4,867 matches
-
organizații; d) apare nu ca un cosmos obiectiv (cazul civilizației), ci ca o "agresare spiritual-temperată de simboluri"; e) este dependentă de contextul istoric în care s-a constituit și îi rămîne fidelă chiar și după dispariția acestuia. O civilizare a pușcăriilor este deci un proces greoi, datorită închiderii acestora lumii externe, iar ea se produce forțat, la presiunile internaționale, ale organizațiilor neguvernamentale și ale presei. În fața civilizării inevitabile, schimbările sînt mai întîi formale, de multe ori adoptate prin mimarea lor. Drepturile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
civilizație în mediul penitenciar sînt însă mult mai complexe dacă analizăm raporturile dintre elementele care le compun. O asemenea analiză reprezintă tocmai obiectivul acestei lucrări. Prezentarea elementelor culturii penitenciare necesită o abordare etnografică. Simbolurile, ritualurile, ceremoniile și ideile vehiculate prin pușcării nu au nici un înțeles dacă le privim din exterior, ele fiind încărcate cu multe semnificații. Acestea nu pot fi lămurite prin metode cantitative (sondaje, teste psihologice etc.), ci printr-o analiză etnografică. Ea implică însă participare, împărtășire, identificare cu grupurile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
același timp, utilitatea socială și umanismul tratamentelor la care sînt supuși deținuții? Răspunsul la aceste întrebări împarte specialiștii în două tabere, unii susținînd desființarea închisorilor și alții înființarea altora noi. În ciuda dezvoltării extraordinare a penologiei ca știință, discursurile despre eficiența pușcăriilor sînt tot mai puține, predominînd cele despre necesitatea lor. În locul unui capitol distinct despre abordările teoretice, am preferat inserarea acestora în toate capitolele despre civilizație, cu referire strictă la fiecare din indicatorii analizați. În acest fel am evitat o prezentare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vizitator -, drumul pe care îl parcurge din stradă (din lumea liberă) către celulă este un drum încărcat cu semnificații, în care toate elementele din jur îl ajută să înțeleagă faptul că a intrat într-o altfel de lume. Din exterior, pușcăriile se prezintă oamenilor ca locuri ale interzisului, în care ochiul neavizatului nu are cum să pătrundă, căci intrarea se face pe baza unor aprobări și decizii luate de undeva "de sus". Porțile uriașe și zidurile înalte, groase, apărate de sîrmă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o putere prea șubredă de penetrare a universului simbolic "dinăuntru". În plus, nu e interesată de acest lucru. Oamenilor "liberi" mediul carceral le trezește fiori; nu vor să-l cunoască, evitînd orice contact cu acesta. Într-un fel, ei percep pușcăriile ca pe niște gropi de deversare a deșeurilor umane, pe care societatea le creează pentru a scăpa de murdăria lor. Iar murdăria nu interesează atîta vreme cît e ținută la distanță, cît nu atinge pe nimeni. Indiferența societății "libere" față de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca pe niște gropi de deversare a deșeurilor umane, pe care societatea le creează pentru a scăpa de murdăria lor. Iar murdăria nu interesează atîta vreme cît e ținută la distanță, cît nu atinge pe nimeni. Indiferența societății "libere" față de pușcării ajută la întărirea unei culturi specifice. Deși firav și rudimentar alcătuit față de complexitatea culturii "libere" -, universul simbolic penitenciar prezintă o rezistență formidabilă. Confruntarea dintre universurile simbolice alternative implică problema puterii: care anume dezvoltă mecanisme de legitimare mai convingătoare, adică mituri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cei mai slabi și mai lipsiți de autoritate, care sînt nevoiți să își găsească astfel de spații în WC-uri, pe culoare sau în diverse unghere întunecoase. VIP-urile sau șefii abuzează deseori de spațiile celorlalți colegi. Am întîlnit în pușcării deținuți celebri și bogați care-și luau în stăpînire locurile cele mai bune din celulă, impunînd chiar și eliberarea paturilor apropiate, pe cînd ceilalți arestați dormeau pe jos sau se înghesuiau mai mulți într-un pat, în pofida supraaglomerării deja existente
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
supraveghetor, ci societatea, care îl consideră un timp al siguranței, al izolării anormalității. Pentru deținuți, acest timp este o plată pentru nechibzuință, pentru prostia de a nu-și fi planificat eficient acțiunile. Oricum, vorbim de un timp sustras normalității. Esența pușcăriei constă în gestionarea temporală a anormalității sancționate legal. Acest timp este utilizat oficial, declarativ, pentru aducerea la normalitate a devianților condamnați, de aceea l-am și numit funcțional. Una dintre semnificațiile majore ale timpului petrecut în închisoare îl definește, în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în special la Rahova și Jilava, deținuții petrec 23 de ore și jumătate pe zi în celule și doar jumătate de oră la plimbare, într-o curte restrînsă). Am considerat important să menționez că timpul nu se scurge economic, rentabil. Pușcăriile românești nu numai că nu produc profit societății, ca simbol al răscumpărării pagubelor aduse ei, dar nici măcar nu se pot întreține singure, fiind de fapt mari risipitoare de bani. Costul întreținerii unui deținut depășește de două ori salariul mediu pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îndepărta și mai mult temnița de lumea liberă. El face greoi și deseori inaccesibil accesul reprezentanților societății civile, al familiilor și cunoscuților în instituție. Nu doar arestaților le este limitat contactul cu aceștia, ci și cadrelor, care nu pot părăsi pușcăria înainte de program și nici nu pot desfășura activități de cooperare în sprijinul colegilor din alte organizații sau să le permită acestora accesul la locul de muncă. Iar sub sancțiunea divulgării secretelor de serviciu, nu pot face declarații presei sau specialiștilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru a scăpa, se debarasează aruncîndu-le în sarcina altor deținuți, în cadrul unei ierarhii și al unor relații de putere bine stabilite. Dezvoltarea anormală a raporturilor de forță în interiorul închisorii a fost demonstrată științific de Phillip Zimbardo în experimentul menționat. Definirea pușcăriei ca o prefigurare temporară pe pămînt a pedepselor veșnice ale iadului a fost făcută de scriitori celebri, precum Miguel de Cervantes, Victor Hugo, Alexandre Dumas, Feodor Dostoievski, Oscar Wilde, Tudor Arghezi sau de o serie de foști deținuți politici. Chiar dacă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
primele cinci tipuri în categoria comunicării non-verbale, ca modalități de reprezentare simbolice, distincte de conversație, pe care o voi analiza drept cea mai importantă formă de conservare a simbolismului carceral. Comunicarea non-verbală Orice individ care vine prima dată într-o pușcărie vizitator, arestat sau angajat observă că oamenii locului și-au dezvoltat un sistem de comunicare gestuală, mutuală foarte eficace: priviri cu subînțeles, ridicări din sprîncene, strîmbat din nas, scurte încruntări, semne obscene cu degetele sau cu alte părți ale corpului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
afară, de o voință exterioară persoanelor aflate între ziduri. Mersul mărșăluit, cadențat și-a pierdut, în ultimii ani, din valoare, iar demilitarizarea l-a trecut în desuetudine, deși nu de puține ori mai pot fi observate picioare răpăind pe asfaltul pușcăriei în tactul ținut de un conducător de coloane: "Cadență, marș!". Rămășițele unei viziuni militarizate a instituției pot fi văzute în mersul cu trunchiul țeapăn, dar cu picioarele tîrîite. Această inadecvare a ținutei atrage atenția prin falsa preocupare pentru disciplină, care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
adoptarea cu succes a comportamentului cerut, ceea ce generează uneori chiar o mulțumire interioară. Se ajunge în acest fel la "penitenciarizarea comportamentelor", la homo carceralus forme ale personalității exemplare, identificate total cu instituția, întîlnite la cadrele care nu mai pot părăsi pușcăria pentru un alt loc de muncă, deși nemulțumirile față de salariu sau de alte forme de recompensă sînt mari, precum și la deținuții care devin total inadaptați lumii libere, căutînd cu orice preț revenirea în închisoare. Însușirea unui limbaj corporal impus se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
oficial șterge cu buretele acele cazuri specifice putînd pune în discuție ordinea instituțională. Ambiguitatea se creează prin juxtapunere sau combinare de cuvinte și fraze în modalități uimitoare sau prezentînd problemele dintr-o perspectivă nouă. Bunăoară, sintagma responsabilitatea față de societate a pușcăriei anulează toate abuzurile petrecute în interiorul ei, devenite total nesemnificative prin comparație cu acest măreț și convingător țel. În acest fel, întreaga complexitate a problematicii penitenciare se reduce la formule curățate de nuanțe, simple clișee verbale ușor de reținut și de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
permanent. Cînd termenul crocodil ce desemna telefonul mobil a fost aflat de oficialități, s-a produs imediat înlocuirea lui cu aligator. Această mobilitate lingvistică are o rapiditate de difuzare neîntîlnită în alte medii. Prin desele mișcări de deținuți de la o pușcărie la alta, termenii devin naționali, fiind întîlniți în întregul sistem penitenciar. De pildă, jet sau sifon sînt cuvinte care identifică turnătorul în orice închisoare. Iar caleașca e un mijloc de comunicare și de transmitere a bunurilor, desemnînd în fapt o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Metro în care se pun exhivele (bilețelele) sau țigările, cafeaua, bananele, deodorantele, băutura, hainele sau orice altceva ce poate fi transportat cu tramvaiul (sfoara ce leagă două celule între ele). Există însă și particularități locale, termeni întîlniți doar în anumite pușcării. La Penitenciarul Timișoara, de exemplu, hidrant este cuvîntul folosit pentru a nominaliza un polițist sau un gardian discret; bomboana înseamnă cheie, otita telefon mobil, iar celularul este o încăpere de mici dimensiuni. Ariel este deținutul care fură lucruri de la colegii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru a nominaliza un polițist sau un gardian discret; bomboana înseamnă cheie, otita telefon mobil, iar celularul este o încăpere de mici dimensiuni. Ariel este deținutul care fură lucruri de la colegii de detenție. Elev se traduce prin polițist, școala, prin pușcărie sau poliție, după caz. I se spune albalux deținutului care, obligat, spală rufele altuia. După cazarea în celulă, orice nou deținut este întrebat automat cîți metri are pe factură, altfel spus, cîți ani de detenție a primit. Cînd detinuții aud
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lingurică, buză, strîmtoare, moluscă Sifon = denunțător. Similar: ciripeală, cloncănit, păcură, smoală, trîmbiță, a bate din buze, jet, a vărsa gușa, a măcăni, a vomita, caiafă, canar, țamblagiu Smardoi = deținut descurcăreț care are poziție avantajoasă în închisoare Specială = băutură (interzisă în pușcărie). Similar: Adio Mamă, aghiazmă, abureală, glicerină, ulei, drojdie, sodă, pimos, basamac, genocid, matrafox, moacă, penală, perfuzie Strîmb = neadevărat; mărturie falsă Șestache = a pîndi Șlongher = batistă Șmotru = corvoadă, muncă umilitoare, grea Șoaptă = denunț; semnifică turnătoria la cadre a unui eveniment din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sevicii altora. Similar: nepot Zăbală = a închide gura; hipic: a struni calul; semnifică muțenia în fața anchetatorului. Similar: mucles Folclorul Forma cea mai înaltă, elevată de exprimare a universului simbolic penitenciar o reprezintă arta, iar din cadrul ei se detașează folclorul de pușcărie. El oferă o posibilitate în plus de a înțelege specificul vieții carcerale. Și asta deoarece nu se cantonează în specificul unei instituții penitenciare (Rahova, Jilava etc.), ci are caracter național. Datorită frecventelor schimburi de deținuți de la o închisoare la alta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
generalizat în întregul sistem punitiv românesc. Mai mult decît atît, a ieșit din granițele țării, răspîndindu-se și în închisorile țărilor vecine. De exemplu, refrenul "E greu, e greu, e foarte greu/ Aici unde sînt eu" poate fi auzit și în pușcăriile din Moldova sau Ungaria. În special cîntecele ardelene ("Pleacă trenul de recruți/ Încărcat cu deținuți" sau "Pușcărie, pușcărie/ Urîtă mi-ai fost tu mie") sînt fredonate și în centrele de detenție din Ungaria. Această răspîndire regională, est-europeană a fost facilitată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în închisorile țărilor vecine. De exemplu, refrenul "E greu, e greu, e foarte greu/ Aici unde sînt eu" poate fi auzit și în pușcăriile din Moldova sau Ungaria. În special cîntecele ardelene ("Pleacă trenul de recruți/ Încărcat cu deținuți" sau "Pușcărie, pușcărie/ Urîtă mi-ai fost tu mie") sînt fredonate și în centrele de detenție din Ungaria. Această răspîndire regională, est-europeană a fost facilitată de caracterul simbolic al folclorului penitenciar. În versuri de genul celor citate este condensată o explicație a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
închisorile țărilor vecine. De exemplu, refrenul "E greu, e greu, e foarte greu/ Aici unde sînt eu" poate fi auzit și în pușcăriile din Moldova sau Ungaria. În special cîntecele ardelene ("Pleacă trenul de recruți/ Încărcat cu deținuți" sau "Pușcărie, pușcărie/ Urîtă mi-ai fost tu mie") sînt fredonate și în centrele de detenție din Ungaria. Această răspîndire regională, est-europeană a fost facilitată de caracterul simbolic al folclorului penitenciar. În versuri de genul celor citate este condensată o explicație a destinului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
condamnat/ șapte ani și-o zi în plus/ să n-am dreptul la recurs"66. Sentimentul nevinovăției este asociat cu imaginea păsării închise în colivie și a lanțurilor ruginite, care sugerează trecerea nemiloasă peste cel încarcerat: "Și-am căzut la pușcărie/ ca pasărea, mamă-n colivie/ și-am căzut nevinovat, măi/ ca pasărea-s de supărat, măi/ lanțurile m-au ruginit/ și tăticu', mamă, n-a venit... Șapte lanțuri și-o cătușă/ mă țineau legat de-o ușă/ și de ușă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ajutor pentru pedepsirea procurorilor: "Cînd vii, mamă, joi la mine/ adu un pistol cu tine / un cuțit și un pistol/ să-l omor pe procuror". Gîndul răzbunării se îndreaptă și spre cei care l-au împins pe deținut pe drumul pușcăriei. Femeia este ținta urii, datorită trădării, părăsirii sau indiferenței ei: "Mă vîndu gagica mea,/ dar-ar filoxera-n ea,/ mama ei de pocnitoare/ vedea-o-aș cu burta mare". Scenariile răzbunării se justifică prin comparația situațiilor în care cei doi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]