4,479 matches
-
Corbucci figurile lor iconice, desăvârșesc acest proces de translație europeană a genului fondator american. Sunetele lui Ennio Morricone și duelurile dintre Clint Eastwood, Lee van Cleef, Eli Wallach, Jean-Louis Trintignant și Klaus Kinski pătrund în imaginarul european, iar Vestul sălbatic populat de eroi fără de teamă și de prihană își pierde, definitiv, inocența. Solitu dinea și cinismul devin atributele unui discurs vizual ce combină, în doze atente, rafinamentul decadent și apelul la reperele culturii populare. De la Karl May la Sergio Leone, parcursul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Vestului să fie închis, cititorii lui Pif descoperă că România însăși își are, la debutul anilor ’80, propria sa versiune de western. Odată cu saga „ardelenilor”, tărâmurile americane se deschid pentru pistolarii emigrați din dubla monarhie, în vreme ce decorurile din Buftea sunt populate de „indienii” ce aduc din filmele „epopeii naționale” aplombul lor de cascadori profesioniști. Niciodată însă clonele românești nu vor atinge statutul pe care îl dețin, până către 1989, seriile germanoiugoslave. În Sala Polivalentă, puținele producții ce dețin capacitatea de a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
viitor, cu tenta țiile ce definesc prezentul către care va privi și banda desenată. Violența, riscul nuclear, nașterea umanității indiferente la suferință sunt tot atâtea urme ale secolului XX recuperabile în panoramele evurilor ce vin. Robinsonii ce ajung pe pământul populat de dinozauri nu sunt doar pionierii ce încearcă să clădească o nouă lume, departe de amenințările tiraniei, dar și cei care opun lui Zorka, umanismul tehnologiei ce eliberează și civilizează. Prăbușirea Edenului nimicește ordinea unui univers ce are atributele utopice
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
combinație savantă de cruzime și ingeniozitate. Capcanele pe care le imaginează domnul Rastapopoulos, până la capătul seriei de texte, nu încetează să uimească. Natură prodigioasă, asemenea lui Olrik din ciclul Blake et Mortimer, el continuă ilustra tradiție a literaturii populare, literatură populată de exponenți intratabili ai răului absolut. Ca și în prelucrarea temei thriller-lui, din L’île noire, scriitorul își etalează aici virtuozitatea cu care a topit, în mediul de expresie al benzii desenate, ingredientele intelectuale ale secolului XX. Povestiri pentru oameni
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
își relevă secretele lor unui trio ce nu cunoaște frica sau abandonul. Pentru Tintin, Milou și căpitanul Haddock, nimic nu este imposibil atunci când aventura îi convoacă. Încercările unui complot infernal destinat să ruineze o națiune petrolieră sau arcanele unei jungle populate de spirite nu pot opri energia ce se pune în serviciul umanității. Asemeni lui Dick Sand, cel din capodopera verniană, Tintin este un autentic căpitan la cincisprezece ani, a cărui fibră morală este vizibilă cititorului, odată cu fiecare întâmplare extraordinară. Prietenia
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
este dedicat văzduhului și puterii aviației de a trece peste obstacolele pe care le ridică natura și omul, în egală măsură. Pretextul acestei curse de cucerire a înălțimilor este testamentul unui alt american excentric, un american din spița celor care populau, cu decenii înainte, clubul de artileriști pasionați de expedițiile lunare închipuit de Jules Verne. Nebunia domnului Pump este una în acord cu epoca modernă, o epocă a eficienței și progresului. Căci domnul Pump, magnat al industriei, este un fanatic al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
până la un punct, ciclului cinematografic al lui Bond. Diferă însă prin tonalitatea mult mai severă și înclinația către problematizare etică, străină aventurilor agentului 007. De pe un alt versant, Jacobs se întâlnește, în visele și în speranțele sale, cu cei ce populează canonul science-fiction postbelic, de la Bradbury la Asimov. Îi unește preocuparea de a interoga un prezent incert din unghiul unor lumi posibile și din pragul unui viitor care ar putea fi. Războiul rece aduce în saga lui Jacobs și sfârșitul inocenței
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
umani fericiți să îndeplinească ordinele stăpânului lor. La marque jaune devine, pe cale de consecință, scena pe care se dispută cele două viziuni despre umanitate. Între autonomia individuală și libertatea de a opta, pe de o parte, și distopia unui univers populat de fantoșe vidate de conținut, asemeni unor cochilii goale, pe de altă parte, alegerea este lipsită de ambiguitate. Căutările lui Blake și Mortimer sunt destinate nu doar elucidării misterulului, aparent insondabil, al acțiunilor temerare ale criminalului ce poartă misterioasa marcă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
deloc paradoxal, pe verosimilitatea detaliilor. Un triumf al imaginației lui Jacobs, ce evocă gramatica romanului popular francez, este L’affaire du collier. Odată cu subtilizarea de către Olrik a unei bijuterii fără de preț, Mortimer și Blake sunt absorbiți în vârtejul universului ficțional populat de umbrele unor Rocambole, Fantomas și Arsène Lupin. Căutarea „colierului” (obiect mitic convocând strălucirea grațioasă a Vechiului Regim și monarhia franceză) expune subteranele unui Paris ce îl atrăgeau și pe Jean Valjean în pântecele sale. Ca și iluștrii săi înaintași
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
70 rafinează ipoteza pe care se ridică cel mai impresionant și luminos edificiu al călătoriilor interplanetare. Odată cu Flash Gordon, imaginat de Alex Raymond cu decenii înainte ca filmul să îi acorde un statut de personaj-cult, puntea dintre Pământ și cerurile populate de lumi ciudate, senzuale și barbare este întinsă. Memorabilă și atât de simplă în articulațiile ei cosmogonice, rama aventurilor lui Flash Gordon creează precedentul pe care îl vor recupera desenatorii și scenariștii europeni. Scenariul implică ciocnirea, dramatică, dintre forme de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sale sunt destinate grăbirii procesului de naștere al unei omeniri purificate de frică și de opresiune. Conspirația căpitanului Dagon, agentul marii puteri rivale, evoca improvizațiile ucigașe ale lui Olrik. Versatil și crud, Dagon este parte din seria de antieroi ce populează space opera europeană. Expediția profesorului Marduk și a lui Lord Calder, însoțiți de frumoasa Sylvia, în căutarea metalului rar ce oferă inventatorilor din Norlandia materia lor primă, deschide narațiunea lui Jacobs către domeniul fabulos al regatului Mungo din saga lui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Civilizația de pe Terango este, în acest punct, imaginea extraordinară a sintezei dintre vocația pașnică și avansul tehnologic. Trimișii de pe Terango nu au nimic din alura malefică a marțienilor lui H.G. Wells. Cel puțin deocamdată. Știința lui Kala luminează acest univers populat de emisarii celor două civilizații. Savantul terestru deține cheia procesului tehnologic ce va trezi la viață pe cosmonauții aflați în hibernare pe celelalte nave spațiale. Accidental menținuți în stare de criogenie, ei sunt smulși din starea lor de letargie prin
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
are nici o semnificație. Saga caraibiană a lui Corto este punctată de întâlniri mirabile. În Bouche Dorée, Corto găsește patronul generos care îi finanțează călătoria justițiară în sertăo-ul brazilian, acolo unde bandiții cangaceiros au chipurile violente și halucinate ale celor ce populează filmele lui Glauber Rocha. În confruntarea cu stăpânii de domenii, înfruntare petrecută în ritm de samba, Corto salvează comunitatea asediată de crimă și de rapacitate. Gentilomul care spune nu „angajării” este cavalerul paradoxal ce oferă rezistenței pe cale de a fi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de referințe culturale și înțesat de capcane, un labirint armonic, el nu poate fi străbătut decât de pelerinul ce se hrănește din ciupercile magice ce șterg granițele dintre prezent și trecut. Luxuriantă și feroce, lumea subterană a lui Pratt este populată de apariții miraculoase și grotești. O rasă de călugări celți duce mai departe moștenirea Sfântului Brandan, în vreme ce poporul amazoanelor se războiește pe viață și pe moarte cu oamenii-păianjen. Istoria țărilor scufundate îl conduce pe Corto, prin culoarele halucinogenelor, către împărăția
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
din Sirena de pe Mississipi, decât de rigurosul Godard. În vinele sale curge un sânge poematic ce are temeritatea cadrelor lui Werner Herzog. Noaptea în care se avântă personajele sale este o noapte a genezei. Din ea se ivesc geniile care populează visele noastre. În marginea celor două cicluri fondatoare ale lui Pratt, în marginea lui Corto și a lui Koinski, textele afro-caraibiene ale lui Pratt sunt expresiile cele mai puternice ale vocației metisajului narativ și intelectual. Dacă ar fi trăit în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Abel Robinson, scheletul ofițerului englez este locvace și cinic. El îl avertizează pe Robinson că a intrat pe o poartă dincolo de care se întinde Edenul morții. Nebunia lui Robinson se naște din acest moment al luării în stăpânire a fortului populat de cadavre. Logica carteziană se prăbușește sub povara deșertului. Traseul este jalonat de succe siunea de fantome care îl asaltează pe Robinson, toate desprinse din repertoriul gnostic al lumii de graniță. Preferința lui Pratt pentru ocult este vizibilă și aici
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
acestui pământ hrănit de vrajă și de ploaie, lăsând în urmă Europa și cartezianismul ei. În Bouche Dorée, Pratt pune ceva din propria sa structură de mag ce reunește, armonic, Estul și Vestul sub semnul visului neîngrădit. Spre această Brazilie populată de fantasme și de ban diți-revoluționari din sertăo recoboară Pratt, odată cu La macumba du gringo. Prin acest text ce evocă teribilul ethos răzbunător din Samba avec Tir Fixe, Pratt este aproape de scriitura halucinantă, crudă și senzuală a lui Werner Herzog
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
se naște, în epoca postbelică, mitul Americii Latine și Caraibiene ca spațiu al revoluției. Drumul lui Corto se petrece în vecinătatea ciudatei insule a vrăjii și tiraniei pe care o evocă Graham Greene, în The Comedians. În siluetele celor care populează ostroavele uitate ale Antilelor se poate ghici ceva din strălucirea de apostol al revoluției ce iradiază din spectrul lui Che. Rebelii din Antile sunt, ca și acei cangaceiros întâlniți de Corto, refugiul umanității în fața rapacității și exploatării. Revoluția lor este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mistere (Fanfulla, Căpitanul Cormorant, The treasure island, Kidnapped, Sergentul Kirk, Umbra) Fanfulla din Lodi, personajul care dă numele prozei grafice a lui Hugo Pratt, este strămoșul cel mai îndepărtat și baroc din care descinde întreaga stirpe de aventurieri paradoxali ce populează ficțiunile sale. Între mercenarul de secol XVI, ce cutreieră Italia măcinată de războaie și de invazii, pe de o parte, și luptătorii de pe întinsuri de oceane și de uscat ai veacului XX, Corto ori Koinski, pe de altă parte, legătura
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
al mării. Cormorant îl conduce pe tânărul englez în vâltoarea aventurilor care par desprinse din The treasure island. Rețeta narativă a acestui bildungsroman din Pacific este una familiară - o corabie scufundată cu încărcătura ei de comori, un șir de insule populate de indigeni pașnici sau de vânători de capate, intrigile piraților și căutătorilor de sclavi și, nu în cele din urmă, apariția feminității eliberate de constrângerile pe care puritanismul european i le impun, asemenea unui corset. În Phoebe, sora lui Cormorant
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cu tenacitate suicidară. Mântuirea oferită lui Kirk este una paradoxală. Salvat de la execuție de semenii săi, el este retrimis în lumea din care a venit, spre a fi cartograful ce alcătuiește hărțile ținuturilor necunoscute. Ca și atâția dintre cei care populează universul din Fort Wheeling, Kirk este o ființă scindată. Atras de pulsiunea neînblânzită a indienilor, el nu se poate smulge, până la capăt, din strânsoarea lumii sale. Colțul în care Kirk se refugiază, alături de Maha și de prietenii săi, este un
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și către speranță, dozaj fără de care umanitatea nu ar fi decât o schiță unidimensională. Sclavia nu este, în această Argentină aflată pe drumul genezei, un atribut rezervat doar populației africane, ci și semnul condiției feminine degradate a fetelor irlandeze ce populează subteranele marinei engleze, spre a procura plăceri ieftine și erotism încărcat cu miasme de alcool. Din aceste bolgii engleze se naște și asocierea unor destine, ce aduce împreună pe cocoșatul Matthew și pe irlandeza Molly. Încă o dată, Pratt este atras
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sa alternativă la mirajul anglo-saxon. De esența aces tei strategii este împrumutul cultural. Inevitabil, personajele evocate în proza grafică posedă doza de cosmopolitism pe care televiziunea și filmul o asociază cu aventura modernă. În mod previzibil, unii dintre eroii ce populează proza grafică sunt veniți din chiar mediul ce face obiectul atracției mediatice. Bill Balantine, colegul redutabilului pilot francez Bob Morane, este un scoțian cu toate ticurile unei rase celebre. Banda desenată își confirmă, prin cucerirea acestui spațiu al aventurii în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
între planete și vârste istorice. Singurii aliați ce pot stăvili avansul său implacabil sunt membrii unei eficiente și providențiale „patrule a timpului”, pregătite să intervină spre a menține echilibrul galaxiei. Domnul Ming este personajul ce animă un întreg proiect diabolic, populând teritoriile cartografiate de Bob Morane și Bill Balantine cu armatele sale de zombi și cu roboții săi indestructibili. Ming este și un descendent al rasei de creatori damnați și orgolioși ai romantismului german. Pasiunea pentru automate și clonarea ființei umane
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pe hartă, el invoca umbrele exploratorilor ce pătrunseră până departe, în căutarea Nilului și a izvoarelor sale. Fotografiile îl făceau să descopere miracolul unei lumi care își desfășura misterele - înțelepți ai Arabiei și războinici longilini, apropiați de aristocrații viteji massai, populau această țară către care se îndrepta Tintin. Și chiar dacă Milou ațipea, sforâind discret, iar Haddock dormea de-a dreptul, învins de înfruntarea cu barul pachebotulului, Tintin nu înceta să meargă mai departe, imaginând deja conturul teritoriilor pe care le va
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]