6,870 matches
-
intestinal și a țesuturilor adiacente, inclusiv diafragma, pentru a preveni acumularea de sedimente de-a lungul tractului digestiv. Acest lucru este deosebit de eficace atunci când este combinat cu relaxarea musculaturii netede a tractului gastro intestinal care apare În timpul efortului fizic; stimularea reflexelor tractului digestiv, acționând asupra zonelor reflexogene și a centrelor de acupunctură. Acest lucru se realizează prin efectuarea unor exerciții speciale; antrenamente psihice; Îmbunătățirea stării sistemului imunitar; respectarea unor principii nutritive pentru funcțiile speciale ale aparatului digestiv, În cazul În care
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
yoga și a gimnasticii de tonifiere chinezească a demonstrat importanța exercițiilor de respirație și de creștere a capacității de concentrare mentală. Efectul pozitiv al exercițiilor de respirație cuprinse În antrenamentului fizic este următorul: aerul care trece prin sinusul nazal, prin reflex influențează activitatea mai multor sisteme și organe. Daca respirația se realizează preponderent pe gură se pot crea dezechilibre (În principal ale sistemul respirator); fluxul intensiv de aer care trece prin nas și faringe are efect de călire; respirația profundă „abdominală
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
anumite organe pot apărea următoarele restructurări: miocardul se Îmbunătățește contractilitatea miocardică ceea ce conduce la creșterea debitului sistolic, a rezistenței de lucru a inimii În timpul efortului muscular prelungit, adică sporește productivitatea inimii; crește lumenul (diametrul) vaselor coronariere, densitatea capilară, se reduce reflexul (reactivitatea) miocardului la acțiunea de stres; sistemul cardiovascular crește diametrul și elasticitatea vaselor periferice și principale, crește densitatea capilarelor, care ajută la prevenirea aterosclerozei, Îmbunătățește alimentarea cu oxigen a țesuturilor, cu hormoni și substanțe nutritive; sânge nu cu mult, dar
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
a deprinderilor motrice La baza aplicării mecanismelor de formare, perfecționare și modificare a deprinderilor, stă teoria lui N.P.Pavlov cu privire la activitatea nervoasă superioară. Deprinderile motrice se bazează pe formarea noilor coordonate ale activității centrilor nervoși. Așadar, legile fundamentale ale formării reflexelor condiționate se aplică în formarea deprinderilor motrice (Albu, 1971, p. 163; Melnic și colab., 1993, p. 234): a. Iradierea - apariția pe scoarță a unui focar de excitație sau inhibiție, are tendința să se răspândească, cuprinzând arii învecinate. b. Concentrarea - treptat
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a inhibiției, care altfel s-ar răspândi pe toată suprafața scoarței. d. Stingerea - apare în cazul când încetează asocierea (întărirea) dintre excitantul condițional și cel necondițional. Stingerea are un rol deosebit de important (are valoare adaptativă) deoarece permite să se elaboreze reflexe în număr nelimitat, perfect acordate la condițiile mereu schimbătoare ale existenței. La formarea deprinderilor motrice concură componente chinestezice, vestibulare, tactile, vizuale, formându-se legături temporare între terminațiile centrale ale analizatorilor și diferiți centri ai reflexelor necondiționate (Melnic și colab., p.
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
deoarece permite să se elaboreze reflexe în număr nelimitat, perfect acordate la condițiile mereu schimbătoare ale existenței. La formarea deprinderilor motrice concură componente chinestezice, vestibulare, tactile, vizuale, formându-se legături temporare între terminațiile centrale ale analizatorilor și diferiți centri ai reflexelor necondiționate (Melnic și colab., p. 230). Rolul celui de al doilea sistem de semnalizare (adică limbajul) este deosebit de important în elaborarea așa-numitelor reflexe condiționate motrice, care sunt strâns legate de reacția verbală respectivă (Albu, 1971, p. 164). Manifestarea deprinderilor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
230). Rolul celui de al doilea sistem de semnalizare (adică limbajul) este deosebit de important în elaborarea așa-numitelor reflexe condiționate motrice, care sunt strâns legate de reacția verbală respectivă (Albu, 1971, p. 164). Manifestarea deprinderilor motrice se datorează lanțurilor de reflexe condiționate constituite, prezentându-se sub forma stereotipului dinamic. Acesta din urmă presupune asocierea unui șir de reflexe, care la excitantul declanșator vor determina efectuarea automată a mișcării (Burka, citat de Albu, 1971, p. 167). Automatizarea deprinderii va permite desfășurarea fenomenelor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
numitelor reflexe condiționate motrice, care sunt strâns legate de reacția verbală respectivă (Albu, 1971, p. 164). Manifestarea deprinderilor motrice se datorează lanțurilor de reflexe condiționate constituite, prezentându-se sub forma stereotipului dinamic. Acesta din urmă presupune asocierea unui șir de reflexe, care la excitantul declanșator vor determina efectuarea automată a mișcării (Burka, citat de Albu, 1971, p. 167). Automatizarea deprinderii va permite desfășurarea fenomenelor reflexe în cauză fără perceperea lor de către individ. Automatizarea unei deprinderi are beneficii importante în ceea ce privește: scurtarea timpului
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
1993, p. 53), posibilitatea apariției unor procese paralele în scoarța cerebrală, consumul energetic (mai redus), precizia. În unele cazuri poate să apară fenomenul de dezautomatizare, ca urmare a unei inhibiții externe sau datorită oboselii și îmbolnăvirii. Păstrarea deprinderilor Legea stingerii reflexelor condiționate se aplică, în general, deprinderilor motrice. Totuși, unele deprinderi dobândite în copilărie sau adolescență, se mențin timp îndelungat, chiar după întreruperea exercițiului (ex. la înot, patinaj, mers pe bicicletă. Acest aspect este valabil doar la mecanismul de bază, nu
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cu ocazia deplasărilor competiționale etc. În ceea ce privește educația tehnico profesională, contribuția domeniului nostru este evidentă prin (Cârstea, 1993, p. 30): dezvoltarea cu precădere a acelor calități motrice solicitate de profesia respectivă; însușirea unui bagaj suficient de deprinderi și priceperi motrice, a reflexelor de autoasigurare etc., care să optimizeze randamentul individului în muncă; prevenirea apariției unor atitudini și deficiențe fizice, ca urmare a unor poziții vicioase în timpul exercitării profesiei. 4.4.7. Funcția de integrare socială Formele, organizate sau nu, de practicare a
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
unei mișcări sau atunci când viteza variază. 3. Senzația de rotație apare tot la începutul sau la sfârșitul unei mișcări sau când apare o accelerație sau un început de frânare. Atunci când mișcarea de rotație se prelungește, senzația percepută este intensă, apar reflexe motorii și vegetative. Senzațiile apărute sunt persistente și determină apariția senzației de amețeală. Echilibrul static Din punct de vedere static se poate defini un principiu general al echilibrului considerat normal. Conform acestui principiu o atitudine în care fiecare segment ocupă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
provizoriu, așa de exemplu startul de jos, poziția fundamentală în jocurile sportive, garda la box etc. Pozițiile de plecare sunt multiple și au o însemnătate deosebită pentru practică. Pentru fundamentarea științifică a acestei probleme, este necesar să pornim de la analiza reflexelor tonice (Albu și colab, 2006, p. 120). Reflexele tonice stau la baza mecanismului fiziologic pentru refacerea echilibrului. Se disting două forme de reflexe tonice și anume: reflexe statice și statochinetice. Cele statice sunt în legătură cu păstrarea poziției corecte și cu îndreptarea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fundamentală în jocurile sportive, garda la box etc. Pozițiile de plecare sunt multiple și au o însemnătate deosebită pentru practică. Pentru fundamentarea științifică a acestei probleme, este necesar să pornim de la analiza reflexelor tonice (Albu și colab, 2006, p. 120). Reflexele tonice stau la baza mecanismului fiziologic pentru refacerea echilibrului. Se disting două forme de reflexe tonice și anume: reflexe statice și statochinetice. Cele statice sunt în legătură cu păstrarea poziției corecte și cu îndreptarea corpului, iar cele statochinetice, coordonează poziția corpului în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
o însemnătate deosebită pentru practică. Pentru fundamentarea științifică a acestei probleme, este necesar să pornim de la analiza reflexelor tonice (Albu și colab, 2006, p. 120). Reflexele tonice stau la baza mecanismului fiziologic pentru refacerea echilibrului. Se disting două forme de reflexe tonice și anume: reflexe statice și statochinetice. Cele statice sunt în legătură cu păstrarea poziției corecte și cu îndreptarea corpului, iar cele statochinetice, coordonează poziția corpului în mișcare. În această privință, în fiziologie există un principiu și anume: “rolul conducător al capului
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
practică. Pentru fundamentarea științifică a acestei probleme, este necesar să pornim de la analiza reflexelor tonice (Albu și colab, 2006, p. 120). Reflexele tonice stau la baza mecanismului fiziologic pentru refacerea echilibrului. Se disting două forme de reflexe tonice și anume: reflexe statice și statochinetice. Cele statice sunt în legătură cu păstrarea poziției corecte și cu îndreptarea corpului, iar cele statochinetice, coordonează poziția corpului în mișcare. În această privință, în fiziologie există un principiu și anume: “rolul conducător al capului”. Acest principiu este important
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
acompaniată de informațiile compensatorii. Acestea sunt reprezentate prin feed-back proprioceptiv inconștient sau conștient și prin constatarea rezultatului obținut prin acțiune. Modul reflex este integrat în ansamblul informațiilor senzoriale, dar două submodule ne vor reține atenția în învățare: de ele depind reflexele echilibrului care pretinde intervenția creierului mic, pentru a menține stabilitatea posturală și cea responsbilă de coordonarea oculosegmentară a cărei coordonare oculomanuală este un caz particular. Funcția sa este permiterea bunei adaptări a mișcării în condiții spațiale puse de mediul înconjurător
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
și hiperpolarizare, corelate cu mobilizarea calciului. Procesul poate începe inițial fără creșterea concentrației de ocitocină, urmând apoi să-și mărească intensitatea în faza de expulzare propriu-zisă datorită compresiunilor mecanice asupra cervixului (ZEROBIN K. și col. 1984, RUNCEANU L. 1994). Centrul reflex și reglator al contracțiilor uterine se află în măduva dorsală și centrul intrauterin autonom (RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H și col. 1991 ). Diferiți agenți fizici (căldura, masajul uterin, dilatarea forțată a cervixului) sau medicamentoși (ocitocina, ergotina, glucoza, etc.) pot
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
înainte de parturiție. Schimbarea raportului progesteron/ estrogeni (prin scăderea progesteronului) are drept rezultat estrogenizarea uterului, cu modificări morfofiziologice caracteristice, care îl sensibilizează la excitațiile mecanice, declanșând eliberarea ocitocinei și începerea procesului de parturiție. Dilatarea cervixului stimulează în continuare secreția de ocitocină (reflexul Ferguson), (BOITOR I., 1979, DICKIL M.B. și col .1994, LIGGINS G.C. 1973, RUNCEANU L. 1994). S-a constatat că PGF2 α poate funcționa ca un potențiator al creșterii sensibilității miometriale la ocitocină, ea fiind necesară în timpul stadiului de început a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
timpul parturiției, precum și excitațiile mecanice ale uterului, cervixului și clitorisului (masajul) constituie factorii cei mai importanți care induc eliberarea ocitocinei. Dilatarea căilor genitale (vagin și cervix) produce contracții uterine puternice, fiind o altă cale importantă pentru eliberarea ocitocinei. Calea aferentă reflexului este nervul pelvin. În timpul dilatării căilor genitale sau prin acțiuni mecanice apar și contracții uterine și lactoree. Hipofiza este organul neuroglandular situat la fața ventrală a creierului intermediar (diencefalului), rezultat din unirea anatomică a celor două părți: hipofiza anterioară (adenohipofiza
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale 91 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale 94 13.2.1. Inervația vaselor sanguine 94 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini 95 13.2.3. Reflexul baroreceptor 96 13.2.4. Alte mecanisme de control pe termen scurt/mediu 98 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale 99 13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu 100 13.3.2. Hormonul antidiuretic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise datorită unor caractere speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian intern ridicători și propulsori temporal ridicători și retractori pterigoidian intern coborâtori și propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe masticatorii, declanșate de prezența alimentelor solide și semisolide, cuprind: reflexul de ronțăit (ca răspuns la stimularea incisivilor), reflexul masticator vertical (ca răspuns la stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar; se manifestă prin mișcări de închidere și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian intern ridicători și propulsori temporal ridicători și retractori pterigoidian intern coborâtori și propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe masticatorii, declanșate de prezența alimentelor solide și semisolide, cuprind: reflexul de ronțăit (ca răspuns la stimularea incisivilor), reflexul masticator vertical (ca răspuns la stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar; se manifestă prin mișcări de închidere și de deschidere a gurii), reflexul de ruminație (ca urmare a stimulării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și pterigoidian intern ridicători și propulsori temporal ridicători și retractori pterigoidian intern coborâtori și propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe masticatorii, declanșate de prezența alimentelor solide și semisolide, cuprind: reflexul de ronțăit (ca răspuns la stimularea incisivilor), reflexul masticator vertical (ca răspuns la stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar; se manifestă prin mișcări de închidere și de deschidere a gurii), reflexul de ruminație (ca urmare a stimulării molarilor posteriori; constă în mișcări laterale de mestecare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
prezența alimentelor solide și semisolide, cuprind: reflexul de ronțăit (ca răspuns la stimularea incisivilor), reflexul masticator vertical (ca răspuns la stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar; se manifestă prin mișcări de închidere și de deschidere a gurii), reflexul de ruminație (ca urmare a stimulării molarilor posteriori; constă în mișcări laterale de mestecare). In mod normal gura este închisă; mandibula fiind menținută ridicată (împotriva forței gravitaționale) prin contracția mușchilor maseter, temporal și pterigoidian intern. In momentul deschiderii voluntare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
posteriori; constă în mișcări laterale de mestecare). In mod normal gura este închisă; mandibula fiind menținută ridicată (împotriva forței gravitaționale) prin contracția mușchilor maseter, temporal și pterigoidian intern. In momentul deschiderii voluntare a gurii pentru introducerea alimentelor se declanșează un reflex miotatic provocat de întinderea fusurilor neuro musculare din structura mușchilor ridicători ai mandibulei. Impulsurile proprioceptive se transmit pe calea nervului trigemen la centrul motor pontin și determină ridicarea mandibulei. Pe de altă parte, comprimarea alimentelor între cele două arcade dentare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]