10,542 matches
-
tot vor rămâne în împărăția noastră. Mai bine să-i ucidem! - Nu se poate! zise altul. Măi bine să-i legăm și să anunțăm pe împăratul nostru de sosirea lor. Să-i ucidă el. Astfel că Mărțișor și Norocel se pomeniră legați fedeleș, aruncați într-un țarc unde erau depozitate gunoaiele. După ce plecară oamenii, Mărțișor îi spuse lui Norocel: - Trebuie să scăpăm urgent până nu vin nemernicii ăștia cu oamenii lui Soare-Împărat! Ai vreo idee? - Ce idee să am? - Cum scăpăm
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
plină de cutii de carton ( pliate frumos ) și de cadavre nici nu-ți închipui cum e să trăiești într-un asemenea cimitir clandestin să ștergi cel puțin o dată pe an praful de pe schelete să dai acatiste în fiecare duminică și pomeni să păstrezi o relație cordială cu morții nu nu mai umblu după Pasărea Paradisului prin chiloțeii doamnelor ( deși nu mi-ar displacea nici acum! ) n-am ce să mai caut zău am găsit tot ce-am vrut nimic n-a
RESEMNĂRI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377098_a_378427]
-
în adevăr, adică Mântuitorului Iisus Hristos - Domnul și Adevărul, Care Adevăr ne va face pururea și veșnic liberi, și asta pentru că El este Calea, Adevărul și Viața!... - Preacuvioase Părinte Stareț, vă mulțumesc foarte mult pentru tot, rugându-vă să ne pomeniți pe toți în rugăciunile dumneavoastră!... - Doamne ajută! Cu multă bucurie!... Altfel spus, cuvintele noastre sunt puține și neputincioase acum, pentru a putea spune cât bine a făcut Preacuviosul nostru Părinte Arhimandrit Roman Braga, datorită ținutei sale morale și preoțești, a
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
se întoarse la locul în care îi lăsase, dar constată cu nedumeriră că dispăruseră. Se uită de jur împrejur și rămase descumpănit, gândind că îi fuseseră furați. Nu știa cum se va întoarce acasă numai în izmene. Să nu mai pomenim de bâlci. Cum se uita descumpănit de jur împrejur, o văzu pe Maria care agita pantalonii lui deasupra capului și striga: - Ai pierdut ceva Mache? Cineva a uitat aici niște pantaloni... Seamănă cu ai tăi. Noroc cu mine că i-
MOȘ MACHE CAP.II MARIA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377813_a_379142]
-
determinare care să mă convingă. Știam că scriam ușor, dar erau rapoarte de cercetare seci, chiar dacă conțineau frânturi importante din sufletul meu. Emilia Țuțuianu: Cum ai ajuns să scrii despre locurile copilăriei, despre Basarabia? Boris David: Și pentru că ai mai pomenit de Dor de Ducă, un dor ce străbătea deseori din versurile mele, am început să sufăr din ce în ce mai mult de un mistuitor dor de casă, de adevărata mea casă, de Ismail, de Dunăre, de Basarabia mea sfârtecată. Așa mi-am adus
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
ochiului, dar ne entuziasmăm în fața frumuseții femeilor metise. Nu glumesc. Într-o seară, la un elegant restaurant din Dar Es Salaam, într-o atmosferă specifică unui local de noapte, cu orgă de lumini brăzdând fondul roșu al salonului, m-am pomenit urmărind, fără jenă, două perechi dansând printre mese. Nu eram un copil să nu mai fi văzut femei frumoase, dar cele două partenere de dans, m-au fascinat pur și simplu. Privirile mele au rămas ca magnetizate până când, una din
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Caruselul cu iluzii Ni s-au tocit cărările sub talpă Desculți și goi prin vise alergând, Tocmiți pe viață, la dorință, calfă Ne-am pomenit străini cu-același gând... Ardeau luminile pe străzi dar orbi, Ne căutam în fiecare noapte Insomniaci, cu brațele de corbi Să smulgem simțămintele din moarte. Și ne luptăm cu zilele deșarte Când trandafiri ard fără folos, Cenușa lor cărările desparte
CARUSELUL CU ILUZII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377960_a_379289]
-
lângă pat -erau frumoase și...foarte bine lustruite...Ce e adevărat e adevărat! -sunt lustruite bine..... Că la armată ... Da,chiar,...de cînd nu s-a mai încălțat cu așa cizme ..înalte?...Da,Doamne, să fie mai mari ! și se pomeni făcându-și o mică cruce... Cel mai ușor o să fie cu ...cureaua....și cel mai greu....cu...cu...-gîndi speriat arătînd cu un gest al capului spre pat ,gest însoțit de o cruce ceva mai largă....și mai ales , da
MAI TREBUIE...CEVA! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377939_a_379268]
-
curții în pielea goală și dansa cu părul despletit. Am vrut să-i dau vreo două șuturi în fund, dar m-am temut că-i sar aghiotanții în ajutor. Dar drăcia dracului că picioarele nu m-au ascultat și mă pomenii în ogradă în brațe cu o frumusețe de prințesă. Când să mă apuc de treabă, îmi reapăru chipul diavolului și o luai la fugă amuțit spre casă. Săraca nevastă-mea s-a speriat când m-a văzut cu părul măciucă
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
Vasile din capu satului , ba la minge pe islaz.De abia îl mai adun la masa sau la somn! Nici nu vrea să audă de plecare , chiar dacă a venit , na, septembrie!!! Și nici tabletă aia a lui n-a mai pomenit! I-a zis Adina- față lu’Vasile Dogaru, colegul tău de școală....îl știi, nu? -Ce i-a zis? -Că aici dacă vrei să vezi soarele , sau luna, copacii sau cerul ,nu trebuie să dormi mult și apoi să iți
LICURICII de MIRELA PENU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377942_a_379271]
-
prin moarte în nemurire. Îmi amintesc acum frumoasele cuvinte prin care s-a exprimat istoricul Alexandru Xenopol vorbind despre figura Voievodului Ștefan și despre uimitoarele sale fapte. El a spus că acestea sunt păstrate „mai bine decât în cărțile ce pomenesc de ele, în cel mai mândru din izvoarele amintirii, în sufletul poporului însuși, învălite în comoară de nesfârșită poezie”. Presupun că simțirea lui - la acea memorabilă serbare de la Putna din 1871 - a fost asemănătoare simțirii noastre, a celor aflați acum
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Alina își lua perna în brațe și se întreba nelămurită ce este cu ea și cu neliniștea pe care nu o înțelegea și pe care o simțea cuprinzând-o tot mai mult. Nu i se mai întâmplase asta, și se pomenea întrebându-se dacă Eugen o privea ca pe o fată sau numai ca pe un prieten. Nu că ar fi dorit neapărat, dar era în ea un ceva, o frământare lăuntrică, împletită cu o dorință la fel de nelămurită, amestecata cu o
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377896_a_379225]
-
Proza > GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului 27.01.2016 Găina (Scheci a la nea Mărin) Elena Agiu-Neacșu Mă, frațâlor, ascultați la mine pățanie! Mă pomenesc anu’ trecut, așa pe primăvară cu Ion a lu’ Fleașcă la poartă. Nea Mărine, zâce, vino pân’ la mine că am o treabă cu ’mneata! Ce treabă, mă? îl întrebai. Ce treabă ai tu cu mine? Vino, zâce, și o să
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
românesc, acești trei ierarhi au fost cinstiți încă de la început. Așa cum am arătat, ierarhii și clericii ținuturilor tomitane, dobrogene le-au luat apărarea și i-au cinstit ca mari apărători ai dreptei credințe. Întîistătătorul scaunului mitropolitan al Țării Românești se pomenește încă de la obținerea/dobândirea autonomiei (anul 1885) ca locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei. Ce cinste mai mare pentru credincioșii, ierarhii și clericii ortodocși români ar fi decât aceasta, că moștenesc titulatura scaunului, unde acum șaisprezece secole era Sfântul Vasile cel
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
de zarzavat, (grădinile erau pe lângă ape), în urma ploilor abundente din primăvară Șasa a depășit malurile, a luat punțile și podurile de la Roșiile până la Tetoiu, iar după retragerea apei, în cotitură, a rămas o gârlă, cum așa ceva nu s-a mai pomenit, spun bătrânii de 80-90 de ani. Având cam cincizeci de cuiburi de porumb m-am silit să termin rândul, să mă duc la gârlă, unde auzeam chiuind pe prietenii mei din sat cu care zilnic mă scăldam. Pe Nicu l-
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
și el dreptate, îl urmărește de atâția ani, a adunat probe, fără să mai spun că este unchiul femeii iubite și că o face pentru a o apăra. Un ciocănit discret în ușă mă smulge din gânduri. Deschid și mă pomenesc cu Ingrid, care dă buzna înăuntru. - L-au sedat, îmi spune, nu se mai trezește până la amiază! - Ești sigură? - Da, i-au făcut o doză dublă de haloperidol. Parcă înebunise! Nici nu-mi dau seama dacă trebuie să-ți mulțumesc
DRUMUL APELOR, 56 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376334_a_377663]
-
Nu-ți ascund că și eu am fost nedumerit la început! Nici relația noastră de prietenie n-a fost cine știe ce! Nu-ți mai spun că individul are și o faimă proastă! Și-i povestesc pe larg despre Voquin, fără să pomenesc, desigur, nimic despre Ingrid. Povestea o fascinează. - Și dacă ți-a pus gând rău? își dă imediat cu părerea. Mintea unui asasin poate fi plină de surprize! - Problema lui sunt femeile. N-am observat să aibă ceva împotriva bărbaților! - Oricum
DRUMUL APELOR, 39 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376328_a_377657]
-
îl ia în primire, lovindu-l cu palmele și împingându-l din spate. Chem imediat Poliția! - Ia mâinile de pe mine, târfo! se opune el. Jumătate din casă e a mea! Nu-ți mai ajunge! Inchid ușa jenat. Adela nu-mi pomenise nimic despre fostul ei soț, nici despre alte relații, cum, de fapt, n-o făcusem nici eu. Și cu toate că n-o judec pentru asta, mă gândesc să profit de ocazie și să ies din acest joc. Intră aproape imediat și
DRUMUL APELOR, 39 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376328_a_377657]
-
o stîpânească frățește. Această parte cu lipsă de stânjeni, la alegerea ce am făcut eu au fost cu suma stânjenilor cei arată cartea a 24 de boieri. Ori că nu mi-au arătat-o , căci în cartea mea nemic nu pomenesc, fără numai de ocolnica cu arătarea stânjenilor (deși ruptă). Și de stăpânirea Steleștilor că ar găsi stânjeni 151, împărțiți de către ei la alți moșneni, atât mă pricep de mai zic că poate să fie intrați în mână străină. Și ei
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
cu care am discutat problema autorilor cu fundul în ambele luntre a fost Ioan Marinescu-Puiu. Mi-a dat câteva nume, dar le-am uitat, pe vremea aceea nu îmi erau deloc familiare. Deși nu sunt sigur, cred că l-a pomenit pe Nicolae-Paul Mihail. În schimb, m-a frapat o altă afirmație: se trece foarte greu de la una la alta. Dacă scrii o perioadă haiku-senryu, îți piere inspirația pentru epigramă. Și invers. Se pare că cele două muze nu se înghit
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
apus de soare. Altfel spus, cartea „Pe Cărarea Raiului”, deși abordează tematici teologice fundamentale, deci greoaie - care de-a lungul istoriei au solicitat intens cele mai luminate minți ale Bisericii (ierarhi, teologi, preoți, precum sfinții Nicolae, Atanasie, Spiridon ș.a.), ca să pomenim doar câteva nume de mare notorietate ale veacului al IV-lea, cu contribuții hotărâtoare la finalizarea lucrărilor primului Sinod Ecumenic de la Niceea (325), trece cu notă maximă proba exigenței pe care orice autor și cartea sa o susțin în fața cititorului
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
pentru dânșii, însă Dumnezeu i-a mântuit când bieții leproși erau încă pe cale. Iată una din minunile sale cele mult clamate de prietenii și susținătorii lui! Dar iată ce povestește omul nostru prin cuvintele mele. Mergând ei pe cale s-au pomenit cu o ploaie călduță care s-a iscat din senin. După ploaie unul din ei a remarcat la ceilalți o culoare pe chipul lor. Aceștia au spus că și el parcă s-a făcut mai curat la față. Au mai
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele acesta va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care el l-a făcut atâtor oameni și care fapte, suntem convinși și siguri, că sunt consemnate de către Dumnezeu în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de
ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE CÂND SCRIITORUL, OMUL DE RADIO ŞI PUBLICISTUL IOAN ION DIACONU (1937 – 2011) A TRECUT LA CELE VEŞNICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376531_a_377860]
-
pestriț: în costumele lor de schiori, cu bețe și schiuri în spinare, cu fesuri și fulare roșii pe cap și cu rucsacuri uriașe în spate. Cum să nu se sperie bietul câine, dacă el nu mai văzuse așa ceva? M-am pomenit strigat de una dintre fete: - Nene, potolește-ți câinele!... - Marș, Hector! strig eu câinelui. Fugi în tindă! Ce te-ai speriat așa?... Dar gândul meu era în altă parte, anume cum de arătam eu chiar ca un "nene". De! Poate
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
și-l cheamă Nicușor... - Iar pe mine mă cheamă Marian! zic eu. - Dar moșului cum îi zice? întrebă Andrei. - A, lui puteți să-i spuneți simplu, moș Bursuc! Moșul, care tocmai atunci apăru pe ușă, părea înveselit auzindu-și numele pomenit și câteva zâmbete pe fețele musafirilor. De aceea umbla cu grijă, să nu deranjeze. - Am mai făcut plimbări dintr-astea, căută să fie mai comunicativ Andrei, prietenul Laurei. De mai bine de trei ani în vacanțele de Crăciun venim la
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]