4,549 matches
-
când aparține singurei specii care nu doar conștientizează dar chiar anticipează. Indiferent de păcatul aceluia - În fond un tâmpit de delincvent -, administratorul dreptății - om deștept - abia așteaptă șă-și demonstreze astfel ferocitatea. Omul nu e rău În sine, În biologicul lui. Răutatea aparține - paradoxal - civilizației, aceea care l’a Învățat inclusiv să fure, iar dacă potențialul păgubaș nu agreează asta, să-l neutralizeze, primul pas spre crimă. Ca orice animal, omul se naște necivilizat, implicit nevinovat. Trebuie - și-i pun acestui cuvânt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Încredințându-ți soarta politicianului... Și à propos de Înțelepciunea nevoii: Iată cu ce ocupă alții În aceeași vreme În care zisele lui sărbători au transformat Iașii Într’un bâlci medieval, cu gunoaiele - materiale și umane - de rigoare... Scuze pentru aparenta răutate; În fond, sunt părintele pisicii negre de vinerea. Și un ultim à propos: 14 octombrie e și ziua Chișinăului, care și-a permis doar un festival al vinului, nu al veneticei beri... Era să uit: Cum Îl cheamă pe acel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
2002, ora 12,35 54. Dracula Sunt negru, asociat de superstițioși - și scuip În sân ca nu cumva să mă Întâlnesc cu vreunul - cu Însuși dracu’ și, ca și cum n’ar fi fost Îndeajuns, o pisică, pe care mulți o cred răutatea Întruchipată. Să nu dezmint această cu totul eronată părere, motiv pentru care mă asociez cu acei - mulți, puțini? - care dezavuează ideea unui „Dracula Park“. Dar nu În necunoștință de cauză: sunt totuși o pisică... Nu mă mir că la baza
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să plec din Egiptul natal. Căci acolo eu, pisica, eram venerată ca zeiță și numai o privire chiorâșă spre mine Îl costa pe făptaș linșarea; iar aici, numai eu știu câtă prudență Îmi trebuie, căci voi vedeți În mine simbolul răutății, parșiveniei, ghinionului ba chiar și asociata vrăjitorilor și unealta dracului. Cred că am aflat răspuns la Întrebare: am plecat taman la vreme căci la orizont se profila crucea și apoi semiluna, ambele urând zeii, iar voi Încă mai erați păgâni
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bărbii, dar și a microfonului, repectiv filelor. Deci: Să dezvolt un curriculum vitae, cum se procedează de obicei? Și da, și nu, așa că - nepregătit de fel cum mă aflu - aleg un da-nu: Un copil zvăpăiat, poate rebel, capul tuturor răutăților, cățărat În pomii vecinilor, Însă cu arbaleta În spate - ca nu cumva băieții cartierului să-i poată Înțelege mecanismul de declanșare (à propos: o fac acum), grație căruia arcul ei era cel mai puternic; unul cât pe ce să rămână
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
compasiune, integrare, înțelegere și armonie, coexistente alături de cele de antipatie și respingere care provoacă separare și rupuri, trăiri emoționale perturbatoare, negative și de durere - proprii celor dominați de stări care înseamnă lăcomie, senzualitate inferioară, chiar animalică, uneori, precum ura, mânia, răutatea, mândria și indiferența, sustragerile, furtul direct, care, toate, înseamnă necesitatea cunoașterii ființei umane și a manifestărilor nefaste, exercitarea controlului emoțiilor negative - obiective majore și esențiale în studiul individului și colectivității, pentru perfecționare. Măsura luată recent la Iași ca internarea în
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
frumoase, bătrânețea nu există! Celui cu minte nu-i este permis să îmbătrânească, iar femeia frumoasă nu poate să îmbătrânească. Mintea și frumusețea se schimbă cu timpul, însă nu piere. Este nevoie de multă înțelepciune ca să îmbătrânești fără urâțire, fără răutate și fără tristețe. Oamenii nu sunt de aceeași vârstă chiar când au același număr de ani! La bătrânețe se arată pe față caracterul și sufletul omului, așa cum se arată relieful unui deal abia iarna și nici atunci, când își pierd
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
șușotit încă multă vreme. Că vorba ceea: "gura lumii e slobodă. Numai pământul o astupă". Săracu domnu'șef. L-a cam îmbrobodit coana Zitta, zicea câte-o salariată mai guralivă. Calic să fii, noroc să ai, adăuga cu o vădită răutate, alta... Numai că, vezi tu, calicul dacă nu-i și fudul, nu-i prost destul. Nu vezi că, deși-i încă la început, se tapează și se fardează, se înzorzonează și se împopoțonează ca o mare cucoană, a cărei frumusețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ar fi Moldova’n deal la cruce... “Ascultă-mă, prietene, înțelege gândul meu, Ia seama la adâncul înțeles al vorbelor mele; Sunt lăudate vorbele unui om de seamă iscusit în fapte rele; Umilit este omul smerit, care n-a săvârșit răutăți silnice; Dreptate are răufăcătorul a cărui nedreptate e mare” “Credințî, prietena mea, ia seama la durerea mea Ajută-mă! Privește suferința mea și înțelege-o, Eu sunt un înțelept care înalț o rugă, Fără a fi dobândit nici o clipă ajutor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sufletul, continuă. Duhul pustiirii va trece peste noroade, peste orașe și sate prefăcând în praf și cenușă tot ce a reușit să creeze eforturile milenare spre lumină ale umanității. Nația noastră românească, pe care destinul a așezat-o în calea răutăților, se găsește și de data aceasta în mijlocul pârjolului și nimeni nu poate spune ce va aduce anul, al cărui prag abia l-am trecut cu sufletul plin de griji...”. Liniștea din Sala de mese, ne înfricoșa, fiecare își auzea bătăile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
era nevoie, pentru intimidarea populației... multe ziare au fost desființate. Unor candidați importanți le-a fost interzis să candideze, și, în final, rezultatele au fost inversate din ordinul Moscovei. 1947... Am intrat în noul an, simplu... trăgând după dânsul toate... răutățile... Ziarul „Moldova liberă”, miercuri 1 ianuarie, 1947, menționa cu un cinism incredibil... „...Guvernul a realizat alegeri pașnice prin care a dat o lovitură de moarte reacțiunii istorice...” „...Presa opoziției „istorice”, prin care s-a scurs veninul „istoric”,... În rândul acestei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un pas, nici unul nu cuteză să ridice măcar ochii asupra lui,.. „ - Ei, tâlharule, ți-a pierit curajul... acum să te văd..!”, repetă maiorul, și mai făcu doi pași spre el, cu arma în mâini... Atunci, căpitanul Baltă îi văzu bine răutatea din ochii lui, mici și mult apropiați de rădăcina nasului ca de uliu... Vorbele lui erau veninoase, pline de ură, insultătoare... Cruzimea ieșea la iveală din strânsoarea sufletului său negru... „ - Sunt soldat român, român, domnule... nu mercenar rusesc..! Puteți omorî
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un tremur.. care ne ținea până la lecția următoare, când se desfășura „pocitania”... Profesorul Popescu de fizico-chimice... înalt, cu păr negru, pieptănat într-o parte, cu mustață neagră, mică, fiindcă „aducea” cu Hitler.. era poreclit.. „Hitler”. Drept, exigent, sever dar fără răutate, și numai indolența și mediocritatea îl făceau să-i fulgere privirea. Făptură înaltă, dreaptă ca lumânarea, cu pasul hotărât, ochii negri pătrunzători; eleganța sa desăvârșită dar neostentativă, semn al bunului gust și al unui rafinament deosebit, sporeau plăcerea prezenței sale
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pretutindenea; în presă, în raporturi sociale, unde politicianismul a pervertit caracterele, a smintit conștiințele și a destrăbălat adânc moravurile publice.. ce garanție de dreptate putem avea ?! Unde corupția și degradarea au pătruns adânc în tribunalele noastre, și tocmai viciile și răutățile înrădăcinate în sânul lor, sunt menite a practica justiția... Ce garanție de dreptate și adevăr, mai putem avea ?!. Judecătorul, el e singura..! interveni alt coleg. Da !.. Este adevărat.. singura garanție de dreptate și imparțialitate, rămâne persoana judecatorului.. cinstea și corectitudinea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
5 ani; învățasem să mă bat ca să-i pedepsesc pe ceilalți copii, care mă porecleau în fel și chip din cauză că purtam ochelari (de la trei ani am fost nevoită să port permanent ochelari), sau ca să-l protejez pe fratele meu de răutățile altor copii, într-o vreme în care se credea că el suferă de "reumatism la inima" și n-avea voie să facă efort. Când mă băteam cu alți copii n-aveam tehnică, dar aveam determinare și viteză de reacție și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Cele 7 Minuni ale lumii au fost distruse de catastrofe naturale, de răutatea oamenilor, dar au dispărut și datorită acelui factor necruțător, numit Timp. Acestea sunt: 1. Statuia lui Zeus din orașul Olimpia, În Grecia, aflat la 150 km. de Atena. 2. Templul lui Artemis situat În Efes, lângă orașul Selkuc de azi
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Gânju Ecaterina () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93125]
-
care nu suntem buni (să reflectăm inclusiv asupra priceperii noastre la fotbal și politică). Adică prin identificarea domeniilor la care suntem mediocri. Abia după aceea putem tenta evaluarea altora. Bunătatea constituie una din posibilitățile noastre genetice; la fel însă și răutatea, derivată din competiție. Putem spera că alegerea ne aparține, însă preferințele noastre vor depinde întotdeauna de mediu. Libertatea noastră este profund dependentă de contextul în care ne situăm. * Competența politică a cetățeanului este o prezumție obligatorie pentru ca întreg edificiul democratic
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
apoi de-a lungul întregii desfășurări a „anchetei” pornite de ea pe urmele lui Nechifor Lipan, bărbatul și tatăl neîntors la ai săi, din drumurile lui cu primejdie, din „lumea asta”, cum știe femeia și o și spune, „plină de răutăți”. Lui G. Călinescu Vitoria Lipan i se părea la fel de amenințată ca și Anca, din Năpasta lui Caragiale, de o excesivă încărcare a imaginii feminității (ficționalizată de cei doi autori) sub raportul unei prea încrâncenate voințe, în ambele cazuri
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
cincilea sens al icoanei este cel ce înseamnă înfățișarea și schițarea mai dinainte a celor viitoare, modalitate ce ține de actul de simbolizare. În ultimul înțeles, al șaselea, icoană înseamnă, după Damaschin, aducerea aminte a celor întâmplate, a minunilor, virtuților, răutăților. Este icoana în sensul restrâns al cuvântului, și este de două feluri: înfățișarea celor petrecute în scris și în al doilea sens, zugrăvirea chipurilor sfinților și celor virtuoși. Plecând de la această clasificare, Ioan Damaschin va defini închinarea, adorarea, venerarea și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
creștem în învățătura și certarea Domnului și vom avea o bună răsplată. Virtutea sufletească numai atunci o vor avea copiii noștri, când vor fi învățați să fie mai buni, nestăpâniți de iuțime, când vor fi iubitori ai semenilor lor, fără răutate, binefăcători ai altora.” Climatul familial pozitiv favorizează îndeplinirea funcțiilor cuplului conjugal și grupului familial la cote înalte de eficiență. Câtă încărcătură afectivă și câtă căldură prezintă cuvântul acasă pentru cei ce beneficiază de un climat familial favorabil. Aici, în sânul
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
corb, să vază: scăzut-au apa de pre pământ? (PI.~1650: 10r) e. Cunoști-mă pre mine, au ba? (NL.~1750−66: 25) f. Împărate, dară de ar hi acmu viu, ierta-l-ai? (AA.1708: 66v) g. Faceț atâta răutate de-aț rădicat săsimea toată de u[cide] oamenii noștri. Au pare-vă domniia voastră că domnu nostr[u] iaste fără de oști și fără de oameni? (DÎ.1600: L) h. Domniata nu știm ce faci: au supărat-ai de cătră cești creștini
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii ! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, "Viață-n libertate ori moarte !" strigă toți. Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Și oarba neunire la Milcov și Carpați ! Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați ! O mamă văduvită de la Mihai cel Mare Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori, Și
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]
-
era un fel de ghetou? Da, era un fel de ghetou de pregătire pentru trecerea Nistrului În zona Transnistriei - deci era ultimul bastion, ca să spunem așa... Noi am auzit că este condus de un colonel de o cruzime și o răutate... Dar asta era doar așa, din auzite. Și, bineînțeles, când a trebuit să părăsim locul, a venit ordinul să luăm doar ceea ce putem duce În mână, și cu asta basta - adică nici un fel de bijuterii, nici un fel de lucruri de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pot să vă spun e că În clipa În care s-a organizat o conducere din partea evreilor deportați, el a lucrat strict cu această conducere, fără să se mai amestece În problemele oamenilor. Deci el n-a făcut nimic din răutate gratuită, ceea ce În timp de război s-a mai Întâmplat, Însă a vrut ceva organizat și care să funcționeze cât de cât normal În acele condiții de război... În afară de această restricție de a nu părăsi granițele coloniei ce alte ordine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
bogată, acolo a ajutat-o pe o femeie și fiica acestei femei așa a bătut-o pe doamna asta, și de multe ori, pentru că ea avea voce, avea dreptul, iar celelalte nici n-au putut să miște. Asta a fost răutate. Într-o zi, când ne-am trezit, nu eram decât cinci sau șase. N-am putut să Înțelegem, am ieșit afară - nimeni. Din celălalt bloc veneau câteva afară, la fel și din al treilea... Ne-am Întrunit și n-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]