pentru a fi judecat de ei. Comandantul garnizoanei refuză, izbucnesc focuri de armă de ambele părți și austriecii se refugiază, din fața mulțimii, în clădirea garnizoanei. După două-trei ore de ostilități, clădirea garnizoanei este incendiată, majoritatea celor 375 de soldați pierind în flăcări și datorită surpării acoperișului, cei care au reușit să scape din clădire și din calea gloanțelor au fost prinși și linșați de populație. După acest incindent, cel mai
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
s-o regrete. Revenirea la normalitate se petrece în 1770-1771, când Craiova devine capitala Țării Românești. Bucureștiul era disputat între oștile rusești și cele turcesti iar capitala Țării Românești este mutată la Craiova, domnul Emanuel Giani-Ruset urmărind din Oltenia desfășurarea ostilităților. Ce nu reușiseră domnitori puternici și imperii, a reușit un fanariot închinat turcilor. Acesta era numit caimacan al Olteniei dar nu îndrăznise să se prezinte în Craiova. Spre uimirea craiovenilor, aceștia se trezesc cu Russet venind cu familia și câțiva
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de masele populare craiovene prin plebiscit. Îmediat după lovitura de palat de la 11 februarie 1866 cînd domnitorul a fost silit să abdice, craiovenii au manifestat în favoarea lui Cuza și împotriva "monstruoasei coaliții" , regele Carol I, va fi primit cu multă ostilitate de craioveni. La trecerea lui Carol I prin Craiova, venind de la Turnu Severin, pe unde intrase în țară, pentru a fi înscăunat la București, craiovenii au aruncat cu pietre și legume stricate, huiduind venirea noului domnitor. Aveau să regrete mai
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
și venirea lui Carol avea însă și cîțiva partizani de marcă în Craiova: prințul Barbu Știrbei și Eugeniu Carada. Craiova, sediul Armatei I române, se afla în centrul unei zone direct afectate de războiul antiotoman, teatrul principal de desfășurare al ostilităților (Pleven, Grivina, Oreahovo, Vidin) era plasat în vecinătatea Olteniei, pe malul drept al Dunării. Prefectul județului era Ion Titulescu, tatăl viitorului diplomat, iar comandantul corpului I armate era generalul George Lupu. Armata I avea un efectiv de 20 000 de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
dinainte de război. Jean Monnet a propus un „plan global de modernizare si dezvoltare economică” guvernului francez. În 1949, Monnet a realizat că divergența dintre Franța și Germania pentru controlul regiunii de cărbune atingea cote alarmante, presimțind o posibilă reîntoarcere la ostilități, așa cum s-a întâmplat după primul Război Mondial. Monnet și asociații săi au conceput ideea de Comunitate Europeană. Jean Monnet a ajuns la concluzia că era iluzoriu sa încerce crearea dintr-o dată a unui edificiu instituțional complet supranațional fără a
Jean Monnet () [Corola-website/Science/305714_a_307043]
-
revendicativă ca o confruntare, iar drept consecință a atitudinii negative a autorităților, se impuneau acțiuni mai energice. În multe din instituțiile de învățământ superior, precum și în unele licee, încep proteste în timpul cursurilor politice și a celor de limba rusă. În fața ostilității studenților, mai mulți profesori sunt siliți să plece de la catedră. Corpul universitar primește dispoziții să încerce să-i liniștească pe studenți. Pentru organele de partid, acțiunile de perturbare a orelor de limba rusă erau considerate foarte grave, deoarece se petreceau
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
din sălile de ședință. După cum rezultă însă din analizele făcute de Comitetul Central al UTM la sfârșitul lunii noiembrie 1956, mulți dintre conducătorii organizațiilor de UTM, depășiți de evenimente, se alătură mișcării revendicative studențești, susțin revoluția din Ungaria și arată ostilitate față de pozițiile intransigente ale comitetelor de partid din facultăți. Toată lumea așteaptă o manifestare cu caracter general. Bazată pe precedentul de la Budapesta, populația așteaptă și ea un semnal al studenților. Studenții sunt interpelați pe stradă fiind întrebați “ce așteaptă?”, “ce fac
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
pentru a nu provoca represaliile otomane sau declanșarea unor lupte între armatele străine pe teritoriul Munteniei. Linia politică externă adoptată de Tudor Vladimirescu era aceea de a nu da Porții niciun motiv să-i justifice intervenția armată. Aparenta lipsă de ostilitate față de puterea suzerană, tonul prevenitor al „arzmagazarurilor” trimise la Istanbul, tratativele duse cu pașalele de la Dunăre trebuie înțelese din această perspectivă. Documentele rămase din timpul revoluției reiau ca un laitmotiv necesitatea ca Imperiul Otoman să nu se amestece în treburile
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]