8,987 matches
-
care răspunde la nivel fiziologic, emoțional și comportamental la respectivele substanțe. Acest model recunoaște că, experiențele trecute, precum și personalitatea și mediul social vor determina un stil de confruntare cu cotidianul. După Peele, cultura noastră având că valori centrale succesul și reușită individuală favorizează adicțiile. Drogurile și comportamentele care conduc la adicții se convertesc în "amulete" pe care persoana le are pentru a înfrunta mai bine situațiile de stres, anxietate, durere, depresie etc., atunci când aceste valori sunt dificil de obținut. În același
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de cei trei cercetători (Latham, 2007). Alte cercetări (Kanfer, 2005) indică însă o serie de condiții care pot diminua capacitatea predictivă a auto-eficienței, așa cum sunt situațiile în care învățarea nu este posibilă, norocul și nu abilitățile fiind cel care determină reușita. Măsurarea auto-eficacității este un demers dificil, deoarece nu este o trăsătură de personalitate și nu se confundă cu respectul față de propria persoană (self-esteem), ci este o stare definită în raport cu o sarcină. O serie de autori (Eden, 2001; Chen, Gully și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sîrmă cu uniforme și alte dispozitive ingenioase făcute tot din sîrmă și din săculeți de pînză, funcționînd ca niște dulăpioare suspendate. E clar că e produsul unei experiențe Îndelungate, acești militari știu ce fac. Dar probabil că cea mai interesantă reușită o reprezintă televizorul, care e atîrnat și fixat cu un sistem de chingi de aceleași rastele metalice de bagaje, astfel Încît să nu se clatine În timpul mersului. Ba chiar, pentru că e pus la o Înălțime greu accesibilă din poziția orizontală
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de legende, succesul reconstituirilor istorice sau mitice sunt de același tip. Tot ceea ce face ca moravurile sociale să se sprijine pe prestructuri, pe ceva preexistent simplei rațiuni și avatarului ei: contractul social. Astfel, în limbajul obișnuit, cutare mamă vorbind despre reușita fiului ei sau vrând, pur și simplu, să exprime ce este existența ei, va spune: "Eu, Bernard... face asta și asta". Astfel, se exprimă o entitate magică, o participare mistică. Bernard și mama lui nu fac decât unul. Unul și
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
parte. Succesul tehnicilor New Age, ca și sensibilitatea ecologică, reîntoarcerea la primitiv și la nativ, fără a uita celebrarea sângelui, a umorilor și a părului, toate acestea evidențiază perfect pluralismul cosmic al deontologiei postmoderne. Dimensiunea ei hermeneutică, de asemenea: toate reușitele, toate lucrurile, oricât de anodine ar fi ele, au un sens, imanent, bineînțeles. Suntem departe de cogito-ul modern. Și de subiectul activ, de cetățeanul responsabil sau de homo politicus. Pe scurt, toate acestea nu mai au nici o legătură cu individul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
devenea de nerecunoscut. Începea să capete, încă de la primele îndoituri, aura unui destinații înalte, nebănuită în ziua când mă duceam la magazinul de papetărie și cumpăram caietul. Coala începea o viață nouă. Dar acea destinație nouă, înaltă, depindea totuși de reușita finală. Nu că aeroplanul ar fi fost, în sine, superior bărcuței sau vaporașului cu două coșuri alăturate, dar întâi și-ntâi trebuia să fie capabil să zboare. Și în privința asta, oricât de meșter erai și oricât ți-ai fi dat
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Nu că aeroplanul ar fi fost, în sine, superior bărcuței sau vaporașului cu două coșuri alăturate, dar întâi și-ntâi trebuia să fie capabil să zboare. Și în privința asta, oricât de meșter erai și oricât ți-ai fi dat silința, reușita era și fructul întâmplării. Căci era greu să prevezi dinainte echilibrul secret al părților aeroplanului, lungimile și lățimile, și unghiurile optime ale îndoiturilor, care să-i dea stabilitatea dorită în aer și o traiectorie circulară, să zicem, care să-i
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pagina a doua. Nu scria ce oraș. Putea fi oriunde... pe întinderea nopții de afară. ...Mi-a făcut mare bucurie scrisoarea ta, fata moșului. Scrii tare corect și îngrijit. Ș-apoi, poezia pe care ne-ai trimis-o e foarte reușită! Fără îndoială că se va publica. Fiind însă o poezie ocazională, va trebui să așteptăm împreună până când îi va veni rândul. Rareș ridica ochii spre fereastra întunecată... El însuși se simțea pierdut, mic și neînsemnat, în nesfârșita noapte înstelată așternută
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
reacțiile sportivului și publicului la succes sau la pierderi). Jocurile folosesc legile natural-elementare și proiectează inteligența sportivă în spațiu și timp (jocul cu zmeul exploatează situația atmosferică, jocurile matematice recreează, cuvintele încrucișate, romanele polițiste, transformă situația inițială în una de reușită). Jocul sportiv are farmec pentru că folosește o poveste inițială (mitul învingătorului); în general tipurile de jocuri depind de anumite sisteme de comportare ale corpului față de el însuși, față de coechipieri, față de adversari și ale publicului privitor față de sistemul de conflict: agon
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de tușe, puncte, goluri, de care depinde performanța de campion, dar și indirectă, în sensul că orice succes sportiv depinde de performanța colectivă, economică, interdependentă a individului cu atenția, cu optimizarea atenției, ce duce la transformarea somatică, motrică și psihică. Reușita din duelul sportiv este motivată direct, prin titlul de campion, sportiv, dar și prin elementele referitoare la starea psihologică/religioasă, politică, economică. E. Funcția compensatorie a jocului sportiv, de atragere a unui echilibru între dreptate și nedreptate a religie și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ori -prin superstiții care -privesc spațiul și familia sportivului, -care privesc obiecte aducătoare de noroc sau gesturi în vestiar, -cu superstiții în timpul jocului (își fac cruce, pupă degetele), -cu fantasme și elemente iraționale -care arată teamă și insecuritate, -dorința de reușită și mai ales -aventurile imaginarului simbolic (îmbrățișări, strângeri de mână, care anunță solidaritate, prietenie, spirit de echipă). Într-o scară de valori, perfecțiunea lumii ființelor supranaturale apare manifestată în ordinea și frumusețea sportului, pe care sportivul o imită în frumusețea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
al corpului reprezintă sportivitatea. Relația de comunicare între sport și societate este complexă, dinamică continuă și circulară ca o spirală cu latura din ce în ce mai , raportată la condiții dinamice, sportivitatea fiind mereu în mișcare (soliditatea legăturilor, croiala optimă). Preocuparea pentru corelația dintre reușita estetică și echilibrul static sau dinamic al corpului este propriu doar omului. Realizatorii comunicării complexe între sportivi și public, depinde de civilizația instrumentelor și de aceea a mijloacelor de transmisie. Comunicarea nouă poate porni de la cerința sportivului sau de la dorința
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de drumuri în acest domeniu. Este momentul unei asumări comune a responsabilităților didactice din partea școlii și a muzeului, prin depășirea etapei de tatonări și acțiuni cu rezultate remarcabile în sine și edificarea unui parteneriat educațional comun. În esență, coordonatele unei reușite depline a acestui demers pot fi rezumate prin sintagma "muzeu viu și public participativ". Nevoile educaționale contemporane presupun o reformulare a strategiilor de proiectare și desfășurare a procesului de predare învățare experimentare, prin elaborarea și aplicarea în practica școlară, la
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acordat expoziției deschise în Québec a constat în primul rînd în ineditul acesteia, subiectul se referea la o temă de actualitate, "Drogurile". De aici și dificultățile legate de formula de prezentare neutră oferind publicului posibilitatea interpretării fenomenului. A fost o reușită și așa cum o subliniază și studiul de caz realizat pe această temă, a fost "o expoziție pentru toată lumea... persoane vîrstnice, ca și cele tinere". O apropiere față de individ, societate și marile probleme cu care se confruntă, "un turneu democratic", care
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de toate gradele suferă enorm prin lipsa aproape totală a educației etnografice, lăsată exclusiv pe seama unor muzee și institute de etnografie"(Godea Ioan, Muzeul Satului)18. Pentru Corina Nicolescu, perspectiva didactică a muzeului, prin implicarea personalului specializat poate fi o reușită atunci cînd scopurile majore ale educației, finalitățile acesteia sînt atinse. În caz contrar, "fără perfecționarea și adaptarea permanentă la noile cerințe, Învățămîntul devine uniform, proces care în muzeu se reflectă prin diminuarea valorii expunerii și a rezultatelor activității de educare
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ce pot fi utilizate creator de către profesori". Propunerile celor doi cercetători în privința elaborării unei metodologii specifice formării profesorilor pe coordonatele parteneriatului vin ca o condiție preliminară fundamentală, în contextul în care exista un curent general de opinie care sugera că reușita unei activități didactice se datora în primul rînd familiarizării profesorilor cu o colecție muzeală. S-a constatat însă că acest prim contact cu muzeul nu este suficient. Bolmont și Colson pledează pentru pregătirea continuă a profesorilor prin cursuri specializate cu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
un singur exemplu un interesant demers didactic centrat pe această dimensiune. Este cazul Muzeului Satului "D. Gusti" sau al Complexului Muzeal Astra din Sibiu despre care aminteam la începutul acestui capitol, ca fiind unele dintre puținele exemple de inițiativă și reușită pedagogică din țara noastră. Prezentarea exponatelor și a instalațiilor s-a realizat pe criterii muzeografice și pedagogice, în mod sintetic, sistematizat, cu accent pe descoperirea, explorarea și învățarea tehnicilor, a funcțiilor și utilităților specifice deceniilor sau secolelor trecute. Acești parametri
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de vizitatori 31. Aceștia sugerează faptul că în spațiul muzeal, comunicarea nu poate fi percepută ca un proces linear, ci ca un proces interactiv de comunicare în care participă mediul expozițional și vizitatorii. Perry (1992) argumentează că o experiență muzeală reușită raportată la actul învățării include șase factori 32: curiozitatea vizitatorul este surprins și intrigat, confidența, schimbarea, controlul, jocul și comunicarea angajamentul vizitatorului reprezentînd o formă a interacțiunii sociale. CONCLUZII Raportîndu-ne la studiile și cercetările din ultimele două decenii putem afirma
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
clădiri se află sediul Ministerului Culturii și Cultelor. Continuare a tradiției începută de D. Gusti, muzeul redevine un "muzeu social, o mare lucrare didactică, educativă și națională" într-o ambianță muzeografică de excepție 71. Avînd ca punct de reper și reușita muzeografică a Complexului Astra din Sibiu (Muzeul Civilizației Populare din Dumbrava Sibiului), Muzeul Național al Satului " D. Gusti" se orientează către expunerea în aer liber a sectorului ocupațional, prin prezentarea de instalații și meșteșuguri, inclusiv aducerea unor monumente din regiuni
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
concreteții mesajului vizual tridimensional; contactul imaginației copilului, a disponibilităților sale de cunoaștere cu obiecte pe care le identifică emoțional și pe care le revalorifică expresiv în spațiul compozițional; rezultatele experimentului identifică clar cerințele publicului școlar în raport cu oferta muzeală, faptul că reușita activității didactice s-a datorat în principal acestor criterii, că nu a fost una întîmplătoare; rezultatele experimentului nu au evidențiat "efectul cascadă" determinat de abundența materialului vizual informativ din muzeu, efect prin care publicul școlar nu poate fi în măsură
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
incertitudine mai mult sau mai puțin puternică. Această diferențiere structurală trebuie să fie echilibrată prin metode de integrare structurală, pentru a menține unitatea firmei, firmele care realizează un echilibru adecvat între diferențiere și integrare având cea mai mare șansă de reușită, de performanță. Rezistența la schimbările structurale Rezistența indivizilor, actorilor Introducerea unei schimbări structurale în cadrul firmei generează, în cazul persoanelor implicate, o anumită rezistență, care poate deveni o frână dacă schimbarea nu este acceptată. Se pot identifica, în acest sens, cinci
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
în măsura în care este consecvent și cu viața proprie, pentru că, cu sau fără intenție, celebrantul se pune și în ipostaza de model în fața creștinilor. Atenția penitenților asupra omiliei este coroborată cu informațiile ce vin din viața personală a preotului, cu erorile și reușitele acestuia, cu succesul sau cu umilința pe care el le trăiește. Acestea influențează credibilitatea sa în fața comunității. Însuși stilul de viață al celebrantului, caracterizat de caritate, fidelitate, umilință, ascultare și responsabilitate, devine un mesaj autentic în favoarea vieții penitentului, pentru că procesul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
astfel de penitent, confesorul va trebui să dea dovadă de multă răbdare. Înainte de a se grăbi să îi ofere un sfat, confesorul îi poate solicita punctul său de vedere. Îl va ajuta începând prin a-i lăuda diferitele inițiative sau reușite, dacă penitentul ar vorbi ceva legat de asemenea aspecte. Va căuta să accentueze capacitatea sa de libertate. Pocăința poate fi stabilită în comun cu penitentul, eventual cerându-i o părere. Această pocăință va favoriza implicarea penitentului, în sensul că „va
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sau diecezan, diferite întâlniri, reculegeri sau exerciții spirituale, care să aprofundeze tema reconcilierii sacramentale. Prin aceste momente, există și posibilitatea ca adolescentul să intre în contact și cu alți semeni cu care poate discuta și împărtăși experiențele proprii, temerile și reușitele, etc. El are șansa să descopere un interes comun și ajutor din partea celorlalți cu privire la viața sacramentală. Diferitele celebrări penitențiale comunitare, omilii, sau misiuni populare pot contribui cu aceeași eficacitate la îndrumarea directă a acestuia către celebrarea sacramentală a reconcilierii. 1
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
au modificat, devenind mai complexe, mai diverse, dar importanța empatiei în profesiile sociale nu a fost nicicând contestată. Este instrumentul principal în construitea unei relații de încredere autentice și durabile care să garanteze aderarea pacientului la tratament, încrederea lui în reușita demersului întreprins și continuarea vizitelor la specialist cu frecvența necesară. Una dintre cele mai discutate operaționalizări ale empatiei, îi atribuie trei dimensiuni: • contagiune emoțională: se referă la capacitatea de a împărtăși suferința unei alte persoane. De a trăi alaturi de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]