5,274 matches
-
căzii. Însă am impresia că se spălau mai rar. Noi, fetele - în orice caz, eu -, ne spălam zilnic cu mijloacele astea de tortură. Iarna era cel mai cumplit. Îți îngheța și inima în tine când duceai la bun sfârșit acest rit, complicat al spălatului comunist. Cu îmbrăcămintea era iar o întreagă daravelă. Noroc, într-un fel, cu uniformele. La școală aveam nenorocirea aia de cârpă pe noi, care acoperea parțial zdrențele pe care le aveam pe dedesubt. Problema era cu ce
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a patru puncte considerate esențiale - 1.recunoașterea supremației papale; 2. purcederea Sfântului Duh și dela Fiul(filioque), nu numai dela Tatăl; 3.recunoașterea existenței purgatoriului și 4. folosirea pâinii nedospite la euharistie - cei «uniți» astfel cu Roma urmând să păstreze riturile și datinile practicate dintotdeauna. În schimbul acceptării unirii cu Biserica Romei, clerul până atunci ortodox avea să beneficieze de privilegiile acordate clerului catolic. Românilor li se deschidea astfel perspectiva de a ieși din situația de marginalizați sau tolerați, prin acceptarea unor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
imperiului să treacă la catolicism. O pagină sângeroasă a modului despotic în care sau purtat autoritățile o scrie generalul Bukow care în anul 1761 incendiază, bombardează cu tunurile și distruge până în temelii aproape toată salba de mânăstiri și schituri de rit ortodox din țara Oltului, între care și mânăstirea de aci, din Gura Secii, crimă de neiertat prin care reușește să deruteze și să slăbească elementul ortodox ce lupta pe viață și pe moarte pentru menținerea spiritului credinței și implicit a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fost angajați 25 de dascăli cu o simbrie fixă de 50 de florini anual. Școlile, deși se numeau «naționale», ele erau de fapt confesionale, lucru dovedit de însăși instituirea directorilor în centrele episcopești, Dimitrie Eustalievici la Sibiu pentru școlile de rit greco-oriental și Gheorghe Șincai la Blaj pentru cele de rit greco-catolic. În anul 1784 împăratul Iosif al IIlea cu decretul 3702, înființează școli pregătitoare pentru învățători pentru românii ortodocși. Astfel iau ființă cursurile de învățători din Sibiu (Preparandia), cam prin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
50 de florini anual. Școlile, deși se numeau «naționale», ele erau de fapt confesionale, lucru dovedit de însăși instituirea directorilor în centrele episcopești, Dimitrie Eustalievici la Sibiu pentru școlile de rit greco-oriental și Gheorghe Șincai la Blaj pentru cele de rit greco-catolic. În anul 1784 împăratul Iosif al IIlea cu decretul 3702, înființează școli pregătitoare pentru învățători pentru românii ortodocși. Astfel iau ființă cursurile de învățători din Sibiu (Preparandia), cam prin 1786, unde abia peste 80 de ani vor fi atestați
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Udriște, cu alți oameni mai înstăriți ai satului cumpără întreaga moșie a grofului Teleky, ceeace i-a determinat pe administratorul și birișii maghiari să părăsească satul Oprea. La stăruința preoților catolici și reformați care administrau cele două parohii de acest rit, din Streza, sprijiniți și de autoritățile administrative înființează o școală de stat aici în Streza, dotând-o cu tot ce era necesar, teren, clădire, materiale didactice, învățători cu lefuri bune, întocmai cum erau înzestrate și bisericile romano-catolice și reformate. În
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
moartea ? Simțeai cum, la fiecare fum, un ciocănel tainic te lovește în mărul lui Adam și cum ți se chircește plămînul, ca sub o caznă greu de suportat. Dacă treceai de un pachet-două, chinul dispărea ca prin farmec și, lămu rit în focul cubanez, te transformai într-un om nou. Insensibil la durere ! Un bărbat ade vărat ! Ce-i drept însă, unul care începea să gîfîie îngrozitor după doar cîteva scări urcate. țigările occidentale erau foarte rare în „Barul nos tru
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se așază, ordonat, lângă câte o fată și începe so privească drăgăstos. Când vocea din off amu țește din nou, câțiva se ridică, împreună cu fetele lângă care stăteau, și încep să joace. Mișcările lor se coordonează per fect. Ați urmă rit o felie din frumoasa și profunda viață a satului românesc. Recunoașteți, fără îndoială, această scenă, pentru că trebuie so fi văzut, întro formă sau alta, de multe ori la televizor (eu am văzuto cel mai recent întrun documentar de la TVR 2
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
o abordare similară a fenomenului știrilor de seară la Marc Augé, în cartea Noile mitologii (un volum colectiv, unde mai mulți oameni de cultură francezi șiau propus să continue, să aducă la zi Mitologiile lui Roland Barthes din 1957). „Orice rit are la bază un mit. Mitul jurnalului TV este po vestea lumii, o poveste fără sfârșit, în care apar încontinuu aceleași personaje. Un mit nu e pur și simplu o poveste, ci presupune existența unui univers ale cărui fundamente nu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
greu, dar, de la un moment încolo, îi vedem pe amândoi în mare amor, ca doi porumbei care stau cioc în cioc. În fine, pe Ion Cristoiu îl știm ca făcând parte din neobositul trio antibăsescian Gâdea- Stan-Cristoiu, care nea ofe rit spectacol seară de seară în emisiunea Sinteza zilei de la Antena 3. Orice ar fi zis sau ar fi făcut președintele, cei trei aveau program de șters pe jos cu el. Același tratament îl aveau și Elena Udrea, Elena Băsescu sau
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și este inspirat sau determinat de ea. Astfel în orice formă de cult trebuie să vedem manifestarea unei stări sufletești, a unui sentiment religios. De aceea cultul fiecărei religii poartă pecetea doctrinei religioase. Astfel se explică felurimea ceremoniilor și a riturilor pe care ni le oferă religiile lumii. Diversitatea arată diferența de gandire pe care au avut-o popoarele despre divinitate în cursul timpului, concepții care merg de la crimă la eroism, de la desfrâu la curățenie nepătata, de la jerfe de animale la
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
trup, cinstită fă căsătoria lor, păzește patul nespurcat, învredniceștei să-și ducă viața lor fără întinăciune”. Prezenta Mântuitoriului la nunta din Cană Galilei a făcut ca nuntă aceea să fie binecuvântata prin însuși prezenta Domnului acolo, iar nu prin anumite rituri sau rugăciuni cu specific creștin, de aceea prezenta Mântuitorului Hristos la nunta v-a marca și mai departe nuntă creștină. Astfel primele mărturii istorice spun doar că nuntă trebuie făcută în Domnul (I Corinteni 7, 39), în rest formă exterioară
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
II 28 decembrie 1949, marți [...] Chiar și dacă se întâmplă ce-i mai rău, tu trebuie să fii o ființă rațională; va trebui să trăiești, nu pentru răzbunare, ci pentru cei care te-au iubit și care poate au mu rit, căci, dulcea mea copilă, dragostea mea e atât de mare, încât am să-ți urmăresc de dincolo, din ceruri, pașii, faptele, ascensiunea. [...] III Sâmbătă, 31 decembrie [1949] [...] Ultima zi a anului, draga mea. L-am sperat bun pentru noi amândouă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
religioasă - a spus suveranul -, ea nu va Începe astăzi, În al XIX-lea secol, supt domnirea mea, a viola aceste sânte principii.” Ambele Camere ale Adunării Legislative s-au grăbit să asigure Tronul că, „În cestiunea delicată a străinilor de ritul israilitean”, nu ar fi vorba „de vro persecuțiune religioasă, căci aceasta n-ar fi demn(ă) nici de tradițiunile noastre naționale În materie de toleranță, nici de secolul În care trăim, nici de regimul liberal și luminat al Măriei Voastre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu părea să-și mai aducă aminte că - doar cu un an și jumătate Înainte, În iunie 1866 - se votase prima Constituție a României, care legifera o crasă discriminare politică pe criterii confesionale. Articolul 7 prevedea că „numai străinii de rit creștin pot dobândi calitatea de român”. A fost o decizie anacronică - față de legislațiile și menta- litățile din vestul și centrul Europei - care a blocat emanciparea politică a evreilor din România (chiar cu modificarea formală din 1879) timp de peste o jumătate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alții”) să devină boieri și să ocupe funcții publice, pentru că ei erau doar „suferiți [= tolerați] a trăi și a locui aice, În pământul țării” <endnote id="(395, p. 174)"/>. Într-un articol din 1876, Eminescu scria că, fiind „străini de rit necreștin”, evreii din România „nu pot pretinde mai mult decât de a fi suferiți” și că „n-au nici o cauză de a se plânge de toleranța noastră” <endnote id="(285, p. 139)"/>. În fine, În 1867, când evreii din Iași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei era sugerat de dezbaterile (din Parlament și În presă) și de agitațiile stradale (inclusiv devastarea Templului Coral) declanșate de problema emancipării politice a evreilor, cu ocazia adoptării Constituției din 1866. O Constituție care, prin Articolul 7 („Numai străinii de rit creștin pot dobândi calitatea de român”), a amânat cu peste o jumătate de veac emanciparea evreilor din România. Visul evreului „Înperciunat” de a deveni parlamentar (ca În piesa comentată mai sus) aduce În discuție un subiect cumva tangent : democrația parlamentară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Codul civil. În 1850, un ofis emis de Sfatul domnesc și aprobat de Alexandru Ghica Vodă recomanda autorităților „a nu autoriza căsătoriile mixte” - nu doar cele contractate Între creștini și evrei, dar și cele dintre ortodocși și creștini de alt rit -, ca fiind contrare canoanelor bisericești <endnote id="(322, p. 212)"/>. Evident, această mentalitate avea mai multe secole vechime. Iată ce scria În anii 1630 călugărul italian Niccolo Barsi, după două călătorii prin Moldova : „Pe vremea domnilor de odinioară, dacă un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
piesa lui Christopher Marlowe Evreul din Malta (1589-1590). Ea este „frumoasă la Înfățișare” ca omonima sa biblică (I Samuel 25, 3). Spre deosebire de evreii așkenazi din Galiția, Bucovina, Moldova și Transilvania, cei din bazinul mediteranean erau, În marea lor majoritate, de „rit spaniol” (sefarzi). La frumusețea, eleganța și bogăția evreicelor sefarde - din București, de data aceasta - se referea cu superlative și Iuliu Barasch, la jumătatea secolului al XIX-lea : „Femeile [sefarde] au o frumusețe frapantă... Există un respect deosebit acordat femeilor. Soția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scânteietori și un teint fin, bătând În brun” <endnote id="(778, p. 41)"/>. Tot pe atunci (În 1839), doi misionari scoțieni admirau veșmintele și podoabele femeilor sefarde din București : „Evreicele pe care le-am văzut la poartă [a sinagogii de rit spaniol] erau Înfășurate În mantii de mătase tivite cu blană”, fiind „Îmbrăcate somptuos și purtând cunună de diamante pe cap”, „pentru că fiicele lui Iuda au aceiași plăcere de a purta veșminte și podoabe somptuoase pe care o aveau și În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
faptul că evreilor le era interzis prin lege să dețină pământ În proprietate : „Jidovii sunt opriți deapururea de a cumpăra moșii” (Codul Calimachi, Iași, 1817) ; „Dobândirea proprietății de moșii, vii și țigani [= robi] nu se poate cuveni decât fețelor de rit creștin” (Codul Caragea, București, 1818) ; „Nația jidovească, după vechiul obicei, va fi oprită de a ține În posesie moșii” (Regulamentul Organic, Iași, 1832) <endnote id="(535, pp. 61 și 400 ; 536, p. 24)"/>. „Cristianismul predominator - spunea un personaj evreu Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
II, 49) - Închide În el esența unei Întregi mentalități. Și nu este Întâmplător faptul că În 1876, În preajma Războiului de Independență, atunci când unii evrei din România au acordat ajutoare românilor, Mihai Eminescu a considerat că „aceste daruri ale neromânilor de rit necreștin [sic ! ] samănă mult cu cele ale danailor” <endnote id="(285, p. 202)"/>. „Jidanul tot jidan rămâne” Revenind la imaginea evreului În cultura tradițională din estul și centrul Europei, trebuie spus că neîncrederea În bunătatea sau În onestitatea acestuia este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înțelegem condițiile socio- istorice la care se referea N. Grigorescu. Câteva explicații sunt, cred, necesare. Prin articolul 7 din Constituția românească din 1866, evreii erau excluși de la posibilitatea de a „dobândi calitatea de român”, un privilegiu acordat doar „străinilor de rit creștin”. După războiul româno-ruso-turc din 1877-1878, la Congresul de la Berlin (1878), marile puteri au condiționat recunoașterea Independenței de Stat a României de modificarea articolului 7 din Constituție, În sensul emancipării politice a evreilor. Până la urmă, În octombrie 1879, Parlamentul român
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mărturiilor contemporane. Aproape la toate se dovedește același lucru : omorul se săvârșește În mod barbar, victima e chinuită, de cele mai multe ori imitându-se chinuirea lui Isus Cristos, sângele victimei se scurge În vase [...] și [este] Întrebuințat la tot felul de rituri sălbatice. Aceste spicuiri din istorie le-am putea duce la infinit” <endnote id="(67, p. 46)"/>. Tot atunci, aceiași oameni au reeditat celebra carte Înfruntarea jidovilor (1803), scrisă de un pretins rabin convertit, care „demonstra”, chipurile, autenticitatea infanticidului practicat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că „turcii, de câte ori au să clădească vreo fortăreață, jertfesc câte un copil creștin” <endnote id="(166, p. 40)"/>. Câteodată se specifică În mod expres că turcii omoară și Încastrează În zidurile unor construcții corpuri (sau cranii) de creștini, anume de rit ortodox <endnote id="(168, pp. 83 și 87)"/>. Analizând nenumărate variante ale legendei privind „jertfa zidirii” În Europa și Asia, etnologul român Adrian Fochi a ajuns la concluzia că, uneori, „alegerea [sacrificatului] este abil Îndreptată către persoane susceptibile a fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]