3,993 matches
-
pe arterele rușinoase și iliace ce limitează fluxul arterial maxim în corpii cavernoși; - boala microvasculară, prin îngustarea și obliterarea arteriolelor (13); - neuropatia diabetică autonomă; - tulburările mecanice venoocluzive. Tratamentul DE la vârstnici este de multe ori nesatisfăcător și necesită o abordare mai prudentă pentru a nu-i periclita starea generală de sănătate. Printre măsurile terapeutice generale se numără: îmbunătățirea controlului glicemic, reducerea consumului de alcool, întreruperea fumatului, evitarea medicamentelor ce interferă cu funcția sexuală, exercițiul fizic regulat. În privința tratamentului medicamentos, sildenafilul (Viagra) reprezintă
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
sau kantienii sunt acuzați că nu au recunoscut dificultatea pe care o au statele de a înainta împreună în aceeași direcție normativă. Așadar, Școala Engleză trebuie să fie preocupată în continuare de modul în care puterea brută sau absența diplomației prudente poate anula progresul limitat care s-a făcut; și că mai trebuie să fie interesată dacă există semne că statele fac progrese în crearea unei societăți internaționale mai drepte. Dezvoltarea gândirii Școlii Engleze referitoare la drepturile omului este fascinantă în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de gen o categorie analitică centrală pentru studiile de politică externă, securitate sau economie politică mondială, prin explorarea unor contexte istorice și geografice particulare (Moon 1997; Chin 1998; Hooper 2000; Prugl 2000; True 2003; Whitworth 2004; Stern 2005). Mult mai prudentă și mai precisă în utilizarea analitică a conceptului de gen și mult mai apropiată de evoluțiile din teoria critică internațională, constructivism, teoria economică post-marxistă, precum și de metodele feminismului istoric și antropologic, cea mai nouă generație de feminiști oferă suport empiric
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
oglinzi. De afară vin ideile Într-adevăr reci și indiferente - dar ce societate, ce petrecere găsesc!”. Experiență de viațătc "Experiență de viață" Vulpea bătrână nu cade În cursă. (Experiența de viață ne dezvoltă capacitatea anticipativă, care ne face tot mai prudenți.) Sătulul nu crede flămândului. (Pentru că bunăstarea proprie sau starea deplinei mulțumiri ne slăbește Într-atât simțul empatic, Încât nu mai putem Înțelege suferințele de moment ale altuia.) Când te doare capul, uiți de durerea de picioare. (Un necaz mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sfătuiește: „Din puțin, ia puțin și lasă puțin”.) Într-o tobă bună nu trebuie să lovești cu putere. (Copilului care a Înțeles o privire mustrătoare nu trebuie să-i ții apoi prelegeri de morală.) Paza bună trece primejdia rea. (Cei prudenți rareori greșesc: „Răul prevenit e pe jumătate Îndepărtat”; „Rănește mai ușor ceea ce se știe din timp”; „A cunoaște răul Înseamnă a-l micșora”; „Un om prevenit face cât doi”.) Cine suflă-n foc Îi sar scânteile În ochi. (Cine se
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu este și o garanție a desfășurării cu succes a respectivei activități. Trebuie așteptat momentul de Încheiere a activității, pentru a se vedea dacă rezultatele obținute confirmă sau nu entuziasmul și promisiunile de la Început. De aceea, Înțelepciunea populară se arată prudentă: „E ușor să vorbești, greu e să Înfăptuiești”.) La omul sărac nici boii nu trag. (De omul copleșit de necazuri și lipsuri și norocul fuge.) „Dar chiar și un mare necaz Își are farmecele lui În clipele de mare strâmtoare
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ele se dovedesc a fi modele sau căi care asigură o creștere și Înălțare morală și spirituală a omului. Μ Ce se Întâmplă când gândirea Încearcă să depășească bariera rațiunii, să iasă din condiția obișnuită a „raționalismului cartezian”, lucid și prudent? Ea intră atunci În regatul a ceea ce filosofii numesc „cunoaștere contemplativă” sau „intuiție intelectuală”. Aceste ipostaze spirituale sunt Însă greu de definit, deoarece ele presupun „asceză mentală”, „suprimarea operațiilor mentalului”: În astfel de stări, care sunt cultivate de yoghini, gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
bani zidiți... Și-apoi, vorba lui Ștefan, mai bine facem o excursie în străinătate. Ne mai deșteptăm un pic... Chiar am să mă interesez de chestia asta... Dă-l dracului de cavou! (după o pauză) E bine așa? Mina: (încă prudentă)... E bine. Ilie: (mulțumit de el) Dacă-i bine, atunci dă-mi o țuică. Îmi dai? (se scoală din pat, trec amîndoi în sufragerie) De fapt, să știi, renunțasem la cavou în clipa în care tu te-ai opus. De-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ceea ce facem noi, întîlnirile noastre trebuie să fie bucurie, libertate. Pentru că doi oameni nu trebuie să-și fie motiv de spaimă reciprocă. El 1: De fapt... cred că... nu chiar de spaimă e vorba... de nevoia de a fi mai prudenți... Ea l:...Nu da unui cuvînt mai mult decît poate să ducă... Știi bine că prudența e tot spaimă. El 1: (cedînd) Trebuie să înțelegem... asta e situația... (din nou privește în jur, e agitat) Ea 1: (observîndu-l) Da... trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
oprești deloc... Să creadă că sîntem șoferi amatori... Ea 1: Bine. El 1: La benzinărie am fost reperați, să știi... el a fost foarte aspru... Ea 1: Și crezi că acum... El 1: Nu știu... oricum, e bine să fim prudenți.... Ea 1: Mi-e frică. El 1: Ea se poartă foarte ciudat... mi-a dat înapoi o parte din manuscrise... să le ascund, mi-a zis... Ciudat... Ea 1: Trebuie să ne despărțim. El 1: Să zicem că da, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de spionaj, comando, toată literatura de consum pentru adulți, mai puțin, desigur, cea à l’eau de rose se regăsește dezarmată, alterată și, literar vorbind, up-gradată. Dar succesul său rezidă probabil și În naturalețea scriiturii sale (stilul) - bine controlată, dar prudentă, vădind un acut simț al măsurii, umor - sau În coerența demersului său literar. Pe de altă parte, cititorul ideal al literaturii sale este Însuși personajul echenozian, așa cum l-am cunoscut: care nu caută nimic anume, ci Întîlnește din Întâmplare, care
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Iona: „Noi modificăm textul, dar să nu credeți că nu știm că voi jucați subtextul”. Iar subtextul e greu de controlat. Există o libertate funciară proprie actului teatral și complicității scenă-sală pe care el se bazează. Din acest motiv, puterea, prudentă, a practicat, în timpul fiecărui regim polițienesc, o supraveghere „activă”, grație agenților ei infiltrați în public, furnizori ai unor rapoarte ce confirmă, pe măsură ce arhivele se deschid, vigilența, cât și neobosita lor strădanie. Aceștia pândesc prezența în sală a unor personaje suspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
viață, modele comportamentale și de gândire, trăiri emoțional-afective etc. Toate acestea reies din tipurile pe care le vom prezenta În continuare. Tipul grec Acest tip se caracterizează prin cultivarea rațiunii. Curios, cercetător, dornic de a cunoaște, este În egală măsură prudent și măsurat, iubind ordinea și echilibrul (metriotes kai symetriaă, dar și ordinea exprimată prin bine și frumos (kalos kai agathosă. Este tipul creator artistic și intelectual prin excelență, cel care a creat ordinea spirituală și morală. El reunește două tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ne-am înarma, oricît am prețui liniștea și seninătatea, oricît am dori să nu jignim păreri respectabile, nu putem da lui Alecsandri, a cărui faptă o înțelegem și o prețuim, inima noastră, pe care Eminescu o stăpînește”. (...) „Și, iarăși, exteriorii prudenți, cumpătații, măsurații, pieptănații, gătiții, solemnii și pompoșii nu pot găsi în toată literatura romînească un altul din scriitorii mari care să-i mulțumească atît. Că e un scriitor mare, nu încape vorbă. Dar la el nu va jigni niciodată și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
căsătorită și avea și doua fetițe. Fiind cu vreo treizeci de ani mai tînără decît soțul ei, ea căuta relații și era dornică de anturaj. Soțul său deja primise mai multe anonime, iar ea, fără a întrerupe relațiile, devenise mai prudentă. Poetului i se părea că prudența față de el era exagerată: "Și tu? îmi zîmbești mie, cum altora zîmbești, Cum poate-ai spus-o altor tu-mi spui că mă iubești Și eu? Eu sunt ca alții? Și tu vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dar în mod evident nu era așa. Noua teamă și tremuratul îl copleșesc. Este prea legat carnal de Cyprien pentru mângâiere: iarăși vechiul lui viciu sodomist. Autoritățile oricum vor descoperi iubirea lor ilicită. El știe că fuga este cea mai prudentă cale de urmat, dar decide să rămână în Bruges, conștient că indiferent unde ar fugi va fi prins. Aceasta este o nouă strategie pentru Zenon, ideea de prindere finală într-o cursă fără ieșire. După o dezbatere cu el însuși
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
pielea celuilalt./ Peste toți, divina Riama, sora/ amicului hindus, respira cu gura roșie/ incendiată de mierle/ Conversația noastră, pâlpâind la focul/ unei țuici autohtone,/ era o formă de a ne bandaja reciproc rănile./ Vulpea argintie se gudura/ la picioarele noastre/ Prudenți în a aborda temele majore,/ am ajuns să vorbim despre calul/ amicului nostru, cal botezat Ventonică./ Numele acestuia semăna cu/ un diavol căzut într-o groapă postbelică// Saxonul Um era cel mai blond dintre/ Noi. Știa totul despre Filon și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nivel"7. Cuvîntul "divergență" este reluat de Lupasco, opt ani mai tîrziu, în prefața la Logică și contradicție: "Bachelard alunecă atunci în reflexele învăluitoare ale acesteia din urmă [logica lui Hegel] și conferă un sens nou și din cele mai prudente dialecticii: un nu neîncetat vitalizează și trebuie să vitalizeze rațiunea, pentru ca spiritul să elaboreze și să precizeze ceea ce numește un supraraționalism. Numai că, dacă trebuie dialectizat totul, dialectica rămîne, pentru el, doar o metodă în serviciul unei cunoașteri triumfătoare, care
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ca fundamentul lipsit de fundament al culturii europene. 2 Reinseminarea greacă Începînd cu Renașterea, are loc întîi de toate autonomizarea relativă a gîndirii raționale și a sferei filozofice în raport cu sfera religioasă. În prima fază, este vorba doar de o accedere prudentă la o autonomie internă, care acceptă sau se supune suzeranității Credinței (pînă spre mijlocul secolului al XVII-lea, se practică excomunicarea, tortura și arderea pe rug); are loc apoi autonomizarea rațiunii. Aceasta va deveni din ce în ce mai sigură pe sine: după ce crezuse
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
vom potoli, atât cât va trebui, spiritele, în chestiunile politice, le vom convinge sau le vom zăpăci, insuflând când adevărul, când minciuna, confirmând faptele sau contestândule, după impresia pe care ele o fac asupra publicului, încercând totdeauna terenul în mod prudent, înainte de a pune piciorul pe el... Vom învinge pe adversarii noștri negreșit pentru că ei nu vor avea la dispoziție organe în care să se poată pronunța până la sfârșit, ca o urmare a măsurilor pe care le-am arătat. Nu vom
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
au referit la amintiri din anii de școală petrecuți împreună, colegi etc. [...] După terminarea acestora, discuțiile s-au purtat în continuare în limba germană, fiind cea vorbită de toți cei prezenți. La început, S.A. s-a dovedit mai rezervată și prudentă, treptat însă devenind mai deschisă și chiar volubilă. [...] A insistat ca ofițerul să rămână la cină pentru a-și etala bucătăria olandeză. Atmosfera fiind destinsă, și-a exprimat admirația față de politica de independență a țării noastre, îndeosebi față de U.R.S.S.
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
practică destul de populară. Aproximativ 28% dintre cei chestionați au declarat că au apelat cel puțin o dată la divinație. Mulți au susținut că au făcut acest gest din curiozitate. La acest capitol, cele mai multe declarații sunt reținute și atestă o atitudine destul de prudentă și evazivă față de fenomenul cercetat. Cum putem înțelege atunci proliferarea fenomenului și declarațiile destul de optimiste ale persoanelor care practică divinația? Raymond Bloch explica multitudinea practicilor divinatorii din Antichitate prin "nevoia profundă și constantă a ființei umane de a-și depăși
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în speculațiile pseudo-filosofice ale epocii noastre (existențialismul, fenomenologia, structuralismul etc.) Iată de ce, pentru a umple lacuna imensă a științelor despre viață, istoria gîndirii moderne a schițat o revenire la o aprofundare indispensabilă. Preocupată de stăvilirea maladiilor psihice (bolile spiritului, conform prudentei sintagme lingvistice), psihologia profunzimilor încearcă să sondeze abisurile extra-conștiente. Ea se vede obligată să apeleze la un fel de introspecție deghizată și ca atare insuficient de metodică, în fond, vechea cercetare filosofică, indiferent dacă era sau nu o formă de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ilegalitatea dublei alegeri a lui Alexandru Cuza” și de necesitatea de a se interveni prompt pentru „remedierea” situației. Dar, amenințată și apoi implicată în războiul pentru stăpânirea posesiunilor sale din Italia, Austria, în problema Principatelor, a adoptat treptat o atitudine prudentă, de natură să nu-i complice și mai mult poziția. Franța a fost statul care a susținut cel mai activ recunoașterea dublei alegeri a lui Al. I. Cuza. De altfel, datorită împăratului Napoleon al III-lea, și celelalte puteri europene
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
școlare" nu este numai o piață pentru acest tip de asociații sau de paraziți. Aceasta ține, la urma urmei, de anecdotică, iar dacă în grămadă doi paraziți permit unui program bun să existe, vom putea respecta o tăcere stingherită, dar prudentă asupra acestor practici. Totuși, cum a demonstrat John Devine la prima conferință mondială asupra violenței în școală (Devine, 2001), tinde totodată să se dezvolte o piață industrială a violenței în mediul școlar, care n-are uneori nimic moral. Societățile producătoare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]