11,157 matches
-
dar poate dobândi și o valoare simbolică inițiatică. Abu Hasan fusese tentat întotdeauna să experimenteze viața sub semnul aventurii nelimitate, ca alternativă și totodată ca revoltă față de autoritatea paternă care îl silise la cumpătare. Se produce astfel o deplasare a problematicii oedipiene în planul unui alt tip de poezie (,,Banii zgârcitului în mâna risipitorului’’). Rezultă aici un fel de joacă de-a regalitatea la scară mică, căci pentru un an el este ,,califul’’ anturajului său, pentru ca apoi să primească o lecție
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
psihologie, ci are propria cercetare fundamentală și aplicată, impulsionând prin ea dezvoltarea unor metode cu caracter general, care au fost asimilate în psihologie dincolo de domeniul clinic. Lucrarea de față se adresează atât studenților la psihologie cât și celor interesați de problematica complexă a practicii clinice, constituindu-se într-un volum didactic universitar foarte accesibil și pragmatic. Daniel DAVID Capitolul 1 Psihopatologia 1.1. Delimitări conceptuale Patologia (gr. pathos suferință; logos știință), studiază modul în care se instalează, evoluează și se termină
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ură și autoacuzare, distrugându-se sentimentele pozitive de dragoste, iubire ceea ce face ca melancolia sau depresia să fie pe cale de a se instala. Neopsihanalista Melanie Klein (apud Hoeksema, S.N., 1998)168 a scos de sub imperiul inconștientului psihismul uman, considerând în dreptul problematicii depresiei că aceasta nu depinde atât de mult de experiențele traumatice timpurii, cât de relația mamă-copil în primii ani de viață. Apare astfel o abordare care face trimitere la aspecte sociale ale dezvoltării care implică în principal stima de sine
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
între un stil atribuțional defavorabil și un grad crescut al depresiei. Teoria lui Seligman rămâne deschisă cercetărilor ulterioare care vor veni să o completeze. Teoria deznădejdii sau a disperării Această teorie aduce o serie de completări și lămuriri legate de problematica depresiei, conceptul de deznădejde fiind definit ca "expectanța negativă că rezultatele viitoare dorite nu se vor produce ori că rezultatele aversive se vor produce, iar persoana nu are abilitățile necesare pentru a schimba aceste rezultate". Această teorie propune o asociere
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mod sistematic de faptul că interesele naționale sunt definite mai întâi de socializarea anterioară a statelor (Hasenclever ș.a., 1997, p. 155). Astfel, descrierea învățării complexe și a schimbării identitare care ni se oferă este limitată sub două aspecte. Mai întâi, problematica centrală rămâne cea a cooperării în anarhie. Anarhia este privită ca fiind reproductivă, și nu transformativă; ea generează un mediu constrângător, nu unul permisiv. În consecință, instituționalismul nu oferă o descriere sistematică a felului în care selecția culturală poate fi
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și repetate cu regularitate activează credințele și le orientează spre valori împărtășite; acestea din urmă acționează ca forțe sociale care animă bunuri, evenimente, culte, simboluri: ele constituie, stricto sensu, probe de netrecut și se impun fiecărui membru al grupului. Această problematică îl va preocupa pe Durkheim până la moarte. În ultimul său volum, câteva pagini ridică problema raporturilor între categoriile mentale și structurile sociale. El pune astfel bazele unei sociologii a cunoașterii: "Conceptele elaborate prin metode științifice și supuse unei critici se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
30 33 28 30 23 25 9 13 14 16 Practici audiovizuale Televiziune (în fiecare zi) Video (o dată pe săptămână) Radio (în fiecare zi) Discuri și casete 73 77 13 28 66 69 21 27 Sursa: după Olivier Donnat, 1998. • Problematicile ministerului: democratizare sau evaluare? La ce servesc, de fapt, anchetele astfel efectuate? Ar trebui să ne întrebăm la ce le folosește politicienilor cu-noașterea macroscopică a modului în care francezii își folosesc timpul liber. Constituie oare anchetele ministerului un instrument de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
privind un tip anume de public, pentru a se putea acționa asupra lui. Poziția sa pe axa noastră ideal-tipică este nehotărâtă și depinde de orientarea pe care i-o va da fiecare sociolog în parte. Fără să prezentăm aici toate problematicile ridicate de toți universitarii specializați în materie, vom oferi câteva exemple concrete din diversitatea abordărilor legate de multiple motivații. Polul speculativ Ar fi absurd să pretindem a prezenta în câteva rânduri aporturile teoretice ale filozofiei, istoriei sau antropologiei asupra practicilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
explice prin interpretare" (Max Weber, 1992, p. 308). Sau: "O interpretare cauzală corectă trebuie să fie semnificativ adecvată și cauzal adecvată [...]. Altfel, avem o probabilitate statistică necomprehensibilă sau o hermeneutică fără probă. Dacă ne limităm la regularități, intrăm într-o problematică diferită de activitatea comprehensibilă: cea a condițiilor, a obstacolelor, a ocaziilor, a factorilor". Max Weber, 1995, vol. I, pp. 39-40. Totuși, deși Weber este clar în ceea ce privește complementaritatea abordărilor, trebuie să insistăm pe clivajul care există în teorie și în metodă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
creație [...]. Din anii 1960, sociologia a fost foarte solicitată de cererea instituțională, aflată în căutarea unor evaluări ale politicilor de democratizare culturală". Raymonde Moulin, 1986, p. XIV. Această atitudine este total opusă celei a sociologiei interacționiste, care plasează în centrul problematicii sale definirea actelor, a actorilor și a bunurilor. Becker a refuzat întotdeauna să folosească definițiile instituționale (produse pentru întocmirea statisticilor), percepute drept convenții dominante. Problema nu este atât să se știe de ce (teoria "câmpului"), cât prin cine și cum apar
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o "muncă de explorare" (Bourdieu, 1992, p. 202, nota 1) și evocă o "teorie generală a câmpurilor în pregătire", care nu avea să se concretizeze în timpul vieții sale. Procesul istoric de autonomizare a "culturalului" Culturalul nu poate fi conceput în afara problematicii autonomizării și specificării sale. Aceasta trebuie deci să treacă printr-o descriere istorică, cvasiinexistentă în celelalte paradigme. Înainte de câmp Munca lui Bourdieu începe în toiul războiului din Algeria (1954-1962). "Ochiul său filozofic" (agregație în 1955) este dublat de o muncă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sunt ca niște preoți, iar autorii ca niște profeți (la fel, în câmpul cultural, artiștii sunt ca niște profeți, iar profesioniștii culturii ca niște preoți). Aplicație în câmpul școlar Când Bourdieu se lansează în sociologia societății franceze, vocabularul evoluează, dar problematica rămâne. Loïc Wacquant, coautor al volumului Réponses, scrie: Noțiunea de capital simbolic este una dintre cele mai complexe elaborate de Bourdieu, și întreaga sa operă poate fi citită ca o căutare a diverselor ei forme și efecte" (Bourdieu, 1992, p.
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
etichetării). Definițiile au o eficacitate socială prin faptul că desemnează norma (și anormalul), includ sau exclud indivizii din comunități și consolidează (sau distrug) identitățile. "A defini sau a determina un lucru înseamnă a-i circumscrie limitele" (Strauss, 1992a, p. 22). Problematica identitară Noțiunea de identitate, orice ar spune și ar gândi unii, constituie o problematică sociologică, prin faptul că implică un joc social de definire de sine prin ceilalți. Sociologia franceză pare tot mai preocupată să înțeleagă mecanismele identitare implicate de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sau exclud indivizii din comunități și consolidează (sau distrug) identitățile. "A defini sau a determina un lucru înseamnă a-i circumscrie limitele" (Strauss, 1992a, p. 22). Problematica identitară Noțiunea de identitate, orice ar spune și ar gândi unii, constituie o problematică sociologică, prin faptul că implică un joc social de definire de sine prin ceilalți. Sociologia franceză pare tot mai preocupată să înțeleagă mecanismele identitare implicate de viața în societate. Unii chiar și-au făcut din asta o specializare, precum Nathalie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Sociologia franceză pare tot mai preocupată să înțeleagă mecanismele identitare implicate de viața în societate. Unii chiar și-au făcut din asta o specializare, precum Nathalie Heinich, care-și revendică afiliația intelectuală la Goffman și Elias (Heinich, 1987 și 1997). Problematica identitară se învârte, după ea, în jurul a trei "momente": imaginea de sine (autoperceperea), cea oferită celorlalți (reprezentarea) și cea retrimisă de ceilalți (desemnarea). Aceste trei momente pot să coincidă sau nu (stare de criză). Ea a dezvoltat mai multe axe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
teoria câmpurilor reia și această alternativă între ortodoxie și heterodoxie, între conservare și subversiune). • Transgresare/conservare Becker propune o tipologie a diferiților producători după gradul lor de integrare sau de acceptare a convențiilor: "profesioniștii integrați" sunt cei care stăpânesc perfect problematicile, constrângerile tehnice, "care-și înscriu activita-tea într-o tradiție comună de probleme și soluții" (1988, p. 240); "franctirorii", dimpotrivă, refuză aceste reguli și le transgresează. Ei corespund oarecum "devianților" din teoria precedentă. Se lovesc de ostilitatea celorlalți membri ai lumii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și McCall, 1990). După ei, socialul este mereu repus pe tapet; regulile sunt informale, renegociate constant. "Ordinea socială" este o "ordine negociată": "Astăzi, se consideră că actorii își construiesc activ destinul, încât validitatea determinismelor stricte (economice, tehnologice, sociale, biologice) pare problematică" (Anselm Strauss, 1992, p. 247). • Irenism și irealism Această obliterare a apartenențelor de clasă provoacă totuși o viziune "încântată" a socialului, debarasată ca prin farmec de structurile obiective, în special în dimensiunea lor conflictuală. Descrierea interacțiunilor n-ar fi suficientă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
25, a fost legionar, internat în lagăr în Germania, antisemit cu un caracter periferic, devenit... preot. A avut o purtare condamnabilă față de cei care l-au ajutat (Rosetti, Monica Lovinescu). Romanul citat, este unul anticomunist, antioccidental, antirusesc, antinazist, pliat pe problematica suferinței umane și pe sensibilitatea europeană, specifice perioadei postbelice. Florile recunoștinței sunt rare și nu trebuie așteptate; chiar dacă vin, vin mult prea târziu, când ne apropiem de ceasul socotelilor încheiate, ceas de care nimeni nu scapă. Recunoștința este stimarea unei
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
oameni și față de el însuși. Emoțiile sunt trăiri specifice ale raporturilor noastre cu viața reală, raporturi între motivele subiective și datele obiective. Cultivată, emoția devine sentiment, dispoziție durabilă ce include și idei. Nu există o concepție unanim acceptată privitoare la problematica naturii și funcțiilor emoției. Lucrurile se complică și mai mult în domeniul stărilor emoționale morbide. Explicarea emoțiilor este aparent, simplă și complexă. Între expresia unor emoții curente la omul civilizat și la oamenii ce trăiesc izolați, fără contacte cu lumea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
a riscului la fel. Dar toate, lărgindu-și cuprinderea, se estompează, sânt greu focalizabile, pentru că libertatea, răspunderea și riscul își pierd contururile în amalgamul de alegeri care alcătuiesc parcursul unei vieți. La fel, stabilirea vinii (căderea din posibilul meu) este problematică, răspunsurile se transformă în invocare de circumstanțe și în justificări, sentința și pedeapsa se pot amâna, recursul la înțelegerea judecătorului este oricând posibil, teama, la rândul ei, e teamă amânată. Evaluarea a ceea ce aș fi putut cu adevărat realiza - evaluarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
limită a corpurilor, a pământului, a aștrilor, a cosmosului etc.; deși o evoluție a acestui cuvânt în înțelesul de limită pe care omul o resimte în raport cu propria sa ființă nu apare nici în vocabularul tragicilor, nici în cel stoic (unde problematica gândirii ar fi înlesnit oricând o asemenea evoluție), totuși am văzut că în cadrul "complexului peratologic" se poate vorbi despre o strădanie de atingere a limitei, și astfel despre o atragere a limitei în fața conștiinței. Cuplată cu actul voinței și al
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cuvântul de la care își împrumută numele, peratologia depășește cu mult ceea ce spune cuvântul ca atare sau ceea ce poate oferi o analiză de concept. Peratologia își întinde raza asupra unor regiuni în care cuvântul peras nu mai există, dar în care problematica sugerată inițial de existența lui și de locul central pe care îl ocupă în constelația semantismelor lui *per- este mereu prezentă. Altminteri nu am putea înțelege de ce problema prudenței eline este una peratologică, deși cuvântul peras nu este niciodată invocat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spinării și apoi îi așteaptă să moară." În tren, la fumat pe culoar, în dezbatere volumul III din ediția Platon. Noica insistă să fac eu prefața la Euthydemos. "Mie, dialogul acesta nu-mi spune nimic pozitiv. Socrate trece aici pe lângă problematica sofismelor, care e una platonică, fără să o preia. Totul e lăsat pradă disoluției. Gândul socratic urmează alt drum și, pentru o dată, Platon se dovedește a fi rău." Sper totuși ca zilele astea să-l determin să scrie câteva pagini
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îmi spune că ar dori să merg pe linia istoriei filozofiei. "Fă-ți cartea (Peratologia) plimbând totul prin istoria filozofiei. În generația mea au ocolit toți istoria filozofiei. Am simțit aproape ca o responsabilitate faptul de a mă ocupa de problematica istoric-filozofică. Cum e cu putință ceva nou este partea istorică a conceptelor deschise și a problemei lui întru!" Îl rog să-mi vorbească despre familia lui. "Boieri de rangul doi. Străbunicul înființase Alexandria după pacea de la Adrianopol. Bunicul și tata
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
face teza (Schiță pentru istoria...), nici Hartmann sau Heidegger. Conștiința uneltelor o aveam singur și am crescut, în gândul meu, doar cu cei 10-12 mari din istoria filozofiei. Am debutat în istoria filozofiei sub auspiciile lui Descartes, Leibniz și Kant (problematica lui Mathesis era venită din contactul cu ei, cu primul în special) și am rămas multă vreme copleșit de istoria filozofiei. În De caelo și Jurnal eram încă foarte timid. Între 1945 și 1950 s-a petrecut lucrul care m-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]