4,062 matches
-
revine gloria de a fi scos la lumină tezaurul literaturei populare și de a-l fi pus în valoare ca pe un izvor pur și îmbelșugat; cum și de a fi luptat atât împotriva "stricătorilor de limbă" cât și împotriva "prostului gust estetic" care invadase literatura timpului. În el trebuie să vedem, în fine, începutul mișcării naționaliste, care sub aspectele cele mai variate, junimizm, sămănătorizm, poporanizm, domină încă viața și gândirea românească. (Prin mișcarea naționalistă, înțeleg nu trecătoarele mișcări sociale și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
numaidecât strânse raporturi cu inteligența, și care cele mai multe ori servește de mijloc pentru a disimula insuficiența, sau jena, sau lipsa de autoritate. Ironia aceasta e un amestec de intoleranță, de vulgaritate, de lipsă de înțelegere și de omenie. E atitudinea prostului care persiflează pe omul timid, a bogatului care sfidează pe sărac, a parvenitului care privește de sus pe cel prigonit de soartă. Îndeobște, eu n-am prea recunoscut-o pe cea dintâi în glumețele atacuri ale detractorilor Iașului. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
desigur; un eufemizm consacrat încă: împrumuturile aceste nu dau niciodată loc la restituire.) Pe când citea una din aceste cronice, maestrul îmi făcu într-o zi observațiunea aceasta: De ce subliniezi cuvintele pe al căror efect te bizui? Vreai să deschizi ochii proștilor care te vor citi?... Află, dragul meu, că vorbele de spirit nu sunt pentru proști. Și învață de la mine, că nu e bine, când scrii ceva, să te gândești că scrii pentru proști... E drept c-aveam obiceiul să subliniez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
una din aceste cronice, maestrul îmi făcu într-o zi observațiunea aceasta: De ce subliniezi cuvintele pe al căror efect te bizui? Vreai să deschizi ochii proștilor care te vor citi?... Află, dragul meu, că vorbele de spirit nu sunt pentru proști. Și învață de la mine, că nu e bine, când scrii ceva, să te gândești că scrii pentru proști... E drept c-aveam obiceiul să subliniez cuvintele destinate acelui efect specific pe care francejii îl designează de preferință prin termenul "pointe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
efect te bizui? Vreai să deschizi ochii proștilor care te vor citi?... Află, dragul meu, că vorbele de spirit nu sunt pentru proști. Și învață de la mine, că nu e bine, când scrii ceva, să te gândești că scrii pentru proști... E drept c-aveam obiceiul să subliniez cuvintele destinate acelui efect specific pe care francejii îl designează de preferință prin termenul "pointe". (În tipografie, sublinierea se face prin întrebuințarea de italice). I-am dat dreptate maestrului. Nu din simplă politețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
felul acesta, decât în mod cu totul excepțional și în împrejurări aparte. Dar când simt tentația de a o face, îmi amintesc scena pe care am povestit-o și-mi pare c-aud pe Caragiale spunând: "...vreai să deschizi ochii proștilor...?" Tot la timpul acela s-a întâmplat să întâlnesc pentru prima dată pe Ștefan O. Iosif, abia venit în Iași, unde a rămas vreo șase luni, cu un modest angajament la "Evenimentul". Și la întâlnirea aceasta (care a format începutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
se fac că nul înțeleg și cu toții se bucură atunci când îi găsesc literaturii o utilizare pe măsura lor. Cum spuneam, lucrul acesta sa întâmplat și se va întâmpla și de-acum încolo, pentru că lumea nu a dus niciodată lipsă de proști și de ticăloși. Nu contează că de fiecare dată va fi cineva care va încerca să le explice cum e cu literatura și că sunt întro mare eroare. Nu asta îi interesează pe ei! Degeaba va veni un Eugen Lovinescu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
bombardează inamicul, combatanților nu le pasă că dis trug și vestigii de civilizație și de cultură. Întrun recent text din Evenimentul Zilei, Mircea Cărtărescu se apără în fața mizeriilor cu care a fost împroșcat. Și încearcă să explice lucrurile ca pentru proști, sperând că doar doar va fi înțeles și de ei: „Sa spus că eu, personal, am zis că «îmi bag p... în regina Angliei.» Ei, nam spuso eu, ci un personaj odios al meu, întro carte. E ca și când ai spune
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
eu, autorul, nu mă identific, dimpotrivă, pentru care am doar scârbă și dispreț.“ Textul lui Cărtărescu mi sa părut dea dreptul sfâșietor. Sfâșietor, pentru că un om de valoarea lui este pus în situația să se explice, în felul acesta, în fața proștilor. Și cu atât mai sfâșietor, cu cât cei de la Antena 3, Realitatea, Cotidianul și toți ceilalți care sau încolonat în această campanie murdară nu sunt numai proști, ci și ticăloși. Prin urmare, nici nu le pasă de explicațiile lui. (2012
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
sfârșitul lumii, dar... - și de-aici începea spectacolul. Astăzi, oamenii de televiziune din zona culturală și invitații lor au o atitudine față de cultură ca față de o persoană han dicapată. Cultura e șiașa dezavantajată, sugrumată de buruie nile divertismentului și ale prostului gust, de ce să o mai criticăm și noi? Și, așa cum față de o persoană cu handicap nu poți avea decât o atitudine binevoitoare, orice gest cultural devine la televizor „o sărbătoare a spiritului“, „un eveniment extraordinar“, „o întâlnire mirabilă“. Spiritul critic
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
locul în această configurație. Prin urmare, mulți vorbesc dând ochii peste cap și luând poze profetice despre iminența Apocalipsei: cultura e în agonie, dacă nu chiar pe moarte, tot ce e mai frumos în om se distruge și um bra prostului gust ne acaparează. Cei mai mulți oameni de cultură, când sunt invitați la televizor, nu fac decât să se plângă și să joace rolul victimei. Cei din televiziuni se simt datori, la rândul lor, săi mângâie miloși pe creștet. Firește, această situație
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Iată, chiar și folosirea abuzivă a lui „noi“ dă seama de asta.) Așa stând lucrurile, am scris de multe ori că televiziunile își bat joc de noi prin programele pe care ni le oferă, că ne tratează ca pe niște proști. Asta pentru că eu însumi mă simțeam insultat de nivelul precar al unor emisiuni, de manipulările vizibile de la o poștă, de personajele primitive caremi erau date drept model la televizor și mă iluzionam că așa se simt și ceilalți telespectatori. Erau
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
aflu că te-ai lăsat de scris, mă amenință el cu degetul arătător, apoi se depărtează. Îi place s-o facă pe supăratul, și asta de cînd a ascultat la radio un scenariu radiofonic de-al meu. Am fost un prost că ți-am povestit cum m-am certat cu șefa, mi-a spus Vlad a doua zi. Ai pus în scenariul tău toată cearta, mai ales vorbele șefei. Era păcat, i-am zis, să rămînă nefolosite așa perle. Atunci s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lui Graur... Cînd a fost mătrășit din funcția de "general" pentru "grave abateri de la normele de etică și echitate socialistă", deși nu avusesem conflicte directe cu el, m-am bucurat, așa, în general, pentru că s-a făcut dreptate. "Ești un prost! m-a apostrofat Brăduț. Doar nu-ți închipui că a fost trimis la munca de jos. S-a creat imediat un post în altă întreprindere, remunerat corespunzător..." "Iată un conflict de film contemporan! a exclamat Graur. Pînă acum s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
un lucru cu cei de la teatrul din Arad și vreau să mă țin de cuvînt. Ce vrei?! Asta e plăcerea lor: să scoată premiera pe țară. Dacă ei sînt oameni de cuvînt, eu de ce să nu fiu?! Oameni de cuvînt, prostule! s-a înfuriat Tamara. Te-au chemat acolo pentru o zi și te-au ținut trei, pentru că abia în ziua a treia s-au putut aduna, să faceți lectura piesei în colectiv, ba și atunci, spre final, directorul a plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
valorii? Dom' Mihai, surîde Luchian, există aici în combinat o vorbă pe care cred că n-o știi, că dac-ai fi știut-o, ți-ar fi "scăpat" în vreo piesă, ori în vreun scenariu: "Tovarășul este prost, dar e prostul nostru". Sau: Tovarășul este prost, dar e un prost de încredere". La dumneata, în cîteva lucrări, sînt și "proști", dar ai spus numai "că-s proști", nu și "de ce" sau "ai cui sînt", de aceea eu, ca dealtfel și niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o vorbă pe care cred că n-o știi, că dac-ai fi știut-o, ți-ar fi "scăpat" în vreo piesă, ori în vreun scenariu: "Tovarășul este prost, dar e prostul nostru". Sau: Tovarășul este prost, dar e un prost de încredere". La dumneata, în cîteva lucrări, sînt și "proști", dar ai spus numai "că-s proști", nu și "de ce" sau "ai cui sînt", de aceea eu, ca dealtfel și niște critici literari care ți-au făcut cronici, am ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dac-ai fi știut-o, ți-ar fi "scăpat" în vreo piesă, ori în vreun scenariu: "Tovarășul este prost, dar e prostul nostru". Sau: Tovarășul este prost, dar e un prost de încredere". La dumneata, în cîteva lucrări, sînt și "proști", dar ai spus numai "că-s proști", nu și "de ce" sau "ai cui sînt", de aceea eu, ca dealtfel și niște critici literari care ți-au făcut cronici, am ceva rezerve. Nu te supăra că ți-am spus-o; am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fi "scăpat" în vreo piesă, ori în vreun scenariu: "Tovarășul este prost, dar e prostul nostru". Sau: Tovarășul este prost, dar e un prost de încredere". La dumneata, în cîteva lucrări, sînt și "proști", dar ai spus numai "că-s proști", nu și "de ce" sau "ai cui sînt", de aceea eu, ca dealtfel și niște critici literari care ți-au făcut cronici, am ceva rezerve. Nu te supăra că ți-am spus-o; am învățat și eu că arta înseamnă drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
aflat că Iordache urma să fie numit șef la Sinteză, am venit și ți-am spus: Nu mi-l pune pe ăsta pe cap, că-i nepregătit, neinteresat e prost!" Ții minte ce mi-ai răspuns? E prost, dar e prostul nostru, murmur eu, împingînd cu vîrful ghetei spre canal o bucățică din declarația Tamarei. Exact! exclamă Vlad. Așa mi-ai spus, Brîndușa. Ai încheiat discuția cu răspunsul ăsta și m-ai poftit să ies. Asta nu se uită! îi strigă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mea are de preluat niște sarcini, de condus un destin, și n-o poate face decît cu oameni capabili, largi la minte și mari la suflet. Vreau să fiu printre ei!... Eu nu am fost și nici n-o să fiu "prostul" cuiva. Eu sînt eu: Vlad! strigă el furios, arătîndu-se cu degetul, după care vrea să iasă pe ușă, dar se oprește, o invită pe Brîndușa să iasă înainte, întoarce capul spre mine și-mi strigă "la revedere!" apoi iese și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
forța asta, de avalanșa care s-a pornit și n-o să poată fi oprită de nimeni și de nimic: asta nu din cauza justeței „geniale“ a marxismului, ci fiindcă poporul s-a ridicat, e în plin marș și are să distrugă totul. „Proști, dar mulți“(Alexandru Lăpușneanu). Că vor fi păcăliți și că-și vor da seama prea târziu, asta-i altă poveste; dar forța s-a dezlănțuit și, ca o erupție de lavă inepuizabilă, are să culce la pământ și are să pârjolească tot
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la procesiuni dezonorante sau arderi pe rug. De altfel, pălăria conică a rămas până astăzi un accesoriu tipic pentru costumul „vrăjitoarei” de bâlci, de carnaval sau de desene animate. În școlile anglo-americane, sub numele de dunce’s cap, adică „pălăria prostului”, ea a ajuns să stigmatizeze elevul nătâng sau poznaș (În franceză, bonnet d’âne). Pe lângă carocha („pălărie conică din carton, pe care erau zugrăvite flăcări și chipuri de draci”, cum o descrie Le Sage În 1715, În romanul Gil Blas
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
neamuri cu care am venit În contact - mă feresc tare să nu cad În părtinire rasială ! -, Îmi par a fi cei mai deștepți Între toți... Însă, iertați-mi constatarea, foarte subiectivă, desigur, și când dai printre evrei de câte-un prost, apoi acela e prost din cale afară, contrabalansând deșteptăciunea celorlalți, ca Într-o blestemată compensație” <endnote id="(638)"/>. Din nou, un stereotip aparent pozitiv se dovedește a fi negativ. Atribute Înnăscute sau dobândite ? În 1892, Moses Schwarzfeld Încerca să demonstreze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
filozoful francez, evreii sunt „din fire” răi, fanatici și chiar ignoranți ; ei se nasc astfel, „tot așa cum bretonii și teutonii se nasc blonzi” <endnote id=" (121, p. 108)"/>. El proclama astfel de prejudecăți cu toate că admitea faptul că „prejudecățile reprezintă rațiunea proștilor”. Cu alte cuvinte, a susține - ca Voltaire - că „evreii sunt proști din fire” ar fi - tot după Voltaire - un semn de prostie. În aceeași epocă, alți „enciclopediști”, d’Holbach, Denis Diderot și Louis de Jaucourt, scriau și ei despre „superstițiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]