5,162 matches
-
Ridley Scott, ce-l va reedita Într-o construcție picturală de o maximă stupiditate. Criticii, lumea au fost Încîntați, mai ales după ce Foster Îl Împușcă pe asasin pe Întuneric. S-au discutat și s-au găsit valențe extraordinare ale tăcerii, postmoderne, noutate absolută. „Compasiunea tacită mi se pare singura reacție adecvată la spectacolul acestor Don Quijote vlăguiți, care continuă să vîneze stafia originalității din cinematograful modern”, scrie Jonathan Coe În Casa somnului. Scrie de pomană, pentru că după multiplul Oscar al mieilor a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a unei statuete a lui Budha, În vîrstă de 1500 de ani. Hotărîrea calibanilor (Furtuna), oameni distinși care știu ce e frumos și ce nu În artă și statui, este remarcabilă prin exprimarea fără ezitări a gustului propriu. Care este postmodern. În timp ce statuia era veche. Nici regizorul n-a ezitat. A luat intriga lui Will, a Îmbunătățit-o cu scene mafiote acolo unde șchiopăta, și n-a păstrat nici o replică deoarece piesa are patru sute de ani, practic cît autorul. Bugsy Shakespeare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de pronunțat În islandeză, mai ales că nici ăsta nu era el. Volumul - care a provocat un imens scandal În Rusia - poate fi o Încercare a cuiva de a se substitui marelui poet, sau o mostră excelentă a romanului rusesc postmodern. Oricare ar fi adevărul, zice Olga, această carte aduce multă satisfacție cititorilor, fiind una dintre cele mai renumite apariții din beletristica rusă. Deloc surprinzător, doar toată planeta se uită la telenovele și fotbal cerebral, Planeta Idioților fiind numele de cod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
scenei îl protejează pe fiu Georgie (Devon Geerhart) de nuditatea mamei cu un un tricou strîns puternic pe cap precum sacii pe care-i purtau în filmele home made ziariștii răpiți în Irak. Nu doar sublinierea convenției, ceea ce în manieră postmodernă în spațiul literaturii s-ar chema denundarea procedeului, ci și o anumită teatralizare absurdistă a atrocității tinde să o amplifice. Eleganța, ingeniozitatea, un fel de savoir-faire contribuie la intelectualizarea torturii, care alături de gratuitatea ei care-i conferă un caracter aproape
Mind Games - Funny Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8342_a_9667]
-
poetică, fără tehnici instrumentale sofisticate, dar pe suprafețe extinse, un Autoportret pe o frunză de toamnă (subtitlul partiturii, ca ”pretext poetic de Nichita Stănescu”). Vladimir Scolnic a mizat din nou pe contraste în piesa pentru vioară, violoncel și pian intitulată postmodern, Old, New Games (Raluca Florescu, Viorica Nagy, Andrei Podlacha - p.a.r.). Compozitorul israelian se joacă, la propriu, cu tehnica spiccato-ului - la vioară și violoncel - , cu acordurile placate, ca niște clustere, ale pianului, cu ritmurile contrapunctice eterogene, secvențate de cezuri
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
dedicat împlinirii a 100 de ani de la crearea lucrării pentru flaut solo, Syrinx, de Claude Debussy - secțiunea ”Compozitori în viață” - alături de alte două opus-uri aparținând lui Tristan Murail și François Narboni. Dan Dediu frapează nu numai cu ingeniozitatea lui postmodernă, ci și cu opus-uri din studenție, scrise în spirit tradițional! Așa s-a întâmplat cu Cvartetul nr. 1, compus la vârsta de 19 ani, pe când era în anul II de facultate. Era firesc, deci, ca în arhitectonica lui muzicală
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
în care pășisem doar cu vreo oră înainte. Apoi au urmat primele fotografii ale unor momente deosebite ce m-au făcut să simt că fotografia este un limbaj mai pur, în care adevărul se dezvăluie și de care o metafizică postmodernă are nevoie pentru a ne pune în prezența ființei. Nici fenomenologia ca deschidere spre fenomenul saturat pe fondul unei reducții pe care am putea-o, oarecum, asimila stării mu-shin (negîndire), nu așteaptă altceva. În cea mai fragilă aparență - o rază
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8668_a_9993]
-
activiști care pretind să avem și noi faliții noștri; un postmodernism de cult, cu directive și ideologie; un postmodernism, așadar, de esență tare, a cărui propoziție centrală e Ťtrebuieť. Printre atâția ideologi și agitatori postmoderniști, Gheorghe Perian e, probabil, singurul postmodern în stare naturală; oricum, singurul care nu practică postmodernismul de amvon, ca pe o religie grabnică; singurul care nu operează prin prozelitism, ci prin toleranță și mai degrabă prin modestia Ťalternativeiť decât prin fanatismul ei. Poate că tocmai de aceea
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
nu operează prin prozelitism, ci prin toleranță și mai degrabă prin modestia Ťalternativeiť decât prin fanatismul ei. Poate că tocmai de aceea Comitetul Central al postmodernismului nu-l prea iubește, deși e primul autor al unei cărți dedicate Scriitorilor români postmoderni (1996). Dar și aceea era o carte fără dogmă postmodernistă, o carte cu concept implicit, suplu, pur operațional și definit în strictă conjunctură analitică. Nu era o carte de propagandă și nici de anexiuni fără capăt." (p. 187). La antipodul
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
sunt moderniști, dar fiecare în alt fel modernist, iar polemica dintre ei a fost în primul rând una de poetici. Asemenea prozei, poezia românească a ars etape de evoluție și a recuperat enorme decalaje temporale printr-o sincronizare, aș zice, postmodernă avant la lettre, ce a făcut din fiecare generație o arhivă mobilă de teme și stiluri, modele actualizate și modele latente. La fel se întâmplă și cu lirica "optzeciștilor": lângă citadini pot apărea și rurali, lângă ironici și parodiști descoperim
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
politica electorală drept continuarea democratică a luptei de clasă (cf. Rueschmeyer ș.a., 1992). În anii 1970, noi divizări erau evidente în structura socială a societății occidentale etichetată ca "post-modernă" sau "post-materialistă" (vezi de exemplu Bell, 1974; Inglehart, 1977; 1997). Politica postmodernă nu este lipsită de conflicte. Începînd cu valul de proteste studențești din 1968, respectul pentru autoritatea consacrată s-a erodat. Post-materia-liștii mai tineri și mai bine educați au, se pare, un nivel mai ridicat de eficacitate individuală și de independență
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de exemplu "noul laburism" al lui Tony Blair și coaliția pe care președintele Clinton încearcă să o reprezinte în America. Pentru observatorul obișnuit, societățile din Europa Centrală și de Est la sfîrșitul epocii comuniste sînt aparent moderne, dacă nu chiar "postmoderne". Crescuse numărul automobilelor, al televizoarelor în mediul rural, al apartamentelor de lux, iar tot mai mulți își permiteau să petreacă vacanța la mare, fie și în stațiuni controlate de partid sau de întreprinderi, în cadrul blocului sovietic. Statisticile oficiale păreau să
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și transformând-o instantaneu în ciment. Puteam să întind mâna, aș fi întors-o topită cu tot cu oase ori sculptată până la cot, mai ușoară sau mai grea cu câteva sute de grame: ele făceau diferența între două respirații, dintre biroul meu postmodern și-orașul lor antic, dintre viața mea în mișcare și-a lor oprită, încremenită sub cinci sute de tone de resturi vulcanice. Ceva totuși scăpa observației, un lucru neprețuit: ultima clipă. Degeaba o căutam, degeaba mă chinuiam s-o descifrez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ne-am lipsi liniștit de voi: n-am mai avea motive de competiție, și nici de ranchiună; ne-ar dispărea și gelozia, cu care ne chinuim atâta, din cauza voastră, bineînțeles. Societatea perfectă, ce mai.“ „Matriarhatul cucoanelor reunite.“, am zis. „Coșmarul postmodern, scăpat pe străzi în capot și cu făcăleț!“ „Ticălos universal!“ Am luat-o la picior, urmărit de pumni și palme binemeritate. Maria se enervase, mă alerga prin tot Cotroceniul, fără jenă, ca-n romanele zglobii ale adolescenței, Cella Serghi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
general după opt clase. Cartierul arăta la fel ca liceul: industrial, gri-cenușiu. Primarului de sector nu-i plăcuse culoarea, așa că vopsise trotuarele în albastru deschis. „Iubire mare...“, am constatat. „Expunere pe măsură. Stil amplu, dar incisiv, de mare campion. Un postmodern, amicul nostru.“ „Nu pot să-i sufăr. Ăștia au făcut praf literatura. Din cauza lor nu mai avem noi ce povesti...“ „Pasajul următor.“, am cerut. „Și lasă-l să curgă.“ „Tu o să fii un bărbat adevărat abia la patruzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nota zece!“, a jubilat Mihnea. A întors cartea și ne-a arătat coperta IV. „Asta zice și tipul care i-a făcut prezentarea:“ „Ai uneori impresia că citești pagini scrise de John Barth, Milan Kundera ori Salman Rushdie. Un roman postmodern plin de umor, dar nelipsit și de un sentiment tragic al destinului.“ „Pare o calitate, nu un defect.“, a observat Maria. „Sentiment tragic al destinului...“, mi-am țuguiat eu buzele, imitându-l pe Mihnea. „Sună grandios. Putea să zică «un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ajungând la doctorițele de la Policlinica 11 (pe care le supravegheam din bucătărie întinzându-și dresurile pe sub halat), nimic nu funcționa. Ceva lipsise întotdeauna, lucrasem în pierdere, parcă neprofesionist. Cosmosul Feliciei nu fusesem eu, ci poezia ei neuro-disociată (scria niște mizerii postmoderne, copiate, cu motănei care învârt printre mustăți jucării, bile, comete, șoseaua Ștefan cel Mare și tramvaiul 21), iar pe doctorițe le căuta întotdeauna altcineva la ieșire: un soț devotat sau un amant perseverent, gata să se bucure de comoara de sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pună la pământ tot ce se ridicase cu-atâta grijă. Degeaba te căzneai să aduni cât mai mult, se găsea mereu ceva care să te doboare. Blocurile cădeau, forfecate de grinzi putrede și țevi sparte. Casele scrâșneau din temelii. Halele postmoderne, copiate pe verticală, scuipau praf și noroi prin mii de panouri sticloase: 280 de tone pe kilometru pătrat. Când veneau ploile, cartiere întregi pluteau, cu mașinile legănându-se la suprafață. În mijlocul îngrămădelii de bălți, case pestrițe și hale industriale, lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sintaxa. După Richard Millet, asistăm la o aplatizare, mediocrizare a spiritului, la o devalorizare generală a valorilor, trăim într-o lume care și-a pierdut sensul de a avea un sens, o lume complet despiritualizată. Acest „profet mânios” pe lumea postmodernă vorbește de puterea mare pe care o are în societatea de azi un „histrion-televizat”, omniprezent pe piața culturală de azi. Apoi deloc de neglijat este „rolul politicii ce a transformat lumea într-o mare minciună”, motiv pentru care se întreabă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Repere pentru proiectarea opționalelor”, în Buletinul informativ al Proiectului de reformă a învățământului preuniversitar, Nr. 9 39. Shapiro, Daniel, 1998 - „Conflictele și comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face față conflictelor” (curs) 76 40. Stanciu, M., 2003 - „Didactica Postmodernă”, Editura Universității, Suceava 41. Stanciu, M., 1999 - „Reforma conținuturilor învățământului, cadru metodologic”, Editura Polirom, Iași 42. Țoca, Ioan, 2002 - „Management educațional”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București 43. Ungureanu, D., 1999 - „Educație și curriculum”, Editura „Eurostampa”, Timișoara 44. Văideanu, G.
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
b) direcția reflexivă-europenistă, înscrisă pe linia unei istoriografii debarasată de încărcătura ideologică naționalistă. Centrală în această direcție este orientarea explicit europenistă, manualele aderând entuziast la filosofia Europei Unite; c) o a treia breșă s-a deschis în direcția unui discurs postmodern, racordat la avangarda reflecție istoriografiei critice, care conține elemente iconoclastice la adresa mitologiei naționale. iii) perioada postnaționalizării (2004 prezent), marcată de apariția celei de-a treia generații de manuale fundamantate pe noile programe școlare adoptate în 2004. Reflectând intensificarea eforturilor de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Burke, 1992, p. xvi) ca sursă primă a erorii interpretării istorice, a fost finalmente renegat. "Cronofonismul", ca paradigmă fundată pe ideea că timpul este cronologic și liniar (cf. Rosenau, 1992, p. xi, 67), este răsturnat și înlocuit cu o înțelegere postmodernă a temporalității. Meta-povestirea națiunii române (desfășurarea în timpul istoriei a "duhului" românesc), susținută de o periodizare cronologică a istoriei, este astfel destructurată, odată cu intrarea discursului istoriografic în condiția postmodernă. Implicațiile pentru ideologia naționalistă sunt majore: "căderea în desuetudine a dispozitivului metanarativ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Rosenau, 1992, p. xi, 67), este răsturnat și înlocuit cu o înțelegere postmodernă a temporalității. Meta-povestirea națiunii române (desfășurarea în timpul istoriei a "duhului" românesc), susținută de o periodizare cronologică a istoriei, este astfel destructurată, odată cu intrarea discursului istoriografic în condiția postmodernă. Implicațiile pentru ideologia naționalistă sunt majore: "căderea în desuetudine a dispozitivului metanarativ de legitimare" (Lyotard, 1993, p. 15), adică a periodizării cronologice a istoriei, antrenează mai departe prăbușirea funcției narative a istoriei, care înseamnă că istoria își "pierde functorii, marele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și absorbția influenței slave. Însă, spre deosebire de militantismul vechii gărzi, noile discursuri dez-accentuează importanța simbolică a problemei etnogenezei, invitând mai degrabă la reflecții critice asupra modului în această chestiune a fost un rezervor identitar pentru conștiința de sine a românilor. Direcția postmodernă, exprimată prin manualul coordonat de S. Mitu (1999), propune o reflexivitate istoriografică forte (hardcore historiographical reflexivity), tratând întreaga chestiune a genezei etnice românești în contextul mitologiei etnogenetice. Premisele de start sunt că "toate popoarele acordă o mare importanță originii lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în Istorie și mit în conștiința română (Dumitrescu et al., 1999, p. 15). Chiar și așa, permanența existențială românească rămâne o trăsătură invariabilă a discursului istoric, fiind afirmată, de pildă, prin conceptul de "romanitate post-aureliană" (Bozgan et al., 2003). Discursul postmodern merge un pas mai departe, adoptând o poziție specifică agnosticismului istoriografic. Oprindu-se asupra problematicii continuității, manualul redactat de S. Mitu et al. (1999) recunoaște că după retragerea armatelor romane în anii 271-274, "nu știm foarte multe lucruri despre istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]