4,276 matches
-
nu se uită! Mi-au promis că vor reveni în România în luna mai a anului viitor și mai apoi spre toamnă, când speră să fim mai mult timp împreună. Joi, 25 noiembrie. Ieri n-am consemnat nimic. M-am relaxat. Astăzi am conceput eseul: „Un om ce-mi amintește de copilăria mea, îndepărtată”. Am lucrat neîntrerupt între orele 9-13, realizând opt pagini. Am recitit textul și pare mulțumitor. După amiază mă mai uit prin text cu atenție și rămâne în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
din Iași d-na Ana Dumitrescu, care face unele aprecieri favorabile scrisului meu - cu referire directă la recenzia volumului „Ziditor de cuvinte” primit de la dl. Ion Popescu-Sireteanu. Convorbirea a trecut și la alte probleme de creație, fapt ce m-a relaxat. La 10 mai, pe lângă trei ore de citit, caut să mă relaxez și culeg o mie de fire de lăcrămioare, grupate în buchete de 101 fire pe care să le ofer ca de obicei colegelor fiicei mele, avându-le ca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
meu - cu referire directă la recenzia volumului „Ziditor de cuvinte” primit de la dl. Ion Popescu-Sireteanu. Convorbirea a trecut și la alte probleme de creație, fapt ce m-a relaxat. La 10 mai, pe lângă trei ore de citit, caut să mă relaxez și culeg o mie de fire de lăcrămioare, grupate în buchete de 101 fire pe care să le ofer ca de obicei colegelor fiicei mele, avându-le ca invitate pentru ziua următoare, ca să le culeagă personal. Și de data aceasta
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
care îndeamnă limbile ceasului să mă ia peste picior! Magicianul tace. Poate că înțelege că este foarte greu să explici ceva unuia care nici nu dorește asta. Se reașază pe fotoliu și împreunează mâinile după ceafă. Pare relaxat. Periculos de relaxat. Seamănă cu un gâde care încrucișează mâinile pe piept și scrutează mulțimea cu ochii care aruncă flăcări prin găurile cagulei. - Ți-aș recomanda să privești display-ul, scriitorule. Nu ai chiar așa de mult de citit. N-o să-ți placă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
își găsi o cameră într-o vilă confortabilă, savură frumusețea unei ierni autentice și se bucură copilărește de peisajul de basm. Se străduia să uite cu desăvârșire, să se elibereze de toate bagajele care îi tiranizau conștiința. Venise să se relaxeze, nu pentru a relua toată povestea de la primele pagini. De a doua zi, își umplu timpul intrând în vorbă cu oricine i se ivea în cale la restaurant, pe alei, la club, în special cu bărbații singuratici. După trei zile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nemaipomenit să pot Într-o bună zi să scriu și articole În acest domeniu. De unde naiba Îmi răsărise asemenea idee? Întreagă această scenă Începea să Îmi dea impresia că trăiesc o experiență extracorporală. Discuția a continuat În aceeași atmosferă relativ relaxată până când mi-a pus Întrebarea finală: Ce reviste citesc În mod regulat? M-am aplecat Înainte și am Început să vorbesc plină de surescitare: — Păi, nu am abonament decât la The New Yorker și Newsweek, dar citesc cu regularitate The
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
apucasem să ne vedem, așa că plănuisem să luăm cina În seara aceea, numai noi doi. Dar realizam că n-o să fie deloc plăcut dacă, de oboseală, o să-mi cadă capul În paharul de vin, și cam simțeam nevoia să mă relaxez o seară și să fiu singură. Trebuie să Îmi aduc aminte să-l sun, să văd dacă putem să ne vedem mâine seară. Emily mă privea; ea Își verificase deja mesajele. Judecând după fața ei relativ calmă, am dedus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mulțumescu-ți ție, Doamne: nu era Ea. Dar cu asta Încă nu scăpasem. Era deja duminică dimineața și nu aveam nici cea mai vagă idee dacă romanele alea tâmpite găsiseră drumul spre Paris. Mă bucurasem atât de mult de weekend, mă relaxasem atât de total, Încât uitasem să verific treaba asta. Sigur, telefonul meu era conectat și soneria dată la volum maxim, dar n-ar fi trebuit să aștept ca cineva să mă sune cu vreo problemă, pentru că atunci ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
stopat brusc și m-am uitat În jos. Purtam o pereche de adidași haioși de stradă, genul de Încălțări care nu aveau altă funcțiune decât aceea de a arăta șmecherește. Regulamentul În domeniul vestimentar - tacit sau altminteri - era, firește, mai relaxat când Miranda era plecată, dar, cu toate că toți angajații arătau fantastic, fiecare dintre ei purta câte ceva despre care jura că nu ar purta niciodată și sub nici o formă În fața Mirandei. Adidașii mei Împletiți, de un roșu țipător, erau un exemplu perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Nu era drept. Față de mine, față de ea, față de orice ființă omenească, fie ea și semicivilizată. Și m-am simțit prost pentru că Îi făceam și ei viața mai grea, căci asta făceam de fiecare dată când Întârziam câteva minute ca să mă relaxez și să mă liniștesc. Pentru că fiecare secundă În care eu lipseam nu era decât o nouă secundă În care Miranda Își ațintea atenția necruțătoare asupra lui Emily. Mi-am jurat că voi Încerca să mă port mai bine. Ai absolută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
muncă. Nu că nu te Înțeleg, doar știu cât de grea e slujba ta și știu că lucrezi pentru o țăcănită. Dar nu am vrut să te deranjez Într‑o vineri seara, când era posibil ca tu chiar să te relaxezi sau să te duci undeva cu Alex. El tot spune că nu apucă să te vadă niciodată și nu voiam să te iau de lângă el. Dacă aș fi avut Într‑adevăr nevoie de tine, te‑aș fi sunat și știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fost. — Nu e mare lucru. Am luat inițiativa și am făcut toate aranjamentele ca să mergem Împreună la prima noastră reuniune de la terminarea facultății. — Zău? Adevărat? Mergem? Adusesem vorba de câteva ori de așa ceva Într‑un stil care, speram eu, fusese relaxat și calm, dar, Într‑o manieră total nespecifică lui Alex, el se eschivase de la ideea de a merge acolo Împreună. Era Încă prematur să planificăm așa ceva, dar hotelurile și restaurantele din Providence erau de regulă rezervate cu luni Înainte. Lăsasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
tweed și s‑a zgâit la mine. Liftul plecase fără asistenții de modă, prea Încântați să o vadă - și s‑o audă! - pe Miranda Priestly În carne și oase. Simțeam șase perechi de ochi ațintiți asupra picioarelor mele, care, deși relaxate cu abia câteva clipe În urmă, Începuseră acum să‑mi ardă și să mă mănânce sub dogoarea analizei intense a cinci asistenți de modă și a unei guru În domeniu. Încordarea provocată de călătoria inopinată cu ea În lift (era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
un buzunăraș al valizei se aflau pagini A4 cu niște fețe imprimate pe ele, mari cât pagina. Pe fiecare față era trasat un machiaj impresionant. Alison chiar machiase chipurile de pe hârtie cu produsele din valiză. O față era etichetată „Eleganță relaxată de seară“, dar avea o nota bene dedesubt, cu litere negre de‑o șchioapă: „NU SE POTRIVEȘTE PENTRU OCAZII EXTREM DE FESTIVE!!! PREA CASUAL!!“ Fața cea casual avea pe ea un strat subțire de fond de ten mat, o nuanță subtilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Podoaba ei de cap e făcută din flori de aur. Are gâtul lung și postura ei pare să nu-i ceară nici un efort. Cupa trece din mână în mână, până când nu mai rămâne nici o picătură. Toate fetele par să se relaxeze un pic. Fata frumoasă cu față ovală și ochi exotici îmi face semn cu mâna de pe banca ei. Când mă apropii de ea, se dă într-o parte. — Eu sunt Nuharoo. Îmi zâmbește. — Yehonala. Mă așez lângă ea. În această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la fel. — De unde știi? — Am frați de cruce care îmi raportează din toate palatele. Îmi clătesc gura cu o ceașcă de ceai verde. Potrivit obiceiului, ar trebui să dorm un pic după masă, dar mintea mea nu vrea să se relaxeze. Văd cu ochii minții o luptă în care fiecare concubină e un soldat deghizat. Din ce mi-a spus An-te-hai, rivalele mele au început deja să-și construiască apărarea. Multe dintre ele i-au oferit Marii Împărătese daruri mici, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lipesc obrazul de cearșaful moale, mătăsos al patului imperial și îmi ating pielea de trupul Fiului Cerului. Vreau să-i mulțumesc că ne-a dezbrăcat de titlurile noastre și a permis să ne atingem așa cum o fac sufletele obișnuite. Mă relaxează acest gând, deși teama încă mă bântuie. Mă pregătesc să părăsesc Sala Dezvoltării Spirituale și să nu mai revin niciodată. Împăratul Hsien Feng se întoarce. Brațul său stâng este expus. În lumina lunii, pare la fel de subțire ca brațul unul băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
îi fie greu să suporte gândul că e lângă faptul că am fost exonerată de la a fi îngropată de vie, mi s-a dat și puterea de a-l împiedica să-și împlinească ambițiile. Sunt epuizată, dar nu mă pot relaxa. Regretul pentru moartea lui Hsien Feng a început să mă copleșească. Însă grija pentru siguranța fiului meu răzbate prin tristețea adâncă. Îmi amintesc ajutorul neașteptat al lui Yung Lu. Veghea el oare asupra lui Tung Chih și a mea? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dată în calitate de împărat al Chinei. La unison, mulțimea a căzut în genunchi și a făcut plecăciuni. An-te-hai, în robă verde cu imprimeu cu pini, pășea alături de mine. Îmi ducea pipa - fumatul era o pasiune nouă care mă ajuta să mă relaxez. Mi-aminteam că îl întrebasem cu câteva zile mai devreme ce își dorea cel mai mult; voiam să îl răsplătesc. El mi-a răspuns timid că i-ar plăcea să se însoare și să adopte copii. Credea că poziția și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Ei bine, ele Îi cunosc. —Mmm, Înțeleg, am mormăit eu, deși habar n-aveam despre ce vorbea. Perfect. După trei ore aveam senzația că munceam acolo de trei luni. Am asistat la o ședință a personalului unde toată lumea se Învârtea relaxată prin firmă, bând Cola dietetică și apă Fiji și vorbea despre petrecerea pe care o pregăteau pentru noua carte a lui Candace Bushnell. Skye verifica o listă de sarcini, În timp ce tot felul de oameni o puneau la curent cu locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
grupul care lucrase la petrecerea de lansare a cărții lui Candace Bushnell seara trecută și am fost ușurată când am văzut că Elisa și Davide erau singurul cuplu. Cu toții Își sorbeau băuturile și se contraziceau dintr-un anume motiv, părând relaxați Într-un mod În care numai cei cu adevărat Încrezători În ei Înșiși pot fi. Și, bineînțeles, nimeni nu purta negru. Skye și Elisa purtau rochii scurte aproape identice, una Într-o nuanță deschisă de coral cu pantofi argintii superbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
oraș, noii papuci foarte șic de la John Varvatos și cât de enervant era că instructorul lor preferat de Pilates Începuse ora cu zece minute Întârziere. Și doar Leo era gay. —Bungalow? Adică Bungalow 8? am Întrebat, cu cenzura mea obișnuită relaxată În urma vinului care curgea În valuri. Conversația se opri și patru fețe perfect Îngrijite și/sau machiate se Întoarseră spre mine. Până la urmă, Skye fu cea care Își adună forțele, ca să Îndure povara Întrebării mele. — Da, spuse ea calm, refuzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
e un coșmar și nu suport toate moacele alea căcăcioase din media de la Soho House. M-am gândit că avem cu toții nevoie de un loc care să fie, Înțelegi, un... știi tu, cum Îi zice? Un loc unde să te relaxezi. —Un sanctuar? m-am oferit eu, dornică să ajut. —Corect. Dădu aprobator din cap, În mod evident ușurat. Cantitatea de produse din părul lui era de-a dreptul copleșitoare. Din păcate, Înainte ca această discuție fascinantă să se Îndrepre spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
eu și Sonja, am spus puțin mai țâfnos decât intenționasem, să facem o petrecere În pijama? N-ar fi amuzant? Își plimbă mâna pe spatele meu, pe maioul dantelat. —Ce-i cu atitudinea asta? Acuma serios, iubire, trebuie să te relaxezi. Hai, o duc pe Sonja Într-un apartament la etaj și după aia putem sta liniștiți Împreună, e bine? Înainte să apuc să-i răspund, Philip Începuse să-i șoptească ceva Sonjei În franceză. Ea nu făcea decât să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
deschisă, holbându-se la spatele meu. Ochii mei Îi Întâlniră pe ai ei pentru o foarte scurtă clipă Înainte ca Philip să ambaleze scuterul, care țâșni Înainte, ducându-mă departe de Penelope, Înainte să apuc să-i explic ceva. 15 —Relaxează-te, iubire, da? Ți-am spus că mă ocup eu. Philip parcă Vespa pe covorul de pe trotuarul din fața unei clădiri frumoase de apartamente din West Village și-i strecură portarului niște bani, gest Întâmpinat cu o Înclinare discretă a capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]