4,003 matches
-
2004), Comunicarea eficientă (ediția a II-a revăzută și adăugită), Polirom, Iași. Pânișoară, I.-O.; Iucu, R. (2000), Formarea personalului didactic - raport de cercetare (1 și 2), Editura UMC, București. Păun, E. (1999), Școala - abordare sociopedagogică, Polirom, Iași. Păun, E.; Potolea, D. (coord.) (2002), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Polirom, Iași. Péretti, A. de; Legrand, J.-A.; Boniface, J. (2001), Tehnici de comunicare, Polirom, Iași. Petty, A.E.; Cacioppo, J.T. (1996), Attitudes and Persuasion: Classic and Contemporary Approaches, Westview Press
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
coord.) (2002), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Polirom, Iași. Péretti, A. de; Legrand, J.-A.; Boniface, J. (2001), Tehnici de comunicare, Polirom, Iași. Petty, A.E.; Cacioppo, J.T. (1996), Attitudes and Persuasion: Classic and Contemporary Approaches, Westview Press, Oxford. Potolea, D. (1989), „Profesorul și strategiile conducerii învățării”, în Structuri, strategii și performanțe în învățământ, Editura Academiei Române, București. Premack, D. (1965), „Reinforcement Theory”, în D. Levine, Nebraska Symposium on Motivation, University of Nebraska Press, Lincoln, pp. 123-180. Priles, M. (1993), „The
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în misiune de pacificare a Budapestei, Aurel oscila între „solara zădărnicie” a războiului, utopiile social-politice și libertina frenezie erotică. În Femeia cu carnea albă, domnul Aurel, negustor de legume, peregrinează prin „grădinăriile” de pe malul Dunării, în încercarea de a-și potoli mai ales foamea erotică. E un joc ce se vrea inițiatic, regresiune spre „duhul” primar. Și, din nou, secvențe reușite, aici de o poezie grațioasă, orchestrate cu rafinament senzorial. Ludicul ia proporții în Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor, parabolă sarcastică
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
întoarsă în țințariu"35. Două lucruri sunt de remarcat aici. Mai întâi, că, începând cu Aristotel 36 (VIII, 5) și apoi cu Plinius 37 (VIII, 34), mulți autori de enciclopedii sau tratate notează acest obicei al lupului de a-și potoli foamea. În Evul Mediu, chiar circula ideea că lupul s-ar hrăni "când cu pradă, când cu pământ și chiar cu vânt"38. Îndeobște reticent față de zvonurile nedemonstrate, Albertus Magnus (XXII, 114) nu ezită nici el să ia în considerație
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fapt, un program să folosească deținuții politici la munci forțate pentru că nu-i costa nimic. Or, din cauza acestor presiuni au primit ordin cei de unde eram că nu mai au voie să bată, să te înjure, deși cu înjurăturile s-au potolit cel mai greu, că de bătut nu mai îndrăznea nimeni să te bată. Asta se petrecea prin 1963, pe vremea când eram la Luciu Giurgeni. Te băgau la izolare dar nu se mai atingeau de tine. Ce vreau să spun
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dus cu hârtia din nou la Securitate, pe șoseaua Sărăriei, am cerut o audiență să vorbesc cu șeful Securității, am fost primit foarte civilizat, nu s-a purtat obraznic. C. I.: După 1964, se civilizaseră un pic. S. Ț.: Se potoliseră, nu se civilizaseră, s-au mai potolit. Și am zis că am primit asta de la Minister și vreau să-mi urmez cursurile. Au spus: "nu putem fi de acord. Pentru noi rămâi același vinovat, dar trebuie să mulțumești partidului că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe șoseaua Sărăriei, am cerut o audiență să vorbesc cu șeful Securității, am fost primit foarte civilizat, nu s-a purtat obraznic. C. I.: După 1964, se civilizaseră un pic. S. Ț.: Se potoliseră, nu se civilizaseră, s-au mai potolit. Și am zis că am primit asta de la Minister și vreau să-mi urmez cursurile. Au spus: "nu putem fi de acord. Pentru noi rămâi același vinovat, dar trebuie să mulțumești partidului că ți-a dat posibilitatea să respiri aer
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și vorbim să-ți facă și ție un pașaport". În acel moment i-am întărit convingerea sau speranța că-l va prinde și pe Milan, că pe mine era convins că m-a prins. Și în felul acesta l-am potolit, pentru că el putea la Timișoara deja să mă predea. În momentul acela i-am luat siguranța, pentru că nu mai mergea conform planului său, ci conform cu al meu, și anume că-l va prinde și pe Milan cu trafic de acte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cine le ține minte numele, că sigur nu era numele lor real -, m-au întrebat dacă n-aș vrea să mă întorc în țară, că nu mi se întâmplă nimic, că s-au mai schimbat treburile, că s-au mai potolit. I-am refuzat elegant și le-am spus să fie atenți că venirea mea acolo este înregistrată. Am văzut cum le-a căzut dintr-o dată barba. Și cu asta s-a terminat totul. C. I.: Și cum ați ajuns în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
despre Gherman Octavian 19, că a stat cu el, că venea de la bucătărie cu coji de mămăligă arse pe care le puneau în gamelă și le pisau și le amestecau cu zeamă de sfeclă adusă de pe câmp ca să-și mai potolească foamea. Și că primea aceste coji de la bucătari pentru că le cânta Rigoletto. D. B.: Da, da, da, cânta! Cânta Rigoletto, iar caralii spuneau că ăsta a înnebunit, ca să vedeți ce educație aveau caraliii. C. I.: De la Saivane unde ați plecat? D. B
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lui, Cocora s-a făcut mielul mieilor în colonie, n-a mai bătut un om. Ce i-o fi spus taică-său, ordonanța, despre cum se purtase cu el căpitanul sau colonelul (ce-o fi fost ăla), dar s-a potolit Cocora de nu-l mai recunoșteam. C. I.: Erau și distrofici prin colonii? D. B.: Da, erau numai piele și os. După cum erau mulți bolnavi de TBC. Bolnav de TBC a fost și Valeriu Gafencu, "sfântul închisorilor", căruia am vrut să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
isprăvnicia aveau să fie strămutate de la Fălciu la Huși, după aplicarea Regulamentului Organic, în 1834, când Hușii au devenit Capitală de ținut. Cearta dintre târgoveți și episcopie s-a reluat în 1839 - sub domnul Mihai Sturza - și nu s-a potolit, cum s-a mai subliniat, până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăția orașului Huși de a Episcopiei. Se înțelege din cele de mai sus, că până la legea promovată de Mihai Sturza la 1844, biserica a avut o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făcea cu părtinire, ceea ce i-a făcut să ceară judecată administrativă, laică, pentru că isprăvnicia fiind la Fălciu, ea era „departe de Huși cale de 8 ceasuri". Cearta dintre târgoveți și Episcopie se reia în 1839 și ea nu se va potoli până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăți - a orașului și eforiei Huși de cea a Episcopiei. Acum, la 1847 între târgoveți și Episcopie intervine învoiala despre care s-a vorbit, în trupul moșiei Hușilor stabilindu-se o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
manevrele irezistibile ale produselor omniprezente. MADE IN CHINA este distopia exceselor. Excesul muncii habotnice la un job care-ți mutilează creierul, excesul cumpărăturilor și fericirea de a-ți privi coșul plin de lucruri total inutile, excesul violenței cu care îți potolești familia turbată că nu găsește printre snacks-uri și perii detergent și baterii sunt nodurile tari ale unei lumi robotizate, captate de Ioana Păun în tot ce are ea mai aiuritor. Anesteziate psihic și în același timp hiperactive, personajele sunt permanent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
capcana abatelui: "Mă prefăcui a nu pricepe ce voia de la mine; dar arătându-mă foarte stingherit în mângâierile lui și foarte hotărât să nu-l las să meargă mai departe, mă purtai în așa fel, că a trebuit să se potolească"288. Dar mai este și dorința gazdei de avea la ea în vizită un personaj celebru care îi aduce faimă și glorie și bineînțeles dorința de a-l acapara și supraveghea. "Ai fi zis după stăruința cu care era invitat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fiară ce se transformă în cavaler frumos și primește săruturi și copii de la frumoasă! Apelurile sale repetate de imposibilă dorință de oaspete pentru recunoaștere, acceptare, integrare ("ca fiul unui sat"), așteptarea unui dar, a unui "sân matern" pentru a-i potoli setea și dorința de unire vor fi sfărâmate prin descoperirea realității inumane a ideologiei naziste. Liniștea va fi atunci sfărâmată, această "liniște a mării" care acoperă "sub calma suprafață a apelor, amestecul animalelor în mare", adică tensiunile psihologice, ne-spus-urile, emoțiile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sa a fost amenințat de un țăran care i s-a adresat zicîndu-i: Ori dizolvarea consiliului(comisiei funciare -n.a.), ori tot de o moarte o să mor. Se mai zice că un început de răscoală era organizat, dar a fost potolit...Cazul astăzi se află înaintea judecătorului de instrucție”. În toamna anului 1904, ziarul Evenimentul relata că importante mase de țărani din plasa Tîrgu Frumos, printre care țărani din comunele Cotnari, Hodora și Bădeni, se agitau nemulțumite de felul în care
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Adolf" , căruia nu i s-a permis să se apropie de tren, a văzut de la distanță deschiderea vagoanelor: „Au ieșit oameni aproape goi, Înebuniți de sete și de căldură. S-au tăvălit prin bălțile cu noroi ca porcii, ca să-și potolească senzația de arsură a pielii. Mirosul de cadavre răspândit din aceste vagoane s-a resimțit până În centrul Romanului XE "Roman" , care era la un kilometru de gară”75. Medicii evrei originari din Iași, Leon Herșcu XE "Herșcu, Leon" și Mozes
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
îl vezi foindu-se în biroul lui de la redacție spunându-ți ceva impersonal și simți că de fapt nu-i convine nimic, dacă te întâlnești cu el în centrul târgului și bați străzile să găsești o terasă unde să-ți potolești setea de vorbit în fața unei halbe pline... Dacă vrei să știi ceva esențial, te scuzi că trebuie să fii undeva, intri la tine acasă ori în librărie și scoți cartea din raft. Care dintre ele? E treaba hazardului, totdeauna mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
acum, în modernitate, încercăm să scăpăm de foame și de obsesia foamei. Încă nu am reușit dacă ne gândim că există încă pe planetă miliarde de oameni cărora le este foame zilnic și nu dețin capacitatea economică de a-și potoli foamea. Dacă vom înțelege corect mitul căderii omului vom înțelege, în sfârșit, că lumea capitalistă nu este altceva decât o nouă construcție, o nouă încercare pe drumul desăvârșirii umane și nu un mod de producție care și-a propus programatic
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și nu am văzut, dar ei, spre exemplu, au constatat că, în 2004, când a intrat Ungaria în Uniunea Europeană, în a doua jumătate, a fost o spaimă în Ungaria de creștere a prețurilor prin această aliniere, după care s-a potolit, și acum, dacă mergeți în Ungaria, vedeți că cele mai multe prețuri - de exemplu, la agroalimentare - sunt cu 15-20% mai joase decât actualele prețuri din București. Alice Iacobescu: Și cum vă explicați acest lucru? Vasile Pușcaș: Îmi explic în primul rând pentru că
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
zornăitul ferestrelor. S-a pornit și vîntul. În curtea interioară se aude o ceartă aprigă, țipete, farfurii sparte. O alarmă obsedantă, cinci minute. Un soi de huruit periodic, ca un sforăit de uriaș, întretăiat în manele. După 8 seara se potolesc zgomotele constructorilor, încep televizoarele date la maximum, astfel că poți ști cu exactitate audiența de pe fiecare post. La miezul nopții artificii, ca împușcăturile de lăsata-secului, după ora 1, numai cîinii comunitari cu lătrături și cu urlete de urît și de
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
umbli pe acolo? reluă ea fără convingere, cu o voce acum de-a dreptul tremurătoare. Nu-i venea să închidă fereastra, deși vîntul bătea surd în fundul văii, întețindu-se, ca în fiecare seară, din clipă în clipă, pentru a se potoli abia în zori, de cum se lăsa pîcla. Casa însingurată, cu iz fad, plină de amintirile unui mort, o înspăimînta însă mai tare decît noaptea. Un timp, mîinile îi rămaseră încleștate pe marginea ferestrei; a trebuit să facă un efort ca să
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
în anii manifestărilor antisemite ce au premers prigoanei sistematice, studenți bruscați ( vezi De două mii de ani, Mihai Sebastian) și împiedicați să participe la cursuri, în delegație s-au plâns profesorului Vianu, primiră răspunsul: "Dar și dumneavoastră, evreii, nu vă mai potoliți." La noi în casă, în luminosul hall ferestruit pe zidurile de colț, umbriți de un ficus uriaș, mi-l reamintesc pe profesor, ventripotent, foarte în largul său, povestitor de cel mai mare farmec, evocându-ne amurgurile unei șederi în Olanda
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
numai eu am numărat/ vreo două mii de ani" (Mărturisirea scribului pamfletar). Sub aparentă mișcărilor utile, familiare, are loc configurarea unui cerc vicios. Iată tabloul unui infern repetitiv, în subtextul căruia se ghicește monotonia societății standardizate, ideologic ori altminteri: Cineva tocmai potolește/ mesteca dulce/ asculta un disc, două, treizeci/ îi spun ăchiar așa?a - Imi răspunde/ațe repetiă;/ răsfoiește insectarul cu fotografii - exemplarele de lux/ zîmbesc imbecil în diapozitive/ lipsește o marcă pe-un plic/ ceva să ajungă la capătul lumii/ unde
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]