3,931 matches
-
pai orfană pruncă/ Peste ochi îți cade părul/ Iar în cap ai flori de luncă". Rămasă orfană, de ambii părinți, credem că ea stătea la vreo rudă. "Giunca", despre care poetul a scris în Erotocrit și pe care ea o păscuse astă vară, pe deal, poate că era singura ei zestre. Fără a face cercetări documentare, biografii lui Eminescu i-au zis de atîtea ori Elena. Pentru Cezar Petrescu, ea era Leana, nepoata pădura rului Pătru Toader Gînj, de la Baisa. Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
măsoară,/ cântărește semnificația / aurul, rebutul" (între). Orice detracare în sensul supralicitării angoasei ori sentimentalismului fad, orice diluție expresivă este exclusă. Suferința transpare, însă, chiar și din interstițiile descriptive, acolo unde poeta plasează noduri întunecat expresioniste: "în grădina spitalului, verde,/ caii pasc liniștiți/ printre gutui.// lucerna le înfășoară/ gleznele tremurânde,/ soarele îi orbește...// ah, fioroasă melancolie,/ cu ziduri de cărămidă./ înăuntrul tău/ țipătul/ s-a oprit în gâtlej/ și sângerează" (amiază cuminte). Titlul următoarei cărți, Existență acută (Cartea Românească, București, 1994) comprimă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Gramma, Iași, 2002) tematizează în genere fie îndoiala existențială, fie travaliul artistic, când nu combină ambele forme de reflecție într-un discurs în care lucirile autoironice capătă un relief nou, de tușă suprarealistă: "Vioara începu să cânte singură,/ un cal păștea cu sexul atârnând pân' la pământ,/ din șevalet vreo zece mâini ieșiră/ și-mi tatuară pielea c-un cuvânt./ Eu îmi scoteam râzând os după os din trup/ și le umpleam cu dinamită ca pe niște pipe,/ lumii să fac
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
încorporării lumii prin cuvântul capabil să o transfigureze și să o modeleze. Ei îi corespunde, în plan lexical, recurența compunerii cu prefixul în-: "te încuvânt în ochiul meu", "aș fi primul însemn înlumit", "gândind Însinele", "un vultur pe ochi îmi paște/ troia însângerată" etc. Cea de-a doua modalitate de raportare a poetului "troienit de gânduri" la univers este justificată adesea prin apelul, implicit sau explicit, la tâlcul moralizator al discursului. "Angajat organic în fața vieții, poetul închide o zguduitoare experiență morală
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
departe/ înspumat/ în el se-necase/ un cal împărat/ cu frâu de mătase/ și-n calul acela/ alt cal se-necase/ El venea de departe/ cu potcoavele sparte/ de unde lumina se naște/ și nu-i nici ce bea, nici ce paște/ Eu l-am adus să se-adape/ din nesfârșirea unicei ape/ fără izvoare/ O, Doamne, cu câtă sete/ bea calul alb din râul Lethe". Și în alte câteva artes poeticae apar posibile reminiscențe ale unor lecturi orfice, care în ecuația
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vieții ... Nimic nu se întinase... nimic nu îmbătrînise Zile pure! Nimic nu sîngera sub unghie, sub dinte Viețuitoare fericită era nevinovăția... Hugo evocă în Legenda secolelor Edenul, paradisul pierdut, "vremurile dintîi ale pămîntului", atunci cînd în tufăriș "mielul și lupul pășteau alături". Vremuri ale fericirii, ale grației neprihănite, ale strălucirii celei dintîi aurore. "Primul soare deasupra primei dimineți", va spune Péguy la rîndul său, evocînd memoria Evei, cea dintîi femeie "născută în cea dintîi grădină". Dar, de asemenea, e vorba mai
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
merg la Biserică, dar înainte de asta, pun într-un castron apă, un ou vopsit și câteva monede. Cel care se spală ultimul în dimineața de după înviere se va alege cu monedele și cu oul încondeiat. Femeile iau în traistele lor pască, cozonac și ouă pentru a fi sfințite de preot în dimineața de după Înviere. O dată ajunși în Biserică, aceștia săvârșesc Sfânta Liturghie. La miezul nopții luminile din Biserică sunt stinse, preotul își aprinde lumânarea din Altar, focul reprezentând aflarea de veste
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
a citi “ Prohodul Domnului”. Se face un cor pe 3 voci care se adună în grupuri și fiecare cântă câte o strofă. Ziua de sâmbătă este cea mai importantă deoarece se sărbătorește Învierea Domnului. În casele creștinilor se gătește cozonac, pască specifică Paștelui, ouă roșii și în special carnea de miel. Sacrificarea mielului este asemănată cu răstignirea pe cruce a lui Iisus. El este sacrificat asemenea unui miel nevinovat. În noaptea de Înviere, atunci când preotul împreună cu creștinii înconjoară Biserica, aceștia cântă
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
ele sunt cele care se consumă prima dată. Lumina Învierii este adusă în casă, aceasta aducând noroc în viața fiecăruia. Duminică după amiază bătrânii satului împreună cu copiii se adună la cimitir, punând pe mormintele rudelor sau ale cunoștințelor ouă și pască. Ceilalți tineri feciori, umblă din casă în casă însoțiți de o fanfară lăutărească, făcând o horă în curtea fiecărui gospodar. Ei sunt răsplătiți în bani și ouă roșii. În toate zilele de Paște se face horă în sat, la care
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
din familia lui Tudor Călărașu are însă tragere de inimă la carte și, când învață să citească, împrumută cărți de la un consătean. Dar familia nu îl lasă să lenevească, lectura nu e ocupație activă, folositoare, așa că Marin este trimis să pască oile și, ca păstor, are probleme cu o oaie rea, Bisisica, opusă din toate punctele de vedere mitului mioritic. Când se îmbolnăvește de friguri, mama îi pregătește cămașa de înmormântare și discută cu sanitarul satului despre iminența decesului. Copilul ascultă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
lansa, cu o emisie impetuoasă și sufocată, austeră și barochizantă, modulată ceremonios în versete opulente, de o „calmă disperare”, tema care generează întreaga poezie scrisă de V.: un lamento pentru candoarea agonizantă („cum să scap de inorogul sfios ce-mi paște părul cărunt?”), cu o rețea largă de metafore izotope. Suveran e un imagism originar al naufragiului („izbânda apelor materne ce-și trag trufașe victima-n adânc”) și senzoriumul înecului („clopote la gâtul meu însângerat”). Făptura e un „delfin fulgerat”, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Testul nr. 9 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: CAPITOLUL ACTUL III, SCENA VIII CRĂCĂNEL: Mița? (caută să se ascunză undeva.) MIȚA (coborând la el): Nu te-ascunde, bibiloiule! gândeai că nu o să te prinz, 'ai? De când te pasc, gândești? Aici e la Ploiești, 'ai? în costum de bal, 'ai? ... DIDINA: De azi-dimineață de când ai plecat de acasă, câte ceasuri sunt? știi? PAMPON: Îți spui eu acasă ce a fost... CRĂCĂNEL: Mițo, Mițo, îți spui acasă... MIȚA: Nici un cuvânt
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
se-ntâmplă totdeauna în carnaval... Ei! d-ale carnavalului! Să-mi dați voie, coconițelor, să vă isplic eu încurcătura pe larg la masă. (Crăcănel și Pampon foarte mulțumiți.) (I.L. Caragiale, D’ ale carnavalului) 1.Explică sensul expresiei subliniate: De când te pasc, gândești? 2.Motivează folosirea repetată a apostrofului în fragmentul dat. 3.Transcrie două coordonate spațiale. 4.Transformă în vorbire indirectă ultima replică. 5.Ilustrează comicul de limbaj cu două exemple din fragment. 6.Menționează două trăsături ale textului dramatic. 7
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
rezultate prin schimbarea identității (căci este categoric vorba despre o depreciere, despre o involuție care, în urma unei relații de impunere între două personaje, împinge "umanul" spre "sub-uman", spre "animalic", "vegetal" ori "mineral"), sunt proiectate pe un timp limitat." Un cioban păștea oile în basmul Ioan Voinicu [Oprișan, III]. Vine o pasăre și ciugulește, iar el prinde dragoste de pasărea care, parcă, îl îndemna s-o prindă. Când s-a mai dus cu oile, în locul păsării a venit o zână, care-i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
legendă, Dragostea. Hulubii [Niculiță-Voronca, I], Sfânta Duminică a avut un fecior, Ioniță, și, pentru că el a greșit, n-a mers la biserică de ziua ei, ci la joc, mama lui l-a blestemat "să fie șapte ani șerpe și să pască porcii". Fata unui om sărac, care se însurase a doua oară și luase o femeie cu două fete, era chinuită și necăjită "de mașteha sa". Cum venea duminica, femeia rea le gătea frumos pe fetele ei și le trimetea la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
duminica, femeia rea le gătea frumos pe fetele ei și le trimetea la biserică, dar pe fata bărbatului o trimitea în zdrențe. Fata însă avea niște straie frumoase în pădure, lângă o apă. O vede și fiul Sfintei Duminici care păștea porcii și o îndrăgește. Fata se sperie când vede pe cămașa sa un șarpe. La întrebarea dacă vrea să fie a lui, că numai așa îi va da cămașa, ea răspunde afirmativ. Într-o altă zi, fata iar a venit
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ar putea să fie la fel de bine formulate ca în logica clasică a silogismului. Exemplele aflate în acest cod sunt grăitoare: dacă umșatu se găsește pe fruntea unui bărbat, la dreapta este semn rău; dacă este la stânga, cu siguranță îl va paște un pericol; dacă este la centru reușita este de partea sa275. Aceleași valorizări încifrate le întâlnim și în diverse spații socio-culturale. La români, de pildă, în practicile de divinație meteorologică și astăzi mai funcționează o serie de semne precise: vântul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care se întrerupe continuitatea sintactică în propoziție sau în frază. În limbajul comun este considerat o greșeală (lipsa de legătură dintre începutul și sfârșitul enunțului încalcă principiul coeziunii), dar în literatură dovedește resurse de expresivitate (Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur - M. Eminescu; Ei cum au dat de căldurică, pe loc li sau muiat ciolanele. - I. Creangă) și, mai ales, forță de caracterizare a unor personaje satirizate de către autor (AGAMEMNON DANDANACHE: [...] eu, care familia mea de la patuzsopt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ce ni se pun la dispoziție, simple paleative, să încetinim acest proces necruțător de exterminare, bine studiat, cel mai tipic exemplu este Mircea. Ne va părăsi în curând. Ca fost ministru nu avea nicio șansă de supraviețuire. Același destin mă paște și pe mine, pe noi toți.... Ca medici ne confruntăm cu nepăsarea crasă a administrației față de omul bolnav din cauza hranei, a lipsei de medicamente, din cauza condițiilor criminale în care suntem obligați să stăm. Stăruim să căpătăm medicamentele elementare, insistăm să
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
praful de copt, mirodenii, jumătate din cantitatea de ulei, sare și făina. Rezultă o maia groasă pe care o porționăm cu lingura în tigaia încinsă cu puțin ulei și coacem pe ambele părți. Se servesc pudrate cu zahăr. 9.8 PASCĂ ȘI PRĂJITURI CU BRÂNZĂ PASCĂ CU BRÂNZĂ (1) Aluatul - 250 g făină, 125 g unt, 120 g zahăr, 3-4 gălbenușuri, praf de copt și sare. Umplutura - 600 g brânză, 2 pahare de zahăr pudră, 1 pachet de margarină topită, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
din cantitatea de ulei, sare și făina. Rezultă o maia groasă pe care o porționăm cu lingura în tigaia încinsă cu puțin ulei și coacem pe ambele părți. Se servesc pudrate cu zahăr. 9.8 PASCĂ ȘI PRĂJITURI CU BRÂNZĂ PASCĂ CU BRÂNZĂ (1) Aluatul - 250 g făină, 125 g unt, 120 g zahăr, 3-4 gălbenușuri, praf de copt și sare. Umplutura - 600 g brânză, 2 pahare de zahăr pudră, 1 pachet de margarină topită, 1 pahar de făină, 15 albușuri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sare și coajă de portocală. Se coace în tavă tapetată. Se așează aluatul ca suport, iar deasupra punem compoziția din brânză. După aceea, se dă la cuptor timp de o oră. La final, din puțin aluat facem biluțe pentru decor. PASCĂ CU BRÂNZĂ (2) Aluatul - 300 g făină, 150 g zahăr, 3 gălbenușuri, 100 g unt, o lingură de smântână, o lingură de ulei, 100 g nucă măcinată și ½ de praf de copt. Umplutura - 500 g brânză de vaci, 250 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
3 albușuri bătute spumă. Punem în tavă rotundă aluatul peste care punem brânza și dăm la cuptor timp de 20 de minute, apoi scoatem și punem compoziția de glazură și dăm iar la cuptor timp de 35 - 40 de minute. PASCĂ CU BRÂNZĂ DE VACI 1 kg brânză, 400 g zahăr, 6 gălbenușuri, 2 lingurițe de praf de copt, 10 linguri de griș, 240 g unt topit și albușurile. Se freacă brânza cu zahărul și gălbenușurile, se adaugă praful, grișul, untul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
gălbenușuri, 2 lingurițe de praf de copt, 10 linguri de griș, 240 g unt topit și albușurile. Se freacă brânza cu zahărul și gălbenușurile, se adaugă praful, grișul, untul, 100 g stafide și albușul spumă. Se coace la foc potrivit. PASCĂ CU SMÂNTÂNĂ 500 g smântână, lăsată în tifon pe făină, 2 linguri de făină, 6 albușuri bătute spumă, 3 linguri de zahăr, vanilie, stafide și arome. Se amestecă toate la un loc și se pun în tavă. Dedesubt se așează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se pune cealaltă foaie deasupra și se apasă bine. În continuare, se înțeapă cu furculița și se dă la cuptor. După ce s-a copt, o tăiem porții, iar la final turnăm deasupra 500 g smântână bătută cu 200 g zahăr. PASCĂ CU BRÂNZĂ 600 gr. de brânză, cinci linguri de griș, patru gălbenușuri și patru albușuri bătute spumă, patru linguri de smântână, 100 gr. de unt topit, 100 gr. de stafide, trei cuburi de rahat mărunțit, 400 gr. de zahăr, coajă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]