4,329 matches
-
un contract pe 5 ani care cuprindea o clauză de reziliere de 40 de milioane de euro. El a marcat pentru Sevilla două goluri în Europa League, împotriva formației muntenegrene Podgorica. Pe 1 ianuarie 2014, a fost împrumutat la clubul portughez din Primeira Liga, SC Braga. Acolo Râul Rusescu a marcat 6 goluri în 10 meciuri, dintre care 3 goluri în campionat, 2 goluri în Taça de Portugal și 1 în Taça da Liga. Pe 1 septembrie 2014, la doar un
Raul Rusescu () [Corola-website/Science/313327_a_314656]
-
care au creat împreună cu fostele colonii și alte state interesate organizații internaționale precum "Organisation Internationale de la Francophonie" (Organizația Internațională a Francofoniei), the "Comunidad Iberoamericana de Naciones" (Organziazția Statelor Iberoamericane) și "Comunidade dos Países de Língua Portuguesa" (Comunitatea Statelor de Limbă Portugheză). Liga Arabă, o asociație similară cu Commonwealthul, a fost fondată în 1945 și țările membre și observatorii (cu excepția Indiei) folosesc ca limbă oficială araba. În timpul stăpânirii britanice și după obținerea independenței statelor membre ale organizație a fost produs și un
Comunitatea Națiunilor () [Corola-website/Science/313368_a_314697]
-
național, regiune sălbatică și neatinsă de om. Termenul "Capul Bunei Speranțe" a fost utilizat și într-un sens mai larg, pentru a numi regiunea vechii colonii europene din apropierea capului. Primul european care a ajuns la acest cap a fost exploratorul portughez Bartolomeu Diaz în 1488, care l-a denumit „Capul Furtunilor” (în ). El a fost rebotezat mai târziu de Ioan al II-lea al Portugaliei „Capul Bunei Speranțe” (în ) datorită optimismului adus de deschiderea unei noi rute maritime către India și
Capul Bunei Speranțe () [Corola-website/Science/313786_a_315115]
-
fost cedat Regatului Unit în urma Tratatului anglo-olandez din 1814 fiind administrat de Londra sub numele de Colonia Capului. A rămas colonie britanică până la incorporarea sa în statul independent Uniunea Africii de Sud în 1910 (stat ce a devenit apoi Republica Africa de Sud). Guvernul portughez a ridicat două repere pentru navigatori, "Crucea Diaz" și "Crucea Da Gama", în memoria exploratorilor Vasco da Gama și Bartolomeu Diaz. Linia ce le unește arată spre Whittle Rock (), o stâncă submarină cu risc mare de scufundare a vaselor, aflată
Capul Bunei Speranțe () [Corola-website/Science/313786_a_315115]
-
legendară a "olandezului zburător", o navă cu un echipaj format din fantome ale marinarilor, sortită să rătăcească la nesfârșit prin apele din apropiere, fără a ajunge vreodată la țărm. Adamastor este un personaj inspirat de mitologia greacă inventat de poetul portughez Luís de Camões în poemul său epic "Os Lusíadas" (tipărit în 1572), ca simbol al forțelor naturii pe care navigatorii portughezi a trebuit să le învingă în timpul descoperirilor lor, în special al pericolelor pe care le-au înfruntat marinarii portughezi
Capul Bunei Speranțe () [Corola-website/Science/313786_a_315115]
-
din apropiere, fără a ajunge vreodată la țărm. Adamastor este un personaj inspirat de mitologia greacă inventat de poetul portughez Luís de Camões în poemul său epic "Os Lusíadas" (tipărit în 1572), ca simbol al forțelor naturii pe care navigatorii portughezi a trebuit să le învingă în timpul descoperirilor lor, în special al pericolelor pe care le-au înfruntat marinarii portughezi în încercarea de a ocoli Capul Furtunilor.
Capul Bunei Speranțe () [Corola-website/Science/313786_a_315115]
-
portughez Luís de Camões în poemul său epic "Os Lusíadas" (tipărit în 1572), ca simbol al forțelor naturii pe care navigatorii portughezi a trebuit să le învingă în timpul descoperirilor lor, în special al pericolelor pe care le-au înfruntat marinarii portughezi în încercarea de a ocoli Capul Furtunilor.
Capul Bunei Speranțe () [Corola-website/Science/313786_a_315115]
-
conferențiar universitar la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj. A predat cursuri de literatură universală și comparată, de limba latină, engleză, franceză și italiană. A fost un excelent cunoscător al limbilor germană, spaniolă și maghiară, a stăpînit limba portugheză, s-a interesat de aspectele limbii provensale. Și-a susținut doctoratul în filologie cu o lucrare despre Ugo Foscolo, în 1975. A colaborat cu articole despre literatura universală și cu traduceri în revistele Tribuna, Steaua, Echinox și Transilvania. Este adeptul
Teodor Boșca () [Corola-website/Science/313848_a_315177]
-
primește titlul de Ofițer al Academiei Naționale de Educație. În 1960 apare "Les trois matières", carte prin intermediul căreia Lupașcu se face cunoscut și apreciat pe plan internațional. Începe procesul de traducere a operei sale în diferite limbi (spaniolă, germană, italiană, portugheză, română). Acestei cărți îi urmează: Opera sa a fost admirată de-a lungul timpului de către diferiți oameni de știință, filosofi, poeți, pictori, teologi, printre care se numără: , Basarab Nicolescu, , , , Salvador Dali, , , etc. În 1976, i se gravează o medalie de către
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
Se numește Războiul Colonial, Războiul de Peste Mări (, denumirea oficială în limba portugheză a conflictului militar încheiat la 25 aprilie 1974) sau Războiul de Eliberare (denumire folosită mai ales de luptătorii africani pentru independență) o perioadă a confruntărilor între Forțele Armate Portugheze și forțele militare organizate ale mișcărilor de eliberare națională din fostele
Războiul Colonial Portughez () [Corola-website/Science/314921_a_316250]
-
Se numește Războiul Colonial, Războiul de Peste Mări (, denumirea oficială în limba portugheză a conflictului militar încheiat la 25 aprilie 1974) sau Războiul de Eliberare (denumire folosită mai ales de luptătorii africani pentru independență) o perioadă a confruntărilor între Forțele Armate Portugheze și forțele militare organizate ale mișcărilor de eliberare națională din fostele "provincii de peste mări" — Angola, Guineea-Bissau și Mozambic care a avut loc între 1961 și 1974. În timpul conflictului, în Portugalia era folosit termenul popular: Războiul din Africa. Acest episod al
Războiul Colonial Portughez () [Corola-website/Science/314921_a_316250]
-
militare organizate ale mișcărilor de eliberare națională din fostele "provincii de peste mări" — Angola, Guineea-Bissau și Mozambic care a avut loc între 1961 și 1974. În timpul conflictului, în Portugalia era folosit termenul popular: Războiul din Africa. Acest episod al istoriei militare portugheze a început în Angola la data de 4 februarie 1961 într-o regiune cunoscută sub denumirea de "Zona Indignată a Nordului" ("Zona Sublevada do Norte"), care cuprinea provinciile Zaire, Uíje și Cuanza-Norte. Revoluția Garoafelor din Portugalia a marcat sfârșitul beligeranței
Războiul Colonial Portughez () [Corola-website/Science/314921_a_316250]
-
1961 într-o regiune cunoscută sub denumirea de "Zona Indignată a Nordului" ("Zona Sublevada do Norte"), care cuprinea provinciile Zaire, Uíje și Cuanza-Norte. Revoluția Garoafelor din Portugalia a marcat sfârșitul beligeranței. Concomitent cu instaurarea unui nou regim politic, angajamentul armatei portugheze în Africa și-a pierdut sensul. Noua conducere instaurată în urma revoluției victorioase a anunțat democratizarea statului și disponibilitatea de a accepta pe calea negocierilor independența coloniilor, angajându-se să negocieze fazele tranziției către suveranitate cu mișcările de eliberare angajate în
Războiul Colonial Portughez () [Corola-website/Science/314921_a_316250]
-
mișcările de eliberare angajate în luptă. În timpul desfășurării ostilităților a fost necesară dispersarea progresivă a forțelor mobilizate pe toate cele trei teatre de luptă, proporțional cu lărgirea fronturilor care, la începutul deceniului 70', au atins nivelul lor critic. Justificarea părții portugheze pentru angajarea în luptă a fost susținută politic prin principiul de apărare a teritoriului considerat a fi „național”, bazându-se ideologic pe conceptul națiunii intercontinentale și multirasiale. De cealaltă parte, mișcările de eliberare se justificau politic bazându-se pe principiul
Războiul Colonial Portughez () [Corola-website/Science/314921_a_316250]
-
depășită doar de propriul stat și de Columbia, depășind astfel toate celelalte țări ale continentului. De asemenea, este și cel mai bogat stat din Brazilia având o contribuție de 33,9% la produsului intern brut al țării. Înainte de venirea coloniștilor portughezi, teritoriile care formează astăzi suprafața statului Săo Paulo erau populate de tribul tupi ce trăia din agricultură și vânătoare. Primul european care s-a așezat pe aceste teritorii a fost Joăo Ramalho, a cărui navă probabil a eșuat în 1510
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
au fost oameni care au explorat interiorul statului căutând sclavi. Baza lor se afla în orașul Săo Paulo. În afară de sclavi, bandeirantes au mai găsit diverse bunuri, precum argint, aur și diamante, în felul acesta explorând teritorii necunoscute. Astfel, granițele stăpânirii portugheze în America de Sud s-au extins. Unele expediții au fost însoțite și de preoți, având ca scop convertirea băștinașilor. Punctele de comerț deschise pentru a-i servi s-au dezvoltat ulterior în așezări stabile permanente. După aceea, s-au deschis mai
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
comerț deschise pentru a-i servi s-au dezvoltat ulterior în așezări stabile permanente. După aceea, s-au deschis mai multe rute comerciale între coastă și aceste orașe noi. Deși "bandeirantes" nu au fost legați în niciun fel la coroana portugheză, au revendicat teritoriile descoperite pentru rege. Astfel, frontierele Braziliei s-au extins foarte mult, atingând Pădurea Amazoniană și Munții Anzi. Invazia napoleoniană din Portugalia, în 1807, a determinat marina britanică să-l evacueze pe regele Ioan VI la Rio de
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
au extins foarte mult, atingând Pădurea Amazoniană și Munții Anzi. Invazia napoleoniană din Portugalia, în 1807, a determinat marina britanică să-l evacueze pe regele Ioan VI la Rio de Janeiro. Astfel, Brazilia a devenit temporar teritoriul principal al Imperiului Portughez. Regele a introdus câteva legi noi și a început o serie de reforme care i-au favorizat statului Săo Paulo o dezvoltare mai rapidă. Reformele lui Ioan VI au dus de fapt la independența Braziliei, pentru că brazilienii au obținut atunci
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
și XX. Cel mai important centru cultural al statului este orașul Săo Paulo, însă și alte orașe mari dețin un rol cultural semnificativ. În capitala statului se găsesc cele mai importante instituții culturale din regiune, precum: Muzeul Ipiranga, Muzeul Limbii Portugheze sau Teatrul Municipal Săo Paulo. Dintre tradițiile locale poate fi amintită noaptea de Sânziene, celebrată — la fel ca în Europa — în luna iunie. Modul de celebrare este asemănător cu cel din Europa - se aprind vetre - chiar dacă această noapte în Săo
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
sale: „...Și este importantă Moldova. a studiat la Universitatea din Chișinău. Această perioadă de viață nu doar a influențat esențialmente destinul său (din Moldova a revenit cu soția Maria), nu doar i-a dat posibilitatea să învețe limbile spaniolă, italiană, portugheză, română, dar și posibilitatea de a cunoaște nemijlocit bogăția culturală și poezia diverselor popoare; să traducă și astfel să aducă o parte din această bogăție în contextul culturii letone: traduceri din Tudor Arghezi, Petrarca, Lucian Blaga, Agostino Neto; să alcătuiască
Leons Briedis () [Corola-website/Science/320394_a_321723]
-
Riga, 1986). În anii 1977-1979 Leons Briedis a frecventat cursuri la Institutul de literatură „Gorki” din Moscova. Briedis este poet, prozator, eseist, publicist și critic literar, traducător din latină, engleză și, în mod special, din limbile neolatine - română, spaniolă, italiană, portugheză, catalană. Autor a peste treizeci de cărți originale (poeme, proză, eseuri, cărți pentru copii), iar ca traducător a editat 48 de volume. În prezent editează revista „Kentaurs XXI”, este directorul editurii private „Minerva”. Din limba română a tradus și a
Leons Briedis () [Corola-website/Science/320394_a_321723]
-
reprezentările lui Ptolemeu, aceasta era cu aproximativ 50% mai mare decât pe reprezentările cartografilor arabi. Pe baza portulanelor s-au dezvoltat adevărate școli cartografice cum ar fi cele din sec. al XV-lea și al XVI-lea (școala catalană, școala portugheză, etc.). Pentru a înțelege evoluția științei cartografice în această perioadă, este nevoie să facem un salt în timp. Vom reveni așadar la Ptolemeu. Locuitor al Alexandriei (Egipt), Claudius Ptolemeu a fost ultimul mare geograf al antichității clasice. În sec. al
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
lor: mapamond, Europa, Asia, Africa, Lumea Nouă. Lucrarea prezintă un înalt grad de sobrietate. În anul 1575, Ortelius a fost numit geograf la curtea regelui Filip al II-lea de Spania, poziție care i-a permis accesul la cunoștințele exploratorilor portughezi și spanioli. Acest lucru a fost fructificat prin actualizarea operei sale în anul 1612. Willhelm Janszoon Blaeu a fost fondatorul unei familii celebre de cartografi, constructori de instrumente și editori care a dominat sec. al XVII-lea. Născut la Alkmaar
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
umanistul italian Jacopo Sannazaro (1458-1530) a scris "Arcadia" (publicată în 1483). Cadrul elegant al povestirilor lui în jurul unor bucăți lirice din eglogele lui Vergiliu a devenit o sursă de inspirație pentru alți scriitori care au continuat conceptul, în special scriitorul portughez de limbă spaniolă Jorge de Montemayor (1520-1561), care a scris romanul pastoral "Diana" (1559) despre dragostea dintre păstorul Sireno și păstorița Diana. În loc să copieze viața pastorală din Antichitate, lucrarea este o alegorie a regulilor de dragoste complicate ale nobilimii contemporane
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
Afonso Henriques de Bragança, Prinț Regal al Portugaliei (31 iulie 1865 - 21 februarie 1920) a fost prinț portughez al Casei de Bragança-Saxa-Coburg și Gotha, fiu al regelui Luís I al Portugaliei și al soției sale, Maria Pia de Savoia. Dom Afonso a avut o carieră militară. A fost general în armata portugheză și anterior a fost inspector-general de
Afonso, Prinț Regal al Portugaliei () [Corola-website/Science/323923_a_325252]