3,799 matches
-
laterală... Dimitrici nu avea nici un motiv să mă menajeze. Povestea totul fără ocolișuri. Pe bancheta din spate a mașinii era tolănit un personaj rotofei, chel, cu un pince-nez1 înecat într-o față puhavă. Beria. Alegea trupul femeiesc pe care îl poftea. După aceea, gealații lui o opreau pe trecătoare. Era perioada în care nici măcar nu aveai nevoie de un pretext. Dusă la reședința lui, violată - strivită - cu ajutorul alcoolului, amenințărilor, torturii... Dimitrici nu spunea - nu știa nici el - ce se întâmpla cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
folosită, a vorbit despre „testament”. L-am așteptat îndelung în holul unuia dintre cele mai bune hoteluri pariziene. Vidul înghețat al oglinzilor, de ambele părți ale fotoliilor, corespundea perfect neantului care îmi împânzea privirea, gândirea. Necunoscutul a ieșit din ascensor poftind-o înainte pe o femeie blondă, înaltă, strălucitoare, al cărei zâmbet se adresa parcă tuturor și nimănui. Erau urmați de un alt bărbat, foarte lat în umeri. - Val Grig, a spus necunoscutul, strângându-mi mâna, și mi i-a prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Cu o zi Înainte, o ceată de flăcăi, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, colinda satul: ei anunțau nunta și intrau În casele celor pe care trebuiau să Îi invite, Îi cinsteau cu vin sau țuică și, prin formule ceremonioase, Îi pofteau la nuntă. Bradul era Împodobit, vineri, la casa mirelui. La ceremonie luau parte flăcăi și fete, oameni căsătoriți și bătrâni. Crengile bradului erau tăiate, legate Între ele și Împodobite cu beteală, flori și panglici. Bradul era apoi așezat pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
apuce În orice direcție doresc (În antiteză cu graba și orientarea precisă din zilele de lucru, când fiecare urmează trasee prestabilite pentru a ajunge la timp la locul de muncă), să se oprească unde vor și să desfășoare orice activitate poftesc, indiferent de interdicțiile uzuale (pot să danseze, să se joace, să mănânce și să doarmă În mijlocul străzilor). De asemenea, clădirile sunt umanizate prin Înfrumusețarea cu cele mai diferite și extravagante podoabe. Prin toate acestea, „străzile și bulevardele sunt Îmblânzite și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Bateți tare dacă vreți, Bateți tare cu-amândouă, Scoală fată după ouă, Că-ți facem rochiță nouă, Hi, hi, hi, hi, hi! Un al treilea joc era „Ca la Breaza”. Era un dans popular care se juca în doi. Flăcăul poftea la dans fata care se prinsese lângă el la „Brâuleț”, făcându-i semn cu batista. Se striga: „Foaie verde busuioc Să jucăm Breaza pe loc.” Sau: „Foaie verde, foaie lată Jucați Breaza roată - roată!” „Sultănica” era al patrulea dans. Era
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de necaz.” Se prindeau și fetele în horă. O pereche se desprindea din cerc și continua să joace în doi, în interiorul cercului. Acum se stiga astfel: „Foaie verde castravete, Schimbă fata măi băiete! Fata trecea la locul ei, iar băiatul poftea la joc altă fată. Continuau să joace până se auzea strigătură: „Frunză verde siminoc Treci băiatule la loc!” Acum trecea băiatul la loc, iar fata poftea la dans un alt flăcău. Ei jucau până se auzeau din nou stigăturile: „Frunză
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Foaie verde castravete, Schimbă fata măi băiete! Fata trecea la locul ei, iar băiatul poftea la joc altă fată. Continuau să joace până se auzea strigătură: „Frunză verde siminoc Treci băiatule la loc!” Acum trecea băiatul la loc, iar fata poftea la dans un alt flăcău. Ei jucau până se auzeau din nou stigăturile: „Frunză verde castravete....”, și așa mai departe. După aceste cinci jocuri, urmau altele fără o anumită ordine. Astfel se mai juca „Mânioasa”, „Ațica”, „Ardeleanca”, Ciobănașul”. Jocul „Mânioasa
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
îndelung, tălăngile răsunau, iar buhaiul era tras mai cu foc. Se făcea liniște și urătorul continua: „S-a sculat mai an Bădica Traian Și-a încălecat Pe-un cal învățat Cu frâul de aur...” După urat toți membrii grupului erau poftiți în casă și serviți cu țuică sau cu vin, în funcție de ce dorea fiecare. Uneori li se dădeau și bani. Dacă pe vremuri doar locuitorii mai înstăriți ai comunei petreceau Revelionul, astăzi se obișnuiește ca fiecare să-și organizeze din timp
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe nuni, de unde tot alaiul se îndreaptă spre casa miresei. Fig.15 ) Aici ei sunt așezați la masă, unde li se servește mâncare și băutură. Muzicanții își desfășoară măiestria, tineretul dansează. Între timp vin și alți nuntași. Atunci când sosesc sunt poftiți la o dulceață cu apă rece. Un obicei vechi, care astăzi a dispărut, era ca în curtea casei unde se ținea nunta, să se ridice o prăjină înaltă de aproximativ 20 de metri. În acest scop se tăia un copac
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ele nu. CORDELIA: Nu am, nu am! LEAR: În Franța sînt? KENT: În propriul tău regat. LEAR: Nu mă-nșelați. DOCTORUL: Fiți liniștit, doamna, marea furie, Vedeți, e-ucisă-n el. Ar fi pericol A-l readuce-n timpul ce-l pierdu. Poftiți-l înăuntru; nu-l mai tulburați Pînă ce-și vine-n fire. CORDELIA: Binevoiți, alteța, să intrăm? LEAR: Fiți îngăduitori cu mine. Și vă rog, Uitați, iertați-mă:-s bătrîn și fără minte. (Ies toți, afară de Kent și de curtean
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
înfățișarea concisă, în scene puține dar convingătoare a reprezentanților claselor exploatatoare. Pe cititor îl va urmări încă multă vreme după lectura poemului figura dezgustătoare și rece a «domnului» conte: Peste câmpuri în caleașcă trece Domnul conte ruginit și rece A poftit măria-sa să-mpartă Ce-au muncit săracii toată vara. Autorul stimulează ura oamenilor simpli împotriva clasei exploatatoare, arătând indignarea crescândă a copilului Gabor, dorința sa spontană de a-i nimici pe domnii îmbuibați «ce lenevesc la soare» (...). Cotitura esențială
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
citi-n ziar ce-i nou Pe frontul socialismului în Franța. (...). Cotim la stânga: - revărsat șuvoi De tineri, care se îndreaptă-anume Pe drumul universității noi... Cotim la dreapta-au zburat, se vede, Cocoșii de pe fosta prefectură. Tovarășe, de vrei pădurea verde Poftim la deal, căci brazii-nalți crescură! Vrei lucruri vechi? E turnul Sân Mihai, Matei Corvin încremenit pe cal... Vrei nevăzutul? Chiar acuma hai Să vezi orașul nostru de pe deal. Pe-aici bătură drumul spre Feleac Carele Iancului, împiedecate; Pe-aici
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Îmi puteți arăta, vă rog, invitația? — E la soțul meu, străduindu-mă să-mi păstrez calmul, ca orice invitat obișnuit. A sosit mai devreme. Luke Brandon? Fata coboară cu degetul pe listă, apoi se oprește. Sigur că da! Îmi surîde. Poftiți, intrați, doamnă Brandon. Pornesc pe urmele grupului pus pe glume În sala cea mare și accept un pahar de șampanie, pe pilot automat. N-am mai fost niciodată aici și habar n-am avut cît de uriașă e. Are ferestre
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Danny... și cine-i aia, Kelly? — Doamne! scap revista, fără să vreau. Ce Dumnezeu... — E petrecerea ta! Suze e trandafirie la față și radiază de Încîntare. — Surpriză! Te-am păcălit! Hai, intră, bea un pahar de Buck’s Fizz... Mă poftește În salon - și nu-mi vine să cred ce schimbat e locul. Peste tot sînt baloane roz și albastre, pe o măsuță argintie e un tort uriaș, sînt un morman de cadouri, sticle de șampanie la gheață... — E pur și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
voi absenta. Mulți membri lipseau, dar eu, ca nemembru, nu puteam, că eram somat să vin. A lipsit odată chiar și secretara organizației (o doamnă inginer foarte amabilă și tolerantă), dar mie nu mi se permitea. Către finalul ședinței, eram poftiți afară toți nemembrii și ceilalți mai dezbăteau o vreme, dar nu foarte mult. Acum, îmi vine să mă întreb cine nu era membru de partid în România și cine era? Liviu Antonesei: Îmi amintesc destul de vag episodul cu bătrâneii din
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nici măcar Doris Lessing, în autobiografia ei). Eroii estici, încifrați, rigizi, aparent "pe linie" dar disidenți în adâncul lor literar, sunt cel puțin la fel de umani ca și eroii vestici, dacă nu chiar mai intens. * De obicei, occidentalul, liber să călătorească unde poftește, face cunoștință cu robul comunismului, legat de glie. De aici se naște o nouă spaimă, aceea de a cădea în cursa unui sistem terifiant, pe care se bazează de fapt toate distopiile. Lanark e prins în cursa propriei vieți, care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se poate spune despre Yalta este că reprezintă un caz frapant de neînțelegere, mai ales În cazul lui Roosevelt, victimă a propriilor iluzii. Fiindcă, În acel moment, Stalin nu mai avea nevoie de permisiunea Occidentului pentru a face tot ce poftea În estul Europei; britanicii, cel puțin, au Înțeles perfect acest lucru. Teritoriile estice cedate lui Stalin prin protocoalele secrete ale pactelor sovieto-naziste din 1939 și 1940 se găseau din nou În mâinile Uniunii Sovietice: când a avut loc Întâlnirea de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lumină nu foarte favorabilă) și-a publicat faimosul roman despre Polonia postbelică, Cenușă și diamant, la 38 de ani. Tadeusz Borowski, născut În 1922, nu Împlinise Încă 30 de ani când și-a publicat amintirile de la Auschwitz: Doamnelor și domnilor, poftiți la gazare. Liderii partidelor comuniste est-europene erau, În general, oameni puțin mai vârstnici, care supraviețuiseră anilor interbelici ca deținuți politici, ca exilați la Moscova sau și una, și alta. Dar În eșalonul imediat următor activau o mulțime de tineri și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
IV și VI, amestecul În treburile interne ale statelor semnatare era interzis. După cum a remarcat cu amărăciune un intelectual ceh, Helsinki era o reeditare practică a lui cuius regio, eius religio: pe pământul lor, stăpânitorii Își puteau trata supușii cum pofteau. Nu a funcționat așa. Majoritatea principiilor și protocoalelor de la Helsinki din 1975 nu făceau decât să Împacheteze frumos aranjamente internaționale existente. Dar Principiul VII nu numai că obliga statele semnatare să „respecte drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
restul Europei la un loc: 120, dintre care 91 numai În Anglia. Cele mai multe dintre aceste trenuri nu duc nicăieri, iar cele care duc amestecă realitatea și fantezia cu o nonșalanță dezarmantă: vizitatorii care ajung vara În comitatul West Yorkshire sunt poftiți să ia Locomotiva Thomas pe linia Keighley-Haworth până la casa memorială Brontë. În Anglia contemporană, istoria și ficțiunea se confundă așadar. Industria, sărăcia și lupta de clasă sunt oficial moarte și Îngropate. Contrastele sociale puternice sunt fie negate, fie atenuate. Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cai, iar pe iarbă un copil mort, probabil după ce fusese lovit cu patul puștii În ceafă. Împotriva voinței lui Pintea, Ghiță pleacă singur cu trăsura spre casă, Îngrijorat de soarta Anei și a copiilor. În trăsură era și Uța, slujnica poftită de Lică. Ajuns acasă, Îi spune Anei că noaptea trecută tâlharii l-au călcat pe arendaș, l-au bătut și i-au luat banii, aur și argintărie, tot ce-au găsit și că el a fost lăsat să vină acasă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce va face dacă nici vodă nu-i va da dreptate? Răspunsul comisului se constituie Într-un motiv comic popular, aflat apoi În centrul narațiunii, În desfășurarea momentelor subiectului. Daca nici Voda nu-i va face dreptate, atunci il va pofti, „sa-i pupe iapa nu departe de coada”. Boierul râde și Închină vinul plătit de comis, după care pornește fiecare pe drumul lui. Comisul Își strânge hrisoavele și pleacă la domnie, unde este primit de Îndată. Emoționat, răzeșul cade În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sale din România. El i-a spus lui Dante Fascell, reprezentant al statului Florida și președinte al Comisiei, că "în România nu se încalcă drepturile omului ele nici nu există. Singurul drept care există este dreptul guvernului de a face ceea ce poftește". Goma a povestit, de asemenea, cum îi reduce Bucureștiul la tăcere pe disidenți, prin recluziune psihiatrică. Pledoaria sa i-a convins pe cîțiva congresmeni, și în special pe Robert Dole, să protesteze împotriva încălcării drepturilor omului din România și să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta dorințelor adevăraților patrioți este unirea celor două Românii, Moldo-România și Munteno- România, într-o singură entitate politică. Manualul... lui Moldovan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]