19,544 matches
-
etape distincte, de la naștere până în prezent. Pentru a păstra consecvența cadrului temporal, am decis să lucrez cu relatările despre primii 12-13 ani de viață pe care, de altfel, majoritatea intervievaților noștri i-au împărțit în două etape. Această decizie reflectă preferința mea pentru un criteriu obiectiv (și oarecum arbitrar) ce corespunde, mai mult sau mai puțin, împărțirii pe etape făcute chiar de participanți. Participanților li s-au pus patru întrebări-standard la fiecare etapă a vieții (vezi capitolul 2). Natura structurată a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
procesul elaborării teoriei cercetării întemeiate (Glaser și Strauss, 1967). Evaluarea gândirii raționale După Frankenstein (1970b, 1972), gândirea rațională reflectă capacitatea conceptualizării abstracte și/sau simbolice care nu este influențată de asocierile necontrolabile și spontane, în vreme ce gândirea irațională se manifestă prin preferința pentru exemple concrete și particulare. Am ales să evaluez gândirea rațională căutând anume elemente ale gândirii abstracte prin opoziție cu cele de gândire concretă. Am descoperit că, dacă o afirmație anume solicită întrebarea „Îmi poți da un exemplu de o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
unui anumit element într-o categorie. Ea necesită ignorarea temporară a complexității și a diferențelor dintre toate acele elemente de dragul includerii unuia dintre ele într-o categorie comună. Premisa mea este aceea că o minimă utilizare a generalizării și/sau preferința pentru generalizările limitate sunt indicatori ai capacității de diferențiere. Spre deosebire de celelalte măsurători pe care le-am folosit, această măsurătoarea definită printr-o negație, în principal fiindcă generalizările sunt mai ușor identificabile decât diferențierile. Deși identificarea generalizărilor ar putea fi o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
au legătură cu domeniul și cu studiul, pe de o parte, și cu cercetătorul, ca persoană, pe de altă parte. Cea mai importantă tinde să fie concordanța dintre scopurile cercetării și metodele pe care le utilizează; totuși, considerațiile practice și preferințele personale pot avea impactul lor pe parcursul acestui complicat proces de luare a deciziilor. Credem că psihologia de astăzi se caracterizează prin pluralism, atât în teorie, cât și în metodă. Mai mult decât atât, acest pluralism include atât extremele bazate pe
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
îngrijit de A. După propria-i mărturisire, a încercat însă cele mai mari satisfacții lucrând la traducerea în limba germană a poeziilor lui Lucian Blaga, poet al cărui univers spiritual îi era bine cunoscut. Având libertatea de a alcătui după preferințele sale sumarul unei plachete de versuri transpuse, a dat o pondere mai mare stihurilor din ultimele volume ale poetului, simțindu-se atras de limpezimea lor structurală. Dispoziția lui Blaga pentru organicitatea lumii, pentru fluidul vieții, simțul său măsurat, apt întotdeauna
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
simțit nevoia unei noi precizări a programului revistei, construit pe ideea „de a promova valori confirmate și incontestabile, de a încuraja speranțe certe”; sumarul va fi, ca și până acum, tot „bogat, divers, acordat unei vaste palete de gusturi și preferințe”. Apar, cu articole și cronici, Romul Munteanu, Valeriu Cristea, Alexandru Melian, Titus Mesaroș; începând cu numărul 39 apare și rubrica „Semnal”, cu scurte prezentări (nesemnate) ale ultimelor apariții editoriale. Ilustrativă pentru apropierea revistei de structura și stilul publicațiilor de weekend
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
Titus Mesaroș; începând cu numărul 39 apare și rubrica „Semnal”, cu scurte prezentări (nesemnate) ale ultimelor apariții editoriale. Ilustrativă pentru apropierea revistei de structura și stilul publicațiilor de weekend este și precizarea făcută la numărul 46: „Revistă magazin pentru toate preferințele”. Săptămânalul, vizibil, își caută un drum propriu, schimbă unii dintre colaboratori și unele rubrici, inclusiv paginația (modificată, în această perioadă, aproape de la un număr la altul). Gheorghe Tomozei face o incitantă revistă a presei, Ela Alexandrescu ține un „calendar” de
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
lui Perpessicius, reia interviurile inaugurate în 1932, căutând să găsească punți de legătură, să reconstituie atmosfera vieții literare interbelice. Cele mai multe dintre aceste dialoguri au apărut în revista „Ramuri”, fiind apoi adunate într-un volum de Confesiuni literare (1971). În ordinea preferințelor lui A., critica se situa înaintea poeziei. Practicate cu pasiune, exercițiile sale foiletonistice merg îndeobște pe linia criticii estetice a lui M. Dragomirescu. Nu i-au lipsit comentatorului plăcerea întâlnirii cu textul de ținută și nici capacitatea de a i
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
Eminescu întrupează într-o admirabilă sinteză concepția autonomiei esteticului, care trecuse de la Titu Maiorescu la E. Lovinescu, M. Dragomirescu, Paul Zarifopol și la cei mai tineri, un excepțional simț al valorii, fără exclusivisme anticlasice sau antimoderniste. Are, desigur, și el preferințe: modelele sale, în proză, de exemplu, sunt Balzac și Tolstoi, nu Proust sau Gide. Dar, știind să se detașeze perfect, atunci când vine vorba de scriitori care au suferit influența celor din urmă sau fac parte din familia lor, precum Hortensia
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
și Banat, al lui Fessler Ignăz și Bessenyei György în Ungaria, al lui A. Kollar în Slovacia. Atenuând ceea ce mi se pare prea categoric spus în legătură cu influența lui Voltaire și a enciclopediștilor francezi asupra mișcării de regenerare, voi arăta că preferințele se îndreaptă, poate în mod egal, spre filosofia lui Herder. Omul de cultură german este un mare provocator. Gândirea sa, reflectată într-o filosofie a istoriei umanității, câștigă adeziunea multor intelectuali. Putem spune că victoria lui Herder, nu atât asupra
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
un Catalogue des livres français et italiens citat de Eckhardt SĂndor, dar și prin consultarea directă a câtorva exemplare, am fost în măsură sa estimez ce anume se citește la Homona; ce fel de contacte culturale se întrețin și ce preferințe livrești există în mediul aulic maghiar; în sfârșit, cât anume contaminează tezele politice ale veacului starea de suflet și de minte a unei familii nobiliare. În „bibliotheca dominialis” este bine reprezentată fiecare ramură a literaturii franceze originale. Există bibliografii, gramatici
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sau un comportament agresiv. Totuși, ca toate recipientele, semnificația lor depinde, în mare parte, de elementele care le umplu. Goale, sunt mărturia unei lipse materiale ori afective. Pline, ilustrează satisfacția și sațietatea. Asociate mai ales cu pâinea, hrană sacră, indică preferința pentru ceea ce este esențial, pentru a nu-și pierde energia sau timpul în activități ori scopuri superflue. Frânghie În funcție de scenariul oniric, frânghia evocă: - solidaritatea și legătura socială (frânghia ce îi leagă pe alpiniști); - atașamentul, dependența, jugul și întemnițarea; - pedeapsa și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în reportaj și anchetă, ea fiind gestionată, de regulă, cinematografic: Plan general. Flash-uri pe elementele importante de decor. Focalizare pe un element cheie, considerat de către autor ca fiind important. Abordări descriptive Deși tipurile de descriere sunt numeroase, ne exprimăm preferința pentru câteva dintre ele. Abordarea autenticistă (transmisia directă sau reality show-ul). Extrem de productivă și lesne de abordat ni se pare a fi abordarea autenticistă. O numim astfel pentru că ea implică un grad sporit de implicare a autorului în text
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Ești grăbit? etc. Urmăriți cu precădere contrastele: surâs blând și trăsături dure ale feței, o voce caldă însoțită de o mișcare nervoasă și nestăpânită a mâinilor etc. Urmăriți și notați cu atenție vorbirea personajului: locurile comune, ticurile, greșelile de limbă, preferința pentru un anumit tip de expresivitate, repetiția unor cuvinte sau a unor idei. Adeseori, omul se trădează prin cuvânt. Nu este suficient să spunem despre un politician că este demagog. Acest lucru va rezulta mult mai convingător din citate, din
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
înțelegere: duplicitatea, ipocrizia etc. De mare folos va fi pentru ziarist să urmărească în fotografii decorul, planul îndepărtat. Să zicem că personajul este fotografiat în casă. Ceea ce vedem în spatele personajului (obiecte, mobilier, cărți) poate face parte din portret, dezvăluind pasiuni, preferințe, stil de viață, nevizibile altfel. Aceeași logică stă la baza tablourilor cu natură moartă. Aglomerarea, prezența și poziția anume a unor obiecte spun multe despre casa și omul care locuiește acolo: situație materială, temperament, tabieturi, pregătire intelectuală etc. În portret
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în tipul de informație vehiculată: deschisă sau închisă: J. Gritti („L’événement, technique d’analyse de l’événement”), J. Potel („Mort à voir, mort vendre”) sau R. Barthes. (7) Se vorbește mult despre chestionarul Proust (întrebări scurte și punctuale despre preferințele unui om). Există și alte tipuri de chestionar standardizat (de pildă, cel al lui Jeremy Martin), care poate oferi multe sugestii tânărului jurnalist (vezi D. Randall, 1998, p. 82): Care este primul lucru din viața dumneavoastră de care vă aduceți
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
interacționează cu cele asincrone, în conformitate cu tabloul următor (vezi Castegnau, 2005): Principiile de bază ale învățării electronice, aflate deocamdată în faza de decantare, ar fi următoarele: - individualizarea și personalizarea parcursului de formare, în sensul că experiențele de învățare sunt diferențiate în funcție de preferințele, posibilitățile și intereselor celor care învață, fiecare preluând sau conexându-se la acele conținuturi compatibile cu orizontul său de așteptări; - construirea multinivelară a conținuturilor, sub aspectul amplitudinii și gradului de dificultate, și structurarea non-lineară și deschisă a acestora, fiecare element
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sensul lui Thorndike, formulând propria sa lege astfel „o combinație de stimuli care a însoțit o mișcare, la repetare tinde să fie repetată de aceeași mișcare” (Guthrie citat de T.Ardelean, 1979). Ca și la Watson, în sistemul său există preferință pentru stimulii produși de mișcare ca find adevărații termeni de condiționare. B.F, Skinner (n.1904), este de asemenea adept al psihologiei comportamentale , fără analiza substratului fiziologic. Clark. I. Hull (1884 1952) elaborează un sistem behaviorist, fără nici o referire la
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Epuran 1975 citat de T. Ardelean , 1979). Învățarea este interpretată prin prisma unui comportament moral care se caracterizează prin aceea că este îndreptat spre un scop, deci este intențional, și folosește mediul ambiant ca instrument pentru atingerea scopului, manifestă om preferință pentru activitățile scurte și ușoare (principiul celui mai mic efort) și este maleabil deci poate fi învățat. variabilele intermediare includ procese cognitive și de atingere a scopului, de unde se poate deduce natura psihologică și nu fiziologică a acestor variabile . În
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
un circuit în care se va trece de mai multe ori pe la toate „stațiile” (adică „atelierele”) în cadrul unei ședințe de antrenament. Se poate apela și la ordinea alfabetică în cadrul unei ședințe de antrenament pentru a evidenția posibilitățile de alegere sau preferințele, spre exemplu (a) sau (b) sau (c), ș.a.m.d. Pregătirea organismului pentru efort cca. 12-15 minute. 1. Activarea sistemului circulator și cardiac: exerciții de alergare sau din școala alergării, cca. 5 minute. 2. Joc: cu mingea, de-a prinselea
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
mare de abordări, dar care se încadrează, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, în cele trei domenii tematice propuse inițial. Contextul sociocultural și educațional al școlii, precum și competențele cadrelor didactice implicate au fost principalele criterii de selecție a temelor abordate. Topul preferințelor tematice arată după cum urmează: În ceea ce privește itemul 23.c), redăm mai jos gruparea tuturor răspunsurilor, ea fiind relevantă din perspectiva percepției cadrelor didactice asupra oportunității activităților cu caracter interdisciplinar. Care credeți că sunt principalele trei avantaje ale activităților interdisciplinare/cross-curriculare? Proiectele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
alegere a versiunii criteriul cantității. Conform acestui criteriu, absolut nepotrivit și nefuncțional În sfera filologiei, variantele cele mai bogate au a priori câștig de cauză În fața variantelor mai sărace. În al doilea rînd, la o analiză atentă, se observă o preferință clară pentru textul și structura Septuagintei, socotit, probabil, „text autoritar al ortodoxiei”. TM, deși folosit din abundență, face figură de „text de serviciu”, de instrument de corectare și cosmetizare a părților mai puțin reușite ori de proteză a părților amputate
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
respinge valorile și principiile liberale. Mai degrabă, neoconservatorismul ar căuta să găsească modul În care valorile ar putea fi protejate de atitudinile cinice și de presupusa decadență morală a societății În care viața politică ar fi fost redusă la promovarea preferințelor individuale Înguste. Ca toate formele occidentale de conservatorism, neoconservatorismul american rămâne concentrat asupra noțiunii de creștere organică și este oarecum sceptic În ceea ce privește posibilitatea de perfecționare sau progres a societății umane. Această viziune este Însă completată de o serie de crezuri
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ideea culturii strategice, care poate fi utilizată ca element indicativ al viziunii de securitate a unui stat: un sistem integrat de simboluri și strategii de acțiune (e.g.: structuri de argumentare, limbaje, analogii, metafore) care acționează În așa fel Încât stabilește preferințe strategice de durată, prin faptul că formulează concepte asupra eficacității rolului forței militare În domeniul politic interstatal, și prin faptul că dă acestor concepte o aură factuală În așa fel Încât anumite preferințe par realiste și eficace. Este compusă din
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
care acționează În așa fel Încât stabilește preferințe strategice de durată, prin faptul că formulează concepte asupra eficacității rolului forței militare În domeniul politic interstatal, și prin faptul că dă acestor concepte o aură factuală În așa fel Încât anumite preferințe par realiste și eficace. Este compusă din două părți: asumpții de bază despre ordinea sistemului strategic, despre natura adversarului și amenințarea pe care o reprezintă și despre eficacitatea utilizării forței. Aceste informații provin din surse istorice, și nu din mediul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]