5,519 matches
-
dărui afecțiunea, acea afecțiune care să tranziteze formulele convenționale, stereotipiile telenovelistice, parada afectelor. Scena este construită cu o mare finețe, ca și cum întregul film este pregătit pentru ea, ceea ce o face însă inegalabilă este frumusețea unei declarații de dragoste care blochează receptarea, eșecul acestei emoții extrem de puternice de a străbate zidul conveționalismului matern. Doamna Mateescu nu se deschide sufletește, nici acest strigăt nu o mișcă încât să-i redea naturalețea printr-un gest, printr-o privire, printr-un cuvânt. Drama se consumă
Felicia, în cele din urmă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6232_a_7557]
-
Cosmin Ciotloș Alt paradox, după cel pe care l-am semnalat săptă mâna trecută, privește receptarea noului volum al lui Dan Sociu, Vino cu mine știu exact unde mergem. Deși topurile de sfârșit de an o înregistrează (adeseori chiar pe prima poziție), comentariile continuă să se lase așteptate. Nu vreau să spun că în opțiunile bilanțiere
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
eficiente, pentru ca mesajele să fie decodificate corect de către destinatar. Aici se produce principalul scurtcircuit cu evoluția întregii poezii a secolului XX pentru că noua estetică, de sorginte stalinistă, solicită ferm „o structurare a enunțului literar care să excludă orice ambiguitate în receptare” (p. 23). Imperativul momentului, dictat de autoritățile politice, era o poezie pur denotativă și orice îndepărtare de acest imperativ care contrazice însăși esența poeziei (cea mai firavă urmă de ambiguitate sau de pretinsă obscuritate) îl putea transforma pe poetul respectiv
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
prea bine știm - rezultatul convenției, al unei codificări prin consens. De aceea, căutând cu orice preț urmele semnificantului dispărut, riscăm să proiectăm in absentia asupra textului setul comun de pattern-uri hermeneutice. În demersul de articulare a unui sens, actul receptării nu este suveran, independent de o sintaxă textuală. Superficială, în acest caz. Nu e suficient că opera poate suporta in abstracto un număr variat de scheme interpretative, mai trebuie și ca perspectiva abordată, pentru a fi legitimă, justă, să fie
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
canonice, hagiografii și lucrările marilor părinți ai ortodoxiei, fapt care duce în curând la o "autohtonizare prin provincializare" a culturii bizantine și care o obligă să își caute în spiritualitatea occidentală "multe din resursele propriei modernizări". Fenomenul de descoperire, de receptare și de asimilare a valorilor creștinismului occidental va dura câteva secole. Pe acest fundal, Ion Istrate remarcă "specificitatea creativității românești șcareț constă în capacitatea de a îmbina cufundarea în sine, ca năzuință de a atinge orizontul profund al unui model
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
distribuită" în analiză, după cum singură se califică, ni se pare cea mai interesantă dintre cele ce-l au ca obiect pe importantul scriitor cu prematur și tragic sfîrșit. I-am reproșa totuși caracterul prea sumar, insuficient al considerațiilor asupra "meandrelor receptării" lui Mihail Sebastian în stricta contemporaneitate. Ar fi fost binevenită o mai mare dezvoltare a acestui capitol, în definitiv cel mai fierbinte, întrucît implică în materia sa subiectul scriitorului evocat și subiectele noastre în reciprocă oglindire. Tema rămîne, desigur, cu
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
nominal al sintagmei: political corectness ("este însă interpretată ca political corectness și atașament la tabu" - bojariu.tripod.com), care pare a fi adaptat, după criterii formale, ca substantiv neutru: "trimiterea pe care am face-o dinspre un political corectness al receptării" - arhitextdesign.ro). în paralel, se folosesc și traducerile: politic corect ("dovada de netăgăduit că gândești "politic corect"" - catedrala-dornaromania) sau - chiar mai frecvent, cu o topică mai firească și mai puțin ambiguă în română - corect politic ("pînă aici, argumentul "corect politic
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
din pictura noastră, sunt nu doar forme de ignoranță care îl privesc doar pe unul sau pe altul dintre criticii și istoricii români mai vechi ori mai noi, ci vicii de fond ale fenomenului însuși, o disfuncție inacceptabilă a metabolismului receptării și un impas grav al conștiinței de sine a artei plastice românești. Împotriva acestei crize de creștere a unui organism tînăr, așa cum este cultura română, împotriva frisoanelor simultane de narcisism și de ură de sine, împotriva proiectului scurt și a
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
Liviu Papadima ("Cazul Eminescu", văzut de la distanță) Predau pentru moment la Institutul de Romanistică de la Universitatea din Viena. Vrînd să scrie un eseu despre Eminescu, profesorul Fritz Peter Kirsch de la acest institut m-a rugat să-i procur informații despre receptarea actuală a lui Eminescu în România. M-am gîndit că cel mai bine i-ar putea folosi antologia lui Cezar Paul-Bădescu*, în care sînt reproduse principalele luări de poziție în dezbaterea "cazului Eminescu", iscată de numărul 265 al Dilemei, din
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
cerințelor profesiunii, să spună ceva nou și totodată durabil despre scrierile de odinioară pe care le comentează. Altceva își propunea însă numărul despre Eminescu al Dilemei, în care nu opera și personalitatea scriitorului ca atare stăteau în prim plan, ci receptarea acestora în momentul de față. Cu alte cuvinte: probleme diferite, aparținînd unor domenii diferite (critica și istoria literară "imanentă", adresată direct operelor și scriitorilor în cauză, pe de o parte, studiul receptării, aplicat asupra "documentelor" de receptare în relația lor
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
scriitorului ca atare stăteau în prim plan, ci receptarea acestora în momentul de față. Cu alte cuvinte: probleme diferite, aparținînd unor domenii diferite (critica și istoria literară "imanentă", adresată direct operelor și scriitorilor în cauză, pe de o parte, studiul receptării, aplicat asupra "documentelor" de receptare în relația lor cu opera și cu biografia artistului, pe de cealaltă), cu un instrumentar conceptual și analitic diferit. Este însă adevărat că nici numărul respectiv al Dilemei nu a făcut ca această distincție indispensabilă
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
prim plan, ci receptarea acestora în momentul de față. Cu alte cuvinte: probleme diferite, aparținînd unor domenii diferite (critica și istoria literară "imanentă", adresată direct operelor și scriitorilor în cauză, pe de o parte, studiul receptării, aplicat asupra "documentelor" de receptare în relația lor cu opera și cu biografia artistului, pe de cealaltă), cu un instrumentar conceptual și analitic diferit. Este însă adevărat că nici numărul respectiv al Dilemei nu a făcut ca această distincție indispensabilă să transpară cu suficientă claritate
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
primei emisiuni, bancnota care glorifica amintirea poetului, ca prim simbol identitar, a ajuns iute �monedă calpă", pe care-o irosești într-o clipită la piață. Argumentul lui Cezar Paul-Bădescu, îngrijitorul de număr, e și el echivoc în ce privește concepția grupajului: analiza receptării (�ce a mai rămas din Eminescu astăzi") sau dorința de a o modifica, de a propune, cum se zice, o �viziune nouă" (editarea unor articole care �au un sănătos aer de prospețime")? La rîndul lor, contribuțiile semnatarilor, luate fiecare în
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
zice, o �viziune nouă" (editarea unor articole care �au un sănătos aer de prospețime")? La rîndul lor, contribuțiile semnatarilor, luate fiecare în parte, și orchestrarea acestora în ansamblu, au făcut adesea mai degrabă trimitere implicită și polemică la "documentele" de receptare avute în vedere, de la serbările școlare la felul în care apreciem monumentele ridicate în cinstea poetului. Grupajul trece rapid peste demersul constatativ, zorindu-se către un efect provocator. În paranteză fie spus, toate acuzele de "cabală", "conjurație" ș.a.m.d.
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
se poate de firească între oameni care gîndesc și simt, într-o problemă dată, aproximativ la fel. Numitorul comun al articolelor, atît de transparent altminteri, era o aceeași iritare, ajunsă uneori pînă la exasperare, față de avalanșa de "semne" ale unei receptări cultice, iconodule, a lui Eminescu, "semne" la a căror amănunțită inventariere eseiștii, din păcate, au renunțat, parte din ei considerîndu-le probabil arhicunoscute, hrană zilnică a culturii românești. În mod paradoxal, tocmai această inadecvare s-a dovedit fructuoasă, declanșînd reacțiile ce
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
de a adera la "Mișcarea" condusă de Marian Munteanu era trecerea de către candidați a unui examen din opera politică eminesciană. Si non e vero, e ben trovato. Iar dacă e adevărat, ar fi unul dintre cele mai grăitoare documente de receptare alarmantă a lui Eminescu. Încă un cuvînt despre ceea ce favorizează îndeosebi confuziile și alunecările de planuri la care m-am referit: anume, titulatura de "poet național" cu care a fost gratificat Eminescu. Mai exact: nu titulatura în sine, cît genul
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
Român. Fără să se vadă întotdeauna la suprafață, ele dictau și pulsul, și adevărata trecere a timpului, ele stabileau, în locul recenzenților, verdictele conformității cu spiritul partinic. Dacă tot l-am invocat pe Marin Preda și dacă am ajuns în zona receptării literare, să intrăm puțin în substanța unui excelent bruion de text, referitor la nuvela Ana Roșculeț, care se transformă de îndată într-un caz. Nu, așa cum s-ar crede, pentru articlierii perioadei - mulțumiți până la urmă de îndreptarea suspect de naturalistului
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
Nu, așa cum s-ar crede, pentru articlierii perioadei - mulțumiți până la urmă de îndreptarea suspect de naturalistului prozator -, ci pentru publicul cititor. O simplă scrisoare discret nemulțumită, scrisă căznit de o muncitoare de la Filatură dă peste cap cursul neted al unei receptări favorabile. Urmează autocritica lui Preda și stabilirea unei întâlniri de urgență a autorului cu cititorii din colectivul care a generat întreagul scandal. Iată cum apare relatată scena în revista Flacăra, cea care a și pus la cale scenariul mezalianței: "Muncitorii
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
zilei ține o contabilitate a împrejurărilor, ca să nu spunem mai mult. Fiindcă e posibil ca într-un viitor, nu se știe cît de îndepărtat, exact tipul de mesaj pe care l-a adresat Isărescu alegătorilor, mesajul modest, responsabil, să capete receptarea meritată. La fel cum e posibil ca renunțarea la rolul de parlamentar pe care l-a cîștigat Theodor Stolojan să îi aducă acestuia, mai tîrziu, voturi, dacă va candida din nou la președinție. * Totuși să nu uităm că dacă dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
pe care Arcimboldo le întinde privitorului spre a-i dezvălui precaritatea certitudinilor și a-i flata stereotipiile experienței. Iar contemporanii i-au înțeles provocarea cu o remarcabilă promptitudine. Madrigalul canonicului Gregorio Comanini, dedicat lucrării Nimfa Flora, este un model de receptare exactă și de analiză implicită, atît în ceea ce privește viziunea cît și tehnica lui Arcimboldo: ,, Sunt oare Flora sau flori? / De sunt flori, cum de am, ca Flora, / Zîmbet și chip? Iar de-s Flora, / Cum de e Flora doar flori? / Ah
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
critică și istorie literară, Dosarul Bacovia, începută în 1999 cu volumul Eseuri despre om și epocă. Al doilea volum este O descriere a operei, completat cu alte glose și cu un jurnal. Încheierea trilogiei o va da un volum despre receptarea contemporană și posteritatea critică a operei bacoviene, anunțat cu titlul Triumful unui marginal. Critic important în viața literară a Bacăului, participant la reapariția revistei "Ateneu" în 1964, despărțit ulterior de redacție pentru alte inițiative culturale și revenit de curând într-
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
firească o oarecare relaxare, pentru a putea vorbi de o nouă relansare a interesului criticii din 1990 încoace, când multe elemente ale atmosferei de tranziție spre capitalism rezonează profund cu criza idealului din opera bacoviană. Criticul prefigurează această diagramă a receptării, de care se va ocupa în volumul următor. Înregistrează o modificare radicală în propria atitudine critică, după patru decenii de familiaritate cu biografia și opera bacoviană: Pentru a-l înțelege, în 1964 simțeam nevoia de bibliografie. Acum trăiesc poezia sa
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
bogată bibliografie de istorie literară, dar nu cu o aparatură în vogă. E un risc metodologic asumat, acela de a ignora toată critica mai recentă. E chiar un gest polemic destul de categoric. Dar criticul își rezervă plăcerea unui bilanț al receptării într-o secvență finală, din volumul anunțat, Triumful unui marginal, axat, din câte putem bănui, tocmai pe o confruntare cu istoria receptării. Exegetului nostru îi displac filosofările exagerate în jurul textului poetic, exploatările psihanalitice și toate speculațiile duse prea departe, până la
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
critica mai recentă. E chiar un gest polemic destul de categoric. Dar criticul își rezervă plăcerea unui bilanț al receptării într-o secvență finală, din volumul anunțat, Triumful unui marginal, axat, din câte putem bănui, tocmai pe o confruntare cu istoria receptării. Exegetului nostru îi displac filosofările exagerate în jurul textului poetic, exploatările psihanalitice și toate speculațiile duse prea departe, până la uitarea punctului de pornire. O mare parte din actualul volum o ocupă descrierea tematică propriu-zisă a operei, principala miză a cărții (p.
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
și uneori în corespondență. Sigur, datele esențiale sunt cunoscute și ele țin de domeniul istoricului care le privește "la rece", cu detașare și, pe cât e posibil, cu obiectivitate. Cu totul diferită este reacția scriitorului. El dispune de alte instrumente de receptare, de alte antene, mai întâi, de sensibilitate. Evenimentele grave care, firește, i se impun și lui, îi suscită emoția, îl impresionează. El nu rămâne la faptul brut, la expunerea sintetică, spre a nu spune seacă, ci are o viziune a
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]