4,070 matches
-
și sistemul de supraveghere, legislația în domeniul secretului profesional și al schimbului de informații, al prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și orice alte informații relevante privind eventuale impedimente în realizarea supravegherii prudențiale de către Banca Națională a României, cum ar fi restricționarea accesului la informații ori a posibilității efectuării unor verificări la fața locului. Capitolul VII Cerințe de raportare Articolul 72 (1) Instituțiile emitente de monedă electronică raportează trimestrial Băncii Naționale a României - Direcția supraveghere necesarul de fonduri proprii aferent activității de emitere de monedă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233788_a_235117]
-
În situația în care un produs nu este conform cu cerințele prevăzute de legislația Uniunii Europene (UE) sau cu specificația tehnică armonizată aplicabilă produsului, se dispun măsuri, după caz, cu respectarea principiului proporționalității cu gradul de neconformitate, de: ... a) interzicerea sau restricționarea punerii la dispoziție a unui produs pe piață; ... b) retragerea de pe piață a produsului; ... c) rechemarea produsului; ... d) intrare în legalitate. ... (2) Aplicarea unor astfel de măsuri se comunică operatorului economic în cauză, cu motivarea deciziilor luate și demersurile legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235197_a_236526]
-
care nu îndeplinesc prevederile art. 4-6 din Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... (2) Pentru aceste produse trebuie luate măsuri de retragere a lor de pe piață, de interzicere a introducerii lor pe piață sau de restricționare a liberei lor circulații. ... (3) Măsura adecvată propusă de autoritatea de supraveghere a pieței produselor pentru construcții este comunicată autorității competente în domeniul produselor pentru construcții care, după analizarea situației semnalate și consultarea părților implicate, decide asupra măsurii aplicabile. Aceasta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235197_a_236526]
-
privind │ │ punerea în operă, alte elemente care afectează conformitatea produsului) 8.2. VERIFICĂRI DE FOND NECONFORMITĂȚI CONSTATATE: Răspunde: Nu îndeplinește [] Îndeplinește parțial │ │ cerințele legale de introducere pe piață și se dispune: │ │ [] interzicerea introducerii pe piață/punerii la dispoziție/utilizării │ │ produsului │ │ [] restricționarea liberei circulații a produsului prin ......... *) libera circulație a unui produs se poate restricționa prin utilizarea │ │ acestuia în anumite zone geoclimatice, prin restrângerea domeniului de │ │ utilizare, ș.a. Unitatea controlată va prezenta la IJC/ICB Răspunde: Prezentul proces-verbal de control s-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235197_a_236526]
-
și rezultă într-un exces de fluid la nivelul țesutului. Uneori de numește și hidropizie sau dropică. Sunt multe zone ale corpului care pot fi afectate de edeme. Diureticele sunt tratamentul general acceptat pentru drenarea lichidului din organism. Este recomandată restricționarea consumului de sare. Pacientul este pus la regim bogat în vitamine, sărac în sare și bogat în calorii. După ce pacientul a eliminat mari cantități de urină, el poate reveni la un regim normal. Tonic împotriva edemelor cu cartofi Iată un
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
forței de muncă. Șomajul, dacă nu a existat până la acest moment, apare, iar dacă există, crește. Dimpotrivă, creșterea cererii și scăderea ofertei de muncă se traduc printr-o diminuare a șomajului. Piața muncii nu funcționează, ca o piață obișnuită din cauza restricționărilor legislative (patronat, sindicate) și a raportului de forțe dintre aceștia. Prin politicile sociale promovate de guvernele tuturor țărilor, se tinde spre realizarea unui grad de ocupare (deplină) a populației active cât mai apropiat de ocuparea deplină. Conform Biroului Internațional al
Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 502 bis din 26 iulie 2007 --------- Anexa 1 Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 347/2003 privind restricționarea introducerii pe piață și a utilizării anumitor substanțe și preparate chimice periculoase se completează astfel: *Font 9* Substanțe, grupuri de Anexa 2 Lista substanțelor, grupurilor de substanțe și preparatelor chimice periculoase clasificate cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere (redate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190751_a_192080]
-
și inteligența milesienei. Aspasia era confidenta și sfătuitoarea lui Pericle. Se spune că discursurile politice erau concepute de ea, că Platon, care a evocat-o în dialogul Menexenos, și-ar fi însușit unele tehnici oratorice de la ea. Din cauza legii de restricționare a drepturilor străinilor și de nerecunoaștere a căsătoriilor cu ei pe care o dăduse Pericle, nu se putea căsători cu ea. Va reveni cu o altă lege, în 430, prin care se extindeau drepturile străinilor și erau recunoscuți copiii din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și-a prelungit mandatul de președinte și, un an mai târziu, în 1852, s-a autoproclamat împărat sub numele Napoleon al III-lea al celui de al doilea imperiu (1852-1870). Miss Howard, la treizeci de ani, a trebuit să accepte restricționarea relațiilor lor. Revoltată, a apărut la brațul colonelului Béville. O apropiată a împăratului i-a prezentat-o acestuia pe tânăra spaniolă Eugenia de Montiyo cu care se va căsători în 1853. Miss Howard continua să spere la întoarcerea, de acum
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de preferință individuale sunt admisibile, adică fiecare alternativă este dominată de o alta, deci mulțimea de alegere a relației de preferință pe mulțimea alternativelor este vidă. Partea a II-a Soluții ale teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal [...] va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general de veto oferit de folosirea necondiționată a principiului Pareto. Altfel spus, libertarianismul este perceput ca fiind de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
caracteristică. În privința condiției domeniului nerestricționat, Sen nota că „orice slăbire a acestuia înseamnă de fapt eliminarea anumitor profiluri de preferințe individuale, în așa fel încât, cu profilurile rămase, conflictul dintre condiții să nu mai apară” [Sen, 1983, p. 12]. Soluția restricționării domeniului avea notorietate la momentul publicării în (1970a), (1970b) a teoremei de imposibilitate a unui paretian liberal, fiind adoptată pentru rezolvarea paradoxului Arrow<footnote A se consulta, în acest sens, Black (1958), Inada (1964), (1969), Sen (1970a). footnote>. Fiind o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în acest sens, Black (1958), Inada (1964), (1969), Sen (1970a). footnote>. Fiind o soluție consacrată, nu este de mirare că a fost adoptată și pentru eliminarea paradoxului libertarian. Spre exemplu, în (1977), Aldrich nota chiar că, pentru eliminarea paradoxului libertarian, „restricționarea condiției U este cea mai promițătoare posibilitate” [Aldrich, 1977, p. 15]. Această posibilitate este promițătoare nu doar în relație cu celelalte condiții<footnote Motivația acestei afirmații este aceea că nu se pot opera slăbiri ale celorlalte condiții deoarece acestea sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
poate diferi în funcție de autor. Când acest lucru se va întâmpla, voi oferi și definiția. footnote>. Avem, în această perspectivă<footnote Acesta însă nu este un argument corect. Voi arăta de ce în ultimele capitole ale cărții. footnote>, așadar, un argument pentru restricționarea domeniului universal: o anumită categorie de preferințe, criticabilă din punct de vedere libertarian<footnote Acest argument este, într-o formă sau alta, propus de toți cei care susțin restricționarea domeniului funcției de preferință socială. footnote>, creează o problemă de consistență
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de ce în ultimele capitole ale cărții. footnote>, așadar, un argument pentru restricționarea domeniului universal: o anumită categorie de preferințe, criticabilă din punct de vedere libertarian<footnote Acest argument este, într-o formă sau alta, propus de toți cei care susțin restricționarea domeniului funcției de preferință socială. footnote>, creează o problemă de consistență cu unanimitatea și raționalitatea minimale. Primul autor care sugerează o restricție de domeniu este Sen, în (1970a). Aceasta ar consta în „dezvoltarea valorilor (și a preferințelor) de respectare reciprocă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
atât la Sen, cât și la Suzumura această soluție determină o condiționare a criteriului paretian slab, o voi dezvolta în capitolul dedicat condiției Pareto<footnote Voi prezenta totuși următoarea idee: atunci când căutăm să soluționăm paradoxurile libertariene (Sen și Gibbard) prin intermediul restricționării domeniului funcției de decizie socială, identificăm anumite profiluri care, în opinia noastră, cauzează ciclicitatea preferinței sociale. Spunem, în acel caz, că acele profiluri au anumite proprietăți indezirabile. Toate soluțiile prezentate în acest capitol prezintă această caracteristică: restricțiile Fine (1975), Farrell
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alegere între două stări x variante . Nu există nici o partiționare a preferințelor pe baza unui criteriu etic, nici o dihotomie între valori și preferințe nu poate fi observată”. [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 62] 3.5. Restricția Breyer Autorul propune patru restricționări ale domeniului universal. Prima se bazează pe conceptul de preferințe separabile și vizează rezolvarea paradoxului Gibbard. Acestea sunt echivalente preferințelor necondiționale ale lui Gibbard (1974), le voi explica pe baza exemplului conformist vs. nonconformist. Pe scurt, conformistul preferă orice pereți
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
singură parte a reuniunii să fie adevărată pentru ca propoziția să fie adevărată. footnote>. Mai rămâne doar de arătat că acest argument este echivalent cu cel al lui Gaertner și Kruger, și este, deoarece. Teorema este demonstrată. Capitolul 5 Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe În (1975), Blau nota că „nu poate fi formulat niciun argument pentru negarea unei alegeri unanime de către un observator din afară.” [Blau, 1975, p. 401]. Totuși, în (1976), Sen formula un argument în direcția restricționării acestei condiții
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe În (1975), Blau nota că „nu poate fi formulat niciun argument pentru negarea unei alegeri unanime de către un observator din afară.” [Blau, 1975, p. 401]. Totuși, în (1976), Sen formula un argument în direcția restricționării acestei condiții: „o utilizare mecanică, indiferent de context, a condiției Pareto, pare chestionabilă.” [Sen, 1976, p. 219]. „Faptul că până și o garanție minimală a libertății individuale este imposibilă, este văzută ca fiind o consecință” (a folosirii necondiționate a criteriului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
chestionabilă.” [Sen, 1976, p. 219]. „Faptul că până și o garanție minimală a libertății individuale este imposibilă, este văzută ca fiind o consecință” (a folosirii necondiționate a criteriului paretian). [Sen, 1976, p. 235]. Voi prezenta, în continuare, câteva soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe. 5.1. Restricția Sen-Suzumura<footnote Aceeași restricție este formulată și de Suzumura în (1978). Voi relua aici doar argumentul lui Sen (1976). footnote> În (1976), Sen revine la ideea indivizilor cu preferințe liberale, și o formulează ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
strict lui x pe baza exercitării drepturilor individuale decisive] și, [pentru toți i] x este preferat strict lui y.” [List, 2003, p. 12]. De aici, condiția Pareto restricționată nu intră în conflict cu libertarianismul și raționalitatea. Capitolul 5* Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe 5.1.* Restricția Sen-Suzumura [d.5.1.1*]: O alocare de drepturi este un n-tuplu, în așa fel încât, pentru fiecare i, există o pereche de alternative distincte (x,y) pentru care, dacă acesta preferă x lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indivizi și câte strategii ar exista, aciclicitatea se păstrează. Capitolul 6 Soluții alternative și criterii de selecție a soluțiilor 6.1. Restricții alternative ale condițiilor U, P și L În această secțiune introduc cinci noi rezultate de posibilitate: două prin restricționarea domeniului universal, unul, prin reformularea condiției libertariene, și două, prin restricționarea condiției Pareto slabe. 6.1.1. Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari Voi formula, acum, o restricție de domeniu, pornind de la ideea lui Breyer de empatie pentru ceilalți
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Soluții alternative și criterii de selecție a soluțiilor 6.1. Restricții alternative ale condițiilor U, P și L În această secțiune introduc cinci noi rezultate de posibilitate: două prin restricționarea domeniului universal, unul, prin reformularea condiției libertariene, și două, prin restricționarea condiției Pareto slabe. 6.1.1. Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari Voi formula, acum, o restricție de domeniu, pornind de la ideea lui Breyer de empatie pentru ceilalți. Aceasta din urmă poate căpăta și o interpretare mai tare care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
soluțiilor 6.1. Restricții alternative ale condițiilor U, P și L În această secțiune introduc cinci noi rezultate de posibilitate: două prin restricționarea domeniului universal, unul, prin reformularea condiției libertariene, și două, prin restricționarea condiției Pareto slabe. 6.1.1. Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari Voi formula, acum, o restricție de domeniu, pornind de la ideea lui Breyer de empatie pentru ceilalți. Aceasta din urmă poate căpăta și o interpretare mai tare care conduce la ceea ce voi denumi paradox al
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în forma tare amendată<footnote Acest rezultat depinde însă de cunoașterea acelor n-1 indivizi în privința preferințelor individului față de care aceștia sunt empatici (a se vedea secțiunea formală pentru detalii). footnote>. 6.1.2. Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe Această restricție pleacă de la următoarea intuiție: o persoană cu preferințe liberale poate fi concepută ca fiind cel puțin indiferentă între alternativele care se află în sfera, sau sferele, personală(e) a(ale) unui alt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote>. Aceasta este ceea ce, în (1982), Austeen-Smith numea ierarhizare etică. Dacă avem de ales între două principii etice răspunsul este o ierarhie a acestora (Opțiunea, oricare ar fi aceea, se află, așadar, în domeniul eticii). În cuvintele lui Austeen-Smith: „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal, în sensul dat de Sen/Suzumura, va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general de veto oferit de folosirea necondiționată a principiului Pareto. Altfel spus
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]