6,411 matches
-
abuzivă sau prin neglijență gravă în îndeplinirea îndatoririlor de părinte ori dacă educarea, învățătură sau pregătirea profesională a copilului nu se face în spirit de devotament față de România, instanța judecătorească, la cererea autorității tutelare, va pronunța decăderea părintelui din drepturile părintești. Citarea părinților și a autorității tutelare este obligatorie." Textele constituționale invocate de autorul excepției ca fiind încălcate au următoarea redactare: - Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. (2
DECIZIE nr. 141 din 8 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. 3 şi ale art. 109 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149583_a_150912]
-
protecție și asistența a copiilor și tinerilor în realizarea drepturilor lor. În ceea ce privește critică de neconstituționalitate a art. 109 din Codul familiei în raport cu principiul liberului acces la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție, Curtea reține că sancțiunea decăderii din drepturile părintești reprezintă o sancțiune civilă care se dispune în cazurile în care părinții, prin felul de exercitare a drepturilor părintești sau prin purtarea lor abuzivă, ori prin abateri grave în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, pun în primejdie sănătatea sau dezvoltarea fizică
DECIZIE nr. 141 din 8 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. 3 şi ale art. 109 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149583_a_150912]
-
Codul familiei în raport cu principiul liberului acces la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție, Curtea reține că sancțiunea decăderii din drepturile părintești reprezintă o sancțiune civilă care se dispune în cazurile în care părinții, prin felul de exercitare a drepturilor părintești sau prin purtarea lor abuzivă, ori prin abateri grave în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, pun în primejdie sănătatea sau dezvoltarea fizică a copilului. Pe de altă parte, din economia reglementării, autoritatea tutelara apare a fi concepută că un factor de
DECIZIE nr. 141 din 8 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. 3 şi ale art. 109 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149583_a_150912]
-
expresie interesului acestora din urmă. În considerarea unor asemenea rațiuni, legiuitorul a înțeles să recunoască calitate procesuală activă exclusiv autorității tutelare, într-o acțiune cu consecințe deosebit de severe, cum este aceea prin care se solicită decăderea unui părinte din drepturile părintești. Faptul că o asemenea calitate nu este recunoscută și părintelui nu constituie o încălcare a liberului acces la justiție, care, în această materie, nu este negat, ci se realizează însă doar mediat, pe calea sesizării autorității tutelare, singura care are
DECIZIE nr. 141 din 8 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. 3 şi ale art. 109 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149583_a_150912]
-
nu este negat, ci se realizează însă doar mediat, pe calea sesizării autorității tutelare, singura care are posibilitatea să verifice cu obiectivitate și simt de răspundere măsură în care exigențele de fond pentru promovarea unei acțiuni în decădere din drepturile părintești sunt satisfăcute, acționând astfel că un filtru în prevenirea unor eventuale abuzuri, degrevând totodată instanțele judecătorești de procese cu un atare obiect, fără suport real. De altfel, reglementarea instituită prin art. 109 din Codul familiei nu face decât să dea
DECIZIE nr. 141 din 8 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. 3 şi ale art. 109 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149583_a_150912]
-
unor eventuale abuzuri, degrevând totodată instanțele judecătorești de procese cu un atare obiect, fără suport real. De altfel, reglementarea instituită prin art. 109 din Codul familiei nu face decât să dea expresie specificului acestui domeniu constând în aceea că drepturile părintești se exercită, așa cum prevede art. 97 alin. 2 din Codul familiei, numai în interesul copiilor. Or, nefiind vorba despre un interes propriu al titularului dreptului, recte al părintelui, era normal că valorificarea dreptului sau, în situația extremă în care tinde
DECIZIE nr. 141 din 8 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. 3 şi ale art. 109 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149583_a_150912]
-
numelui minorului este făcută de către unul dintre părinți, este necesar acordul celuilalt părinte, dat în formă autentică. Acordul nu este necesar în cazul în care celălalt părinte este pus sub interdicție ori este declarat judecătorește dispărut sau decăzut din drepturile părintești. ... (3) În cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnată și de acesta. ... (4) Pentru persoana pusă sub interdicție, cererea de schimbare a numelui se face de către tutore, cu încuviințarea autorității tutelare. ... (5) În
ORDONANŢĂ nr. 41 din 30 ianuarie 2003 (*actualizată*) privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151463_a_152792]
-
Pentru persoana pusă sub interdicție, cererea de schimbare a numelui se face de către tutore, cu încuviințarea autorității tutelare. ... (5) În cazul în care părinții copilului sunt decedați, necunoscuți, puși sub interdicție, declarați judecătorește morți ori dispăruți sau decăzuți din drepturile părintești și nu a fost instituită tutela, în cazul în care copilul a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, precum și în cazul în care instanța judecătorească nu a hotărât încredințarea copilului unei familii sau unei persoane, în condițiile legii
ORDONANŢĂ nr. 41 din 30 ianuarie 2003 (*actualizată*) privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151463_a_152792]
-
efectuează evaluarea pentru acordarea atestatului de asistent maternal profesionist. ... (2) Nu poate fi asistent maternal profesionist: ... a) persoană care a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni; ... b) părintele decăzut din drepturile părintești sau cel al carui copil a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă; ... c) persoană care suferă de boli cronice transmisibile. ... (3) Persoană care desfășoară o activitate salarizata, alta decât cea prevăzută la art. 1, poate deveni asistent maternal
HOTĂRÂRE nr. 679 din 12 iunie 2003 privind condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului maternal profesionist. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150545_a_151874]
-
ai căror copii sunt dați în plasament sau încredințați unei familii ori persoane; - părinților copiilor încredințați unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, în cazul în care părinții respectivi sunt puși sub interdicție sau sunt decăzuți din drepturile părintești. Copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, încadrat în muncă în condițiile Codului muncii, devine contribuabil și beneficiază de deducerea personală, situație în care părinții nu mai au dreptul de a-l lua în întreținere, întrucât deducerea
HOTĂRÂRE nr. 84 din 3 februarie 2005 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165260_a_166589]
-
al cuplului conjugal); ... d) certificat medical privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care domiciliază solicitantul; ... e) declarație pe propria răspundere a persoanei/fiecărui membru al cuplului conjugal, dată în fața notarului public, că nu au fost decăzuți din drepturile părintești; ... f) declarație privind motivația de a adopta și așteptările persoanei/familiei în legătură cu vârsta, sexul și situația psihosociomedicală a copilului pe care doresc să îl adopte; ... g) declarație privind indicarea motivelor pentru care unul dintre soți nu dorește să adopte, în
NORME METODOLOGICE din 2 septembrie 2004 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161293_a_162622]
-
precum și asupra condițiilor în care pot menține relațiile personale cu copilul; acordarea de sprijin în realizarea acestui drept; organizarea și facilitarea de întâlniri periodice între copil și părinți; ... h) informarea părinților asupra posibilității redării de către instanța judecătorească a exercițiului drepturilor părintești, precum și asupra condițiilor redării, în situația în care acestora le-a fost limitat exercițiul drepturilor părintești sau au fost decăzuți din drepturile părintești. Articolul 15 În evaluarea potențialului de integrare a copilului în familia extinsă se iau în considerare aspectele
NORME METODOLOGICE din 2 septembrie 2004 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161293_a_162622]
-
acestui drept; organizarea și facilitarea de întâlniri periodice între copil și părinți; ... h) informarea părinților asupra posibilității redării de către instanța judecătorească a exercițiului drepturilor părintești, precum și asupra condițiilor redării, în situația în care acestora le-a fost limitat exercițiul drepturilor părintești sau au fost decăzuți din drepturile părintești. Articolul 15 În evaluarea potențialului de integrare a copilului în familia extinsă se iau în considerare aspectele prevăzute la art. 14, managerul de caz procedând la efectuarea cel puțin a următoarelor demersuri: a
NORME METODOLOGICE din 2 septembrie 2004 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161293_a_162622]
-
periodice între copil și părinți; ... h) informarea părinților asupra posibilității redării de către instanța judecătorească a exercițiului drepturilor părintești, precum și asupra condițiilor redării, în situația în care acestora le-a fost limitat exercițiul drepturilor părintești sau au fost decăzuți din drepturile părintești. Articolul 15 În evaluarea potențialului de integrare a copilului în familia extinsă se iau în considerare aspectele prevăzute la art. 14, managerul de caz procedând la efectuarea cel puțin a următoarelor demersuri: a) identificarea și contactarea rudelor firești ale copilului
NORME METODOLOGICE din 2 septembrie 2004 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161293_a_162622]
-
admite adopția care produce efectele unei filiații firești și adopția internațională; ... c) condițiile încetării adopției prin desfacere sau ca urmare a declarării nulității acesteia și măsurile de protecție a copilului care pot fi dispuse în acest caz; drepturile și îndatoririle părintești și sancțiunea neîndeplinirii acestora; ... d) existența serviciilor postadopție, în special modalitățile în care se asigură consilierea părinților adoptivi; ... e) modalitățile de supraveghere a evoluției copilului și a relațiilor dintre acesta și părinții săi adoptivi, precum și măsurile de protecție care se
NORME METODOLOGICE din 2 septembrie 2004 de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161293_a_162622]
-
al cuplului conjugal); ... d) certificat medical privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care domiciliază solicitantul; ... e) declarație pe propria răspundere a persoanei/fiecărui membru al cuplului conjugal, dată în fața notarului public, că nu au fost decăzuți din drepturile părintești; ... f) declarație privind motivația de a adopta și așteptările persoanei/familiei în legătură cu vârsta, sexul și situația psihosociomedicală a copilului pe care doresc să îl adopte; ... g) declarație privind indicarea motivelor pentru care unul dintre soți nu dorește să adopte, în
HOTĂRÂRE nr. 1.435 din 2 septembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161292_a_162621]
-
precum și asupra condițiilor în care pot menține relațiile personale cu copilul; acordarea de sprijin în realizarea acestui drept; organizarea și facilitarea de întâlniri periodice între copil și părinți; ... h) informarea părinților asupra posibilității redării de către instanța judecătorească a exercițiului drepturilor părintești, precum și asupra condițiilor redării, în situația ��n care acestora le-a fost limitat exercițiul drepturilor părintești sau au fost decăzuți din drepturile părintești. Articolul 15 În evaluarea potențialului de integrare a copilului în familia extinsă se iau în considerare aspectele
HOTĂRÂRE nr. 1.435 din 2 septembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161292_a_162621]
-
acestui drept; organizarea și facilitarea de întâlniri periodice între copil și părinți; ... h) informarea părinților asupra posibilității redării de către instanța judecătorească a exercițiului drepturilor părintești, precum și asupra condițiilor redării, în situația ��n care acestora le-a fost limitat exercițiul drepturilor părintești sau au fost decăzuți din drepturile părintești. Articolul 15 În evaluarea potențialului de integrare a copilului în familia extinsă se iau în considerare aspectele prevăzute la art. 14, managerul de caz procedând la efectuarea cel puțin a următoarelor demersuri: a
HOTĂRÂRE nr. 1.435 din 2 septembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161292_a_162621]
-
periodice între copil și părinți; ... h) informarea părinților asupra posibilității redării de către instanța judecătorească a exercițiului drepturilor părintești, precum și asupra condițiilor redării, în situația ��n care acestora le-a fost limitat exercițiul drepturilor părintești sau au fost decăzuți din drepturile părintești. Articolul 15 În evaluarea potențialului de integrare a copilului în familia extinsă se iau în considerare aspectele prevăzute la art. 14, managerul de caz procedând la efectuarea cel puțin a următoarelor demersuri: a) identificarea și contactarea rudelor firești ale copilului
HOTĂRÂRE nr. 1.435 din 2 septembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161292_a_162621]
-
admite adopția care produce efectele unei filiații firești și adopția internațională; ... c) condițiile încetării adopției prin desfacere sau ca urmare a declarării nulității acesteia și măsurile de protecție a copilului care pot fi dispuse în acest caz; drepturile și îndatoririle părintești și sancțiunea neîndeplinirii acestora; ... d) existența serviciilor postadopție, în special modalitățile în care se asigură consilierea părinților adoptivi; ... e) modalitățile de supraveghere a evoluției copilului și a relațiilor dintre acesta și părinții săi adoptivi, precum și măsurile de protecție care se
HOTĂRÂRE nr. 1.435 din 2 septembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161292_a_162621]
-
asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate a copilului; ... f) asigurarea protecției împotriva abuzului și exploatării copilului; ... g) asigurarea unei intervenții profesioniste, prin echipe pluridisciplinare; ... h) asigurarea confidențialității și a eticii profesionale; ... i) responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești; ... j) primordialitatea responsabilității părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului. ... Articolul 4 Beneficiarii serviciilor de zi sunt: a) copiii și părinții cărora li se acordă prestații și servicii destinate prevenirii separării lor; ... b) copiii care au beneficiat de o măsură
HOTĂRÂRE nr. 1.438 din 2 septembrie 2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161318_a_162647]
-
15 alin. (2) este aplicabil. Articolul 20 (1) În conformitate cu art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 2.201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.347/2000 , denumit în continuare Regulament, hotărârea de neînapoiere pronunțată de instanța română în temeiul Convenției și al Regulamentului se comunică autorității centrale române, în termen de 48 de ore de la redactare, împreună cu
LEGE nr. 369 din 15 septembrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161409_a_162738]
-
o notificare, ce va conține: ... 1. Formularea "În conformitate cu art. 11 alin. (7) din Regulament" și 2. Informarea părinților despre posibilitatea de a sesiza instanța română, într-un termen de 3 luni de la data notificării, cu o cerere privind exercitarea autorității părintești cu privire la minorul în cauză. (3) Instanța se consideră sesizată la data transmiterii cererii de chemare în judecată. ... (4) La expirarea termenului, instanța informează autoritatea centrală română și comunică autorității centrale române rezultatul notificării transmise potrivit alin. (2). ... Articolul 22 În
LEGE nr. 369 din 15 septembrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161409_a_162738]
-
parte la Convenție poate solicita autorității centrale române acordarea asistenței pentru organizarea sau protejarea exercitării dreptului de vizitare a unui minor având reședința pe teritoriul României. Articolul 23 (1) Autoritatea centrală română va lua legătura cu persoana care exercită autoritatea părintească asupra minorului și la care acesta își are stabilită locuința și va încerca, direct sau prin intermediul unor specialiști, soluționarea pe cale amiabilă a cererii privind exercitarea dreptului de vizitare. Aceasta va atrage atenția persoanei care exercită autoritatea părintească asupra minorului și
LEGE nr. 369 din 15 septembrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161409_a_162738]
-
care exercită autoritatea părintească asupra minorului și la care acesta își are stabilită locuința și va încerca, direct sau prin intermediul unor specialiști, soluționarea pe cale amiabilă a cererii privind exercitarea dreptului de vizitare. Aceasta va atrage atenția persoanei care exercită autoritatea părintească asupra minorului și la care acesta își are stabilită locuința cu privire la sancțiunile ce pot fi aplicate potrivit prezentei legi, în cazul refuzului de a permite de bunăvoie exercitarea dreptului de vizitare. ... (2) Autoritatea centrală română va putea solicita participarea autorității
LEGE nr. 369 din 15 septembrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161409_a_162738]