4,141 matches
-
vindeca de tot ceea ce școala și societatea au inoculat fără sens în mintea ta. Începutul gândirii, în sens tare, este legat întotdeauna de eliberarea față de ceea ce au sădit în tine anii de cochetărie cu impersonalul se. * În spiritul pariului lui Pascal: chiar dacă toată "istoria" lui Iisus nu este decât o poveste, rămâne totuși cel mai frumos ideal al omenirii. * Dintr-o perspectivă laică, esențial pentru o religie este impactul pe care-l are asupra realității. Distanțele mari între real și ideal
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
din latinescul peco, -avi, -atum, -are, care Înseamnă a nu face ce trebuie, a greși, a-și pierde cinstea. De aici termenul peccatum, -i = greșeală, faptă rea, nelegiuire. Păcatul este definit ca „transgresiunea voluntară a legii religioase” (A. LittréĂ. B. Pascal spune că „păcatele sunt păcate pentru că ele sunt contrarii voinței lui Dumnezeu”. Pentru P. Foulquié și R. Saint-Jean, păcatul este o „greșeală morală, ofensă adusă lui Dumnezeu”. Se poate spune că păcatul este tot ceea ce se opune virtuții. În ceea ce privește forma
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este viața? Cum este ea trăită? Răspunsul pe care ni-l dă moartea devine pentru noi o lecție morală, Îndemnându-ne să medităm asupra valorii propriei noastre vieți. Aceasta au spus-o toți, Începând cu Eclesiastul, continuând cu Seneca, Bossuet, Pascal, până la Stăniloae. Orice moarte ne pune două probleme: de ordin moral și spiritual, și de ordin medical. Le vom analiza În continuare. 1. Moartea din punct de vedere moral Mors nec bonum nec malum est Îi spune Seneca lui Marcia
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
parteneriat, Institutul Român pentru Drepturile Omului, București. Moroianu Zlătescu, I.; Șerbănescu, R. (coord.), 1997, Drepturile femeii. Egalitate și parteneriat, Institutul Român pentru Drepturile Omului, București. Nicolescu, M., 1996, Cine suntem noi? Despre identitatea femeilor din România modernă, Editura Anima, București. Pascal, D., 1999, „Women in the Economy”, Status of Women in Romania 1997-1998, UNDP, București. Pirciog, S. (coord.), 1998, Dynamics Analysis of Main Characteristics of Female Labour Force during Transition, INCSDMSP, București. Popescu, L. (coord.), 1999, Gen și politică. Femeile din
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
30 %. Seria Științe politice (selectiv) * Abordarea științei politice, Michel Hastings * Curs de știință politică, Gianfrancano Pasquino * Democrația și criticii ei, Robert A. Dahl * Despre libertate la antici și moderni, Benjamin Constant * Discurs asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau * Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jos Gotovitch, Jean-Michel de Waele * Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure * Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori * Mitul statului, Ernst Cassirer * Naționalism și națiune, Raoul Girardet * Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler * Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl * Politica
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aici, mai degrabă livresc decât biografic: textul prelucrează nu atât senzații proprii, cât resurse livrești dintre cele mai diverse, de la Noul și Vechiul Testament la cărțile marilor mistici (în special San Juan de la Cruz ori Tereza de Avila), de la Cugetările lui Pascal la Meditațiile lui Marcus Aurelius, în fine, de la Elegiile Duineze ale lui Rilke la Elegiile, Nodurile și semnele lui Nichita Stănescu. În special din imaginarul poetic al ultimului sunt preluate simboluri și atitudini antologice: sfera și piatra, litera și osul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Eseuri. Mitul eternei reîntoarceri. Mituri, vise și mistere (1991); Mircea Eliade, Făurari și alchimiști (1996); Mircea Eliade, Mituri, vise și mistere (1998); Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri (1999); Magia și vrăjitoria în Europa din Evul Mediu până astăzi (1997); Blaise Pascal, Cugetări (1998); Michel de Saint Pierre, Miliardarul (1998). Ca unic traducător, semnează versiunile românești pentru Franz Kafka, Scrisori (1998) și Henri Troyat, Teribilele țarine (1999). Numeroase premii și distincții literare: Marele Premiu al Festivalului Național de Poezie "Mihai Eminescu" (1968
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
În călătoria mitică te puteai reîntoarce cu lîna de aur sau cu focul, precum Prometeu. Un îndreptar pentru o astfel de călătorie este cartea de față. După ce o parcurgi vei fi aceeași ființă unduindă, căci nu te vei dezice de Pascal, dar sigur te vei undui altfel, după regulile unor alte alchimii culturale. Vei vedea cu alți ochi firul de iarbă al lui Whitman, albatrosul lui Baudelaire și lebăda lui Mallarmé, căci ai călătorit în Thelema, școala ideală a fratelui Ioan
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
e că nu exista acea depășire hegeliană, dar exista tensiunea opușilor, care însă era creatoare, fundamentală și necesară. Atunci trebuie să spun că eu personal, fără îndoială fiindcă am avut întotdeauna sentimentul pe care îl exprimă atît de bine și Pascal și Niels Bohr, anume că opusul unui adevăr profund nu este o eroare, ci un adevăr contrar, nu mă puteam împiedica să asociez termeni contradictorii. Asta m-a atras imediat și spre Heraclit, și spre Pascal. Prin urmare, am fost
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
atît de bine și Pascal și Niels Bohr, anume că opusul unui adevăr profund nu este o eroare, ci un adevăr contrar, nu mă puteam împiedica să asociez termeni contradictorii. Asta m-a atras imediat și spre Heraclit, și spre Pascal. Prin urmare, am fost uluit să găsesc această expresie puternică la Lupasco, tratată în domeniul fizic, unde tocmai o astfel de viziune nu era cunoscută; e cu totul diferit de punctul de vedere al lui Niels Bohr, care constată că
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
europeană. Amprenta acesteia mă făcea să aleg Omenirea în defavoarea Patriilor, mă determina să combat naționalismele și să gust cosmopolitul; umanismul european era cel care mă chema dincolo de provincia europeană în numele universalului. Port în mine amprenta de neșters lăsată de Montaigne, Pascal, Rousseau, Proust. Însă la fel de importanți ca Molière fuseseră pentru mine Shakespeare și Cervantes, la fel de importanți ca Rimbaud fuseseră Shelley, Novalis, Hölderlin. Tolstoi și Dostoievski fuseseră mai importanți decît Balzac sau Flaubert. Pe lista operelor mele preferate se regăsesc Don Giovanni
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fluxuri aparent antagonice, dar care devin complementare și constituie o formă auto-organizatoare și o unitate activă. Totodată, ne delimităm de cauzalitatea liniară care pleacă de la părți pentru a ajunge la întreg sau, invers, de la întreg pentru a ajunge la părți. Pascal a exprimat admirabil această idee: "Toate lucrurile fiind cauzate și cauzatoare, ajutate și ajutătoare, mediate și imediate, și toate ținîndu-se între ele printr-o legătură naturală și imperceptibilă care le leagă pe cele mai îndepărtate și mai diferite, găsesc că
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dintre noi care am urmat cursuri liceale sau am fost metamorfozați de gustul pentru lectură, pictură sau muzică am primit sau ne-am format, adesea fără a băga de seamă, o cultură europeană. Calderón, Shakespeare, Molière, Dante, Erasmus, Cervantes, Montaigne, Pascal, Diderot, Rousseau, Goethe, Marx, Nietzsche, Kafka, Freud, Berdiaev, Croce, Gasset, Shelley, Büchner, Hölderlin, Rimbaud, T.S. Eliot, Dickens, Tolstoi, Dostoievski, Mozart, Beethoven, Mussorgski, Mahler, Berg, alături de mulți alții, se află în inima identității noastre. Dialogica culturală În perioada Evului Mediu, creștinismul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
tîrziu, Nietzsche va descoperi dialogica profundă, pînă atunci ignorată, dintre apolinic și dionisiac; în sfîrșit, Heidegger va redeschide chestiunea primordială a Ființei, întorcîndu-se la Aristotel, Platon și presocratici. Reviviscenței grecești, mereu reînnoite, îi răspunde reviviscența iudeo-creștină, și ea mereu reînnoită. Pascal a fost primul gînditor creștin cu adevărat modern. El pleacă de la neputința Credinței de a se întemeia pe rațiune, și în același timp de la neputința rațiunii de a accede la Taine. El își asumă integral gîndirea rațională, devine pionierul științei
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
științific. Galilei definește rolul modelului teoretic, Bacon, rolul recurgerii la experiență, Descartes formulează separația dintre filozofie, consacrată reflecției asupra subiectului, și știință, consacrată studierii obiectelor. Astfel știința se autonomizează, însă coexistă și comunică cu filozofia în aceleași spirite (Galilei, Descartes, Pascal, Gassendi, Leibniz). În secolul al XVIII-lea, apar societățile științifice, iar oamenii de știință se diferențiază de filozofi. Însă aceștia vor continua să comunice intens unii cu alții, așa cum o dovedește Enciclopedia lui Diderot și d'Alembert. În secolul al
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
îndoială dă naștere angoasei care conduce din nou spre credință, excesul raționalist provoacă insensibilitatea care conduce la romantism sau cînd contra-miturile se transformă în mituri, precum Rațiunea sau Știința. El conține de asemenea momente dialogice cruciale evidențiate de opozițiile exemplare Pascal / Montaigne, Hobbes / Locke, Newton / Descartes, Rousseau / Voltaire, Iluminism / Romantism, Hegel / Kierkegaard. El comportă în sfîrșit crize ce afectează fiecare dintre termenii dialecticii, însă nici unul dintre aceștia nu sucombă vreodată, ci profită chiar de criza sa pentru a se reînsufleți și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Îndoiala europeană este cu atît mai însuflețitoare cu cît asociază scepticismul cu ceva care îl neagă la rîndul său. Astfel, îndoiala nu se află doar în centrul meditației lui Montaigne, ci și în centrul metodei lui Descartes, al credinței lui Pascal, al empirismului lui Hume. Și dacă ar fi să ne referim la adevărații eroi ai literaturii europene, care sînt eroi antieroi a căror slăbiciune este măreție, oare nu îndoiala sălășluiește în centrul datoriei sfinte a lui Hamlet, al oboselii permanente
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Nature, Seuil, colecția Points, Paris, 1981, pp. 365-387; La Vie de la Vie, Seuil, colecția Points, Paris, 1985, pp. 365-377; Science avec Conscience, Fayard, Paris, 1982, pp. 255-314; Le défi de la complexité, în Lettre internationale, 12, primăvara 1987, pp. 4-7. 4 Pascal, Pensées, Paris, Garnier-Flammarion, 1976, p. 69, "Disproportion de l'homme". 5 Henri Pirenne, Histoire de l'Europe des invasions au XVIe siècle, La Renaissance du livre, Bruxelles, 1958. 6 Cf. Maurice Lombard, L'Islam dans sa première grandeur, Flammarion, Paris
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sunt glume, fragmente din viața personală, personaje care își exprimă gusturile și emoțiile proprii, într-un fals raport cu publicul. Un psiholog de la Universitatea din Toulouse a studiat recent impactul acestui tip de emisiune asupra culturii politice a publicului. Psihologul Pascal Marchand a studiat practicile mediatice a 210 voluntari și a constatat că acești consumatori de mass-media se pot repartiza în 4 mari categorii: în prima categorie sunt consumatorii ocazionali care nu se uită decât la știrile de pe canalul național, în
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de canoane și criterii. Competența constă în a deține monopolul legitimității, adică monopolul capacității sociale de a spune care bun este sau nu cultural (cf. exemplul comitetelor de lectură de la edituri, a căror funcționare este descrisă de Anne Simonin și Pascal Fouché, "Comment on a refusé certains de mes livres. Contribution à une histoire sociale du littéraire", în Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 126/127, martie 1999, pp. 103-105). • Producerea publicului Grupurile de utilizatori ai bunurilor astfel calificate constituie
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
et légitimité. Problèmes de légitimation dans le capitalisme avancé, trad. fr., Payot, Paris, 1978 (ed. I germană, 1973). LUCCHINI Françoise, La Culture au service des villes, Anthropos, Paris, 2002. MESNARD Henri-Hubert, Droit et politique de la culture, PUF, Paris, 1990. ORY Pascal, La Belle illusion. Culture et politique sous le signe du Front populaire. 1935-1938, Plon, Paris, 1994. PASSERON Jean-Claude, Le Raisonnement sociologique. L'espace non-poppérien du raisonnement naturel, Nathan, Paris, 1991. PERRET Jacques, SAEZ Guy (coord.), Institutions et vie culturelle, La
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
236, 245, 247-249, 251, 253-259, 261-266, 302, 305. Moulinier, Pierre, 97, 206. Mounier, Pierre, 280. N Nerval, Gérard de, 171. Neveu, Erik, 110, 158. Noreck, Jean-Pierre, 8. Nozick, Robert, 207. O Ockham, William, 334. Octobre, Sylvie, 101, 190, 238. Ory, Pascal, 217. P Panofsky, Erwin, 22, 55, 187. Paradeise, Catherine, 152, 161, 177, 247. Park, Robert, 292. Pasquier, Dominique, 158, 247, 294. Passeron, Jean-Claude, 43, 120, 150-151, 154, 247, 259, 273, 286-287. Passeron, René, 164. Pedler, Emmanuel, 117, 120. Pei Ieoh
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fenomen istoric genealizat. Opoziția aceasta față de dogme a apărut în sînul tuturor religiilor: Bagavata-Gita din India, cabala evreilor, misterele din Egipt și Grecia, neoplatonismul. În cadrul creștinsmului: Paracelsius și Nostradamus; în misticismul german: Eckhard și Boehme, și într-o oarecare măsură Pascal. Rezumatul acesta este de departe prea succint. Dar este vorba doar de menționarea aici a străvechii mișcări istorice a misticismului pentru evitarea faptului ca din griji pentru clasificare analiza în studiul de față a motivelor și simbolurilor să fie considerată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Spune numai tâmpenii și porcării despre mine." Asocierea lui Dany cu Anna pe o bucată de hârtie e oare pasibilă de Codul penal? Nu-i o injurie evidentă... A doua zi (să fie începutul unei hărțuiri penalizabile?), Christelle scrie "Dany + Pascale". Pascale e o fată trisomică. Dany izbucnește din nou: asocierea dintre numele unei fete trisomice și cel al altui elev este oare un delict marcat și, în cazul acesta, cum să-l explici... fetei trisomice? Sesizăm totuși că vioența vine
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
numai tâmpenii și porcării despre mine." Asocierea lui Dany cu Anna pe o bucată de hârtie e oare pasibilă de Codul penal? Nu-i o injurie evidentă... A doua zi (să fie începutul unei hărțuiri penalizabile?), Christelle scrie "Dany + Pascale". Pascale e o fată trisomică. Dany izbucnește din nou: asocierea dintre numele unei fete trisomice și cel al altui elev este oare un delict marcat și, în cazul acesta, cum să-l explici... fetei trisomice? Sesizăm totuși că vioența vine mai
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]