4,200 matches
-
quintomilenare a demiurgului. Istoria cunoașterii este o construcție de continuități întrerupte simbolic, metaforic, de alte continuități, pe alte niveluri de înțelegere și sinteză, tot mai cuprinzătoare a ceea ce există și trebuie explicat. Universul cunoașterii a repetat filogeneza universului care explică posibilul și credibilul și relevează obiectualitatea, adică universul omului. Cunoașterea a trecut de la atotpotențialul demiurgului la atotfuncționalul mecanismului, ajungând să treacă firesc (de la teză și antiteză, la sinteză) la atotintegratorul uman. Are acest drum prin deșertul cunoașterii valoarea emblematică a eliberării
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
rămâne concordantă cu sine. Omul începe să redevină o sumă irepresibilă de rațiune și sentimente, de contingent și materialitate. În fapt, omul societății cunoașterii intră în propria-i cetate, a celei de a doua și a treia realități (Popper, 2000). Posibilul limitează probabilul, realitatea mișcă aliniamentele sale reale și spre forme virtuale, timpul își scurtează durata, făcând spațiul accesibil prin definiție, cuplând forțele fizice pentru a le putea controla efectele, unind microstructurile pentru a vedea adâncimile macrouniversului. Omenirea își recompune un
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
un mod subiacent aspectul moral: recunoștința pentru satisfacerea nevoilor trupești fiind contrariul perfect al spiritului imoral: exaltarea irațională a dorințelor. Dacă această relație subiacentă este de natură să avertizeze asupra faptului că traducerea integrală a mitului trebuie să facă tot posibilul ca să scoată la iveală o semnificație mai profundă, este important înainte de a dezvolta să insistăm asupra unui aspect semnificativ complementar al unei deschideri mai largi: versiunea aceast (cea mai primitivă) este deja dublată de simbolul metafizic inseparabil de sensul moral
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ete constituit tocmai de istoria evoluției organismelor psihosomatice și nu numai de cea a materiei-somă, așa cum pretinde materialismul științelor vieții, care ca să se opună cît mai radical posibil credinței într-un dumnezeu real și intețiilor lui față de om -, face tot posibilul ca să nege orice intenționalitate, nu numai misterioasa intenționalitate finală a întregii naturi evolutiv manifestă, ci și manifesta intenționaliate mctivantă a speciei gînditoare, coborînd astfel evoluția la nivelul unui joc al hazardului și facînd din om un automat. Aceste constatări preliminarii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Kant, morala-datorie: moralismul total. Pentru Kant sensul moral nu este imanent naturii umane. Dimpotrivă, pentru el, meritul omului este cu atît mai mare, cu cit se străduiește să se supună fără voie imperativului categoric. Criticismul, german Fichte, Schelling face tot posibilul începînd de atunci să elimine dumezeul real reintrodus de Kant. Critica Cunoașterii atinge punctul culminant prin "FENOMENOLOGIA SPIRITULUI" a lui Hegel. Spiritul nu mai este o entitate transcendentă (Spiritul absolut al Scolasticii devenit la Kant Sinele inexplicabil, explicat în cele
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
totală contradicție cu sensul simbolic al evangheliilor. Ea nu are nimic comun cu mesajul salvării. Obligația impusă textual credincioșilor de a fi "desăvîrșiți precum Tatăl ceresc" este în mod necesar o interpolare, întrucît cel care ar vrea să facă tot posibilul ca să fie la înălțimea exigenței sale ar risca foarte mult să atingă culmea delirului mistic. Eliminînd interpolarea, rămîne faptul că vanitatea există în toate domeniile vieții și în toate gradele intermediare aflate între exaltarea imaginativă a nervozității și exaltarea delirantă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
noastre în domeniul comerțului și al negocierilor de afaceri; experiența noastră arată clar că cei mai buni comercianți din lume sunt și cei care știu să asculte cel mai bine. Nu numai că trebuie să-l ascultăm cu atenție pe posibilul nostru partener, dar, de multe ori, trebuie chiar să renunțăm la unele deprinderi de-ale noastre, pe care în mod normal le-am fi folosit în conversații obișnuite. Să nu ascultăm cu pixul în mână Ascultarea cu pixul în mână
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Dragomir, a dorit de mică să urmeze silvicultura, ceea ce a și făcut, în 1933, când a dat examen la Facultatea de Silvicultură, parte a Politehnicii din București, și a mers la cursuri alături de 130 de băieți care au făcut tot posibilul să o convingă să renunțe. Influențați de decanul Vintilă Stinghe, colegii refuzau să-i vorbească, o marginalizau, dar, cu timpul, după ce s-a căsătorit, au căpătat o atitudine mai pozitivă, trecând de la ostilitate la indiferență. "Doi ani nu mi-a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
era consulul Angliei la București, cu C.A. Rosetti, alături de care a luat parte la evenimentele din anul următor. A participat la întrunirile desfășurate în casa familiei Rosetti, ce aveau ca scop pregătirea revoluției în Țara Românească. A făcut tot posibilul să-și salveze soțul arestat de turci și expediat cu o corabie otomană în susul Dunării, spre Serbia, în septembrie 1848. Deghizată în țărancă, împreună cu pictorul C.D. Rosenthal, bun prieten cu soțul ei, și copilul abia născut, Libertatea Sophia, Maria Rosetti
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
și a emoționalului la elemente și sisteme nonumane, dincolo de dualismele împământenite. Astfel, virtualul postuman se poate identifica atât cu viralul (vezi capitolul al doileaă, cât și cu vitalul (vezi primul capitolă, atât cu materialul, cât și cu imaginarul, atât cu posibilul, cât și cu realul și actualul, atât cu fenomenologicul, cât și cu mașinicul. Identitatea postumană, subiectivă, întrupată și tehnologizată, este relațională și tranzițională în sisteme spațial-corporale deschise, întrerupte, cuplând modelul ontologic deleuzo-guattarian cu paradigma conștiinței fenomenologice și cu regimul sociologic
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
materialității, aparținând deopotrivă tehnologiei comunicaționale și corpului uman. Propunem însă și alte direcții pentru înțelegerea virtualității (ca întrepătrundere între fizic și numerică, precum virtual = vital sau virtual = viral. De asemenea, abordarea virtualului nu se face în opoziție cu realul, cu posibilul și cu actualul, tocmai pentru a nu institui noi dihotomii discursive. 6. Analiza schizofrenică sau schizo-analiza pe care o practică Deleuze și Guattari pleacă de la premisa că ființa umană este scindată între exterior și interior: se află în relație cu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
existau șanse de a-l salva. Situația era, oricum, destul de gravă. Mi-amintesc că, imediat după aducerea sa la spital, primul care a venit a fost poetul Mihai Beniuc, care cu lacrimi în ochi ne-a rugat să facem tot posibilul pentru a-l salva, împiedicând în acest fel, pierderea unui mare talent. Mărturisesc că la început am fost surprins, deoarece nu citisem încă nimic scris de Labiș. Am căutat un volum al său și am citit câteva poezii. Într-adevăr
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
abruptă, neprecedata de alte procedee preventive etc. Respingând pedeapsa ca funcție expiatorie, E. Durkheim apreciază, pe de altă parte, ca “trebuie reținut ceva din ea, ca “ceea ce trebuie păstrat este principiul ca pedeapsa șterge sau cel puțin repară, în măsură posibilului, greșeala. Numai că - adaugă el - această virtute reparatorie nu vine din faptul că ea implică o suferință; căci suferința este un rău și este evident absurd să considerăm ca un rău poate să compenseze un rău și să-l anuleze
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
de familie. Nu se mai ține cont de ceea ce spun părinții, banii dispar din casă, iar viața ta se irosește inutil, acestea se întâmplă din ce în ce mai des. Poate că nici familia nu este informată prea mult în ceea ce privește drogul, dar fac tot posibilul să îl alunge din viața ta definitiv. Asta trebuie înțeles, familia ne ajuta cel mai mult și ne vrea numai binele. Din acest motiv toți trebuie să avem încredere în tot ceea ce ne sfătuiește ea și să ne lăsăm ajutați
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by CARP ELENA, DEACONESCU MIHAELA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2021]
-
dar pentru care nu există încă suficiente condiții de realizare. La nivelul acesteia se impune a fi localizată adevărata prevenire, care trebuie să aibă menirea tocmai de a împiedica sau elimina apariția și influența condițiilor ce facilitează trecerea din sfera posibilului în cea a realului în cazul unei infracțiuni concrete. Intervenția oportună și eficientă este strâns condiționată de înțelegerea faptului că dinamica interacțiunilor interne și externe, actuale sau de perspectivă, a factorilor biopsihosociali marcați de influențe criminogene, determină o gamă variată
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
este strâns condiționată de înțelegerea faptului că dinamica interacțiunilor interne și externe, actuale sau de perspectivă, a factorilor biopsihosociali marcați de influențe criminogene, determină o gamă variată de posibilități prezente sau viitoare ale apariției și manifestării fenomenului infracțional. Granițele dintre posibilul și imposibilul infracțional sunt relative, deoarece evoluția stărilor de manifestare are un caracter concret și reprezintă expresia conținutului intern și a variabilității gamei care favorizează ori suprimă unele direcții. De asemenea, trebuie subliniat faptul că dacă anumite direcții țin de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ca experiență posibilă (ceea ce, în fond, înseamnă imposibilitatea de a fi lege a naturii). Înțelegem că finalitatea nu explică necesitatea cuprinsă în determinarea realului prin intelect, de vreme ce nu este o categorie a acestuia din urmă, nici necesitatea cuprinsă în determinarea posibilului prin rațiune, întrucât nu este concept al rațiunii (adică Idee). Finalitatea nu ar fi decât "legitatea contingentului", cum spune Philonenko 95, unul dintre interpreții contemporani autorizați ai filosofiei kantiene, comentând o sugestie din Prima Introducere la "Critica facultății de judecare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cultură trebuie să pornească de la conceptul de ideal. Eul însuși ajunge la desăvârșire în ideal. Pornit de la simpla reacție afectivă în fața unei primejdii viitoare, sau de la anticiparea unei stări sufletești, eul se eliberează, în ideal, de constrângerea prezentului, lucrând asupra posibilului. Purtătorul idealului, deși este prins în legături cu mediul, cu "lumea cunoscută", încearcă adaptări la o lume necunoscută. Vectorul acestui angajament, ce transcende mediul dat, este conștiința omenească. Legătura energetică a omului cu formele anterioare de actualizare a energiei este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
componentă esențială a vieții. Inelul lui Gyges, alegoria cavernei, mitul lui Er, demonstrează capacitatea ficțiunii de a ne conduce la adevăruri mai înalte. Plăsmuirea literară nu oferă dovadă peremptorie a Adevărului, dar instalează, în noi, dorința de a face tot posibilul pentru a-l găsi, de a ne ordona viața, ca o căutare a Adevărului, Frumuseții și Binelui. Doctrina platoniciana a poiesis-ului este apoi completată de teoria anamnesis-ului, în "Meno"18 și de cea "formelor", în "Phaedrus" -, ideea că ne naștem
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pe uscat / Și strigă că s-o-necat."170; De-ar fi dragostea ca noru / N-ar mai îmbătrâni omu; / Dragostea nu-i călătoare / Te usucă pe picioare."171 Uneori, însă, destinul cosmic, jinduit de ființa umană, stă sub semnul posibilului (propoziții condiționale, verbe la condițional optativ), prezentificarea acestuia /verbe la indicativ prezent trăiesc, mi-e dor) anulând puterea comparațiilor de a realiza complementaritatea inițială om univers: "De-aș trăi ca plopu-n vale, / Nu m-ar mânca atâta jale; / De-aș
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care au tendința să dea mereu ordine, să-și impună ele punctul de vedere. Intervențiile sunt în cele mai multe cazuri stupide și răutăcioase, inutile și iraționale (Bouchard, 2006). Ori de câte ori au ocazia, își arogă mai multă putere decât au, ei fac tot posibilul să avanseze cât mai repede, își asumă responsabilități mai mari decât cei din jurul lor, sunt în general muncitori, însă evită să facă parte din proiecte în cadrul cărora nu s-ar putea afirma. Deseori, ordinele micilor dictatori sunt voalate (apar sub
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
etc.) arată că permisivitatea este tot mai mare în diverse domenii, mai ales în ma-terie de sexualitate, și că Franța se găsește printre cele mai per-misive țări. Observatorii specializați constată că "am trecut de la "permis / interzis" la o lume a "posibilului / imposibilului". Ceea ce este posibil din punct de vedere tehnic este de acum permis subiecților majori și care își pot da consimțământul." (Abel, 1999). Această tendință este valabilă în special în cazul manipulărilor genetice și al sexualității. Aceasta nu mai este
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
unde individul este închis) militează acum în favoarea căsătoriei homosexualilor și a dreptului acestora de a adopta un copil... Partea a patra Judecățile de valoare Am lăsat la urmă studiul judecăților de valoare deoarece schimbăm perspectiva: dincolo de abordarea cât mai obiectivă posibil a subiectului nostru, apar considerațiile personale. Chiar dacă încercăm să demonstrăm că acestea sunt fondate, partea lor de subiectivitate rămâne. Începem, desigur, prin a ne familiariza cu natura și statutul acestui tip de judecăți. Vom căuta apoi criteriile care ne vor
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pentru serviciile de informație americane înaintea atentatelor din 11 septembrie, cele trei imposibile pentru patronul nostru). Cuvîntul decizie vine din grecescul krisis care înseamnă criză. A fi în criză nu înseamnă, oare, a-ți repune în discuție, a-ți reconstrui posibilul și imposibilul? Nu înseamnă implozia, reconfigurarea propriei lumi? Posibile-le și imposibilele nu sunt nici raționale, nici iraționale. Ele sunt existențiale. Lucrînd asupra acestor ipoteze (care lărgesc considerabil ideea de decizie), mi s-au impus ca pertinente relațiile neașteptate între
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Cuvîntul acesta exprimă o idee veche, care-i intrigă de cînd lumea pe filosofi. Luîndu-l drept sinonim pentru inovație, progres, curaj și libertate, omul modern vede în posibil o valoare certă. Cartea de față nu e însă o apologie a posibilului. Stadiul cercetărilor mele datorează mult ideii de a asocia conceptului de posibil contrariul său. A trece de la o reflecție asupra posibilului la un demers care constă în a gîndi lumile create de oameni în termenii posibil-imposibil înseamnă să schimbi perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]