4,832 matches
-
primise de la împăratul Leopold I de la Viena „privilegiile ilirice”, prin care a fost acordată sârbilor ortodocși libertate bisericească și autonomie politică pe teritoriul aflat sub administrare imperială, fapt ce a dus la stabilirea a ca. 40.000 de familii de sârbi părțile Banatului și Crișanei, ei fiind însoțiți de un cler numeros. Pe 15 aprilie 1706 episcopul sârb Isaia Diacovici a obținut aprobarea imperială din partea împăratului Iosif I pentru înființarea unei episcopii ortodoxe la Arad. În anii 1830, sub păstorirea episcopului
Arhiepiscopia Aradului () [Corola-website/Science/310622_a_311951]
-
înlocuită cu școala cu limba de predare română. Separarea ierarhică a ortodocșilor români din Banat și Ungaria de Mitropolia Sârbă de la Carloviț s-a înfăptuit prin efortul lui Andrei Șaguna, susținut de politicienii Andrei Mocioni și Vincențiu Babeș. Moartea patriarhului sârb Rajacici, survenită la 13 decembrie 1861, a constituit ocazia pentru declanșarea acțiunii de separare. Andrei Mocioni a propus ca românii să nu participe la actul alegerii noului ierarh, pentru a nu da posibilitatea noului patriarh să-și aroge supremația și
Arhiepiscopia Aradului () [Corola-website/Science/310622_a_311951]
-
biserica sa proprie, românească «...după ființa-i externă, cu totul deosebită de cea sârbească». După alegerea noului patriarh, în persoana episcopului Samuil Mașirevici, sinodul întrunit în data de 26 august 1864, s-a pronunțat în principiu pentru separarea bisericească a sârbilor și românilor din Banat și Ungaria. Rescriptul imperial din 24 decembrie 1864, al lui Francisc Iosif, a confirmat această înțelegere și a încuviințat înființarea unei mitropolii ortodoxe române, cu sediul la Sibiu, în fruntea căreia era numit arhiepiscop și mitropolit
Arhiepiscopia Aradului () [Corola-website/Science/310622_a_311951]
-
Fărcașa (în maghiară: "Farkasaszó") este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată din satele Buzești, Fărcașa (reședința), Sârbi și Tămaia. Comuna Farcasa se situeaza în partea de vest a județului Maramureș, pe râul Someș, la 23 km de municipiul Baia Mare, în cadrul marii unități de relief numită Depresiunea Baia Mare, și are un climat temperat, cu precipitații în general suficiente
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
satul Tămaia, în anul 1231, și este printre primele 30 de localități din Transilvania atestate documentar. Cea de-a doua localitate menționată în documentele scrise ale vremii este satul Fărcașa și apare sub denumirea “La lupi”, în anul 1424. Localitatea Sîrbi este atestată documentar în anul 1424, cu numele tradus “posesiunea românească a lui Toth”. Denumirile maghiarizate sau germanizate pe care le-a avut de-a lungul timpului se leagă de dominația străină asupra Transilvaniei. Cea de-a patra localitate componentă
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
secolul al XIV-lea, Biserica “Sfinții Arhangheli” din satul Sirbi ridicată în anul 1998, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din satul Tămaia construită în anul 1889 și Biserica greco-catolică cu hramul “Adormirea Preacuratei” din satul Tămaia, precum și Bisericile penticostale Bettel din Sîrbi și Elim din Fărcașa. Deasemenea pe teritoriul comunei mai pot fi vizitate trei cimitire evreiești: Buzești,Tămaia(reabilitate) și Fărcașa- în curs de reabilitare. Un alt obiectiv turistic îl poate constitui și Fabrica de sticlă aflată în prezent în curs
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
Sâg (în maghiară: "Felsőszék") este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Fizeș, Mal, Sâg (reședința), Sârbi și Tușa. Comună Sâg este situată în partea sud-vestică a județului Sălaj, la contactul Munților Plopișului cu Depresiunea Silvaniei, respectiv cu Depresiunea Plopișului. Satele Fizeș și Sâg sun în partea de nord-vest acomunei, Mal în partea de est la intrare
Comuna Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/310745_a_312074]
-
partea sud-vestică a județului Sălaj, la contactul Munților Plopișului cu Depresiunea Silvaniei, respectiv cu Depresiunea Plopișului. Satele Fizeș și Sâg sun în partea de nord-vest acomunei, Mal în partea de est la intrare dinspre Bănișor până la granița cu județul Cluj, Sârbi este încadrat de satele Mal, Sâg și Tușa, având cel mai mic teritoriu și satul Tușa, cu cel mai mare teritoriu este poziționat de-a lungul drumului județean Nușfalău-Ciucea, până la hotarul cu județele Cluj și Bihor. Conform recensământului efectuat în
Comuna Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/310745_a_312074]
-
tezaur monetar datat în epoca bronzului. Satul Sâg este atestat documentar în anul 1257 sub denumirea de "Terra Szek", Tușa în anul 1341, Sâbi în anul 1481, Mal în anul 1454 și Fizeș în anul 1341. Biserică de lemn din Sârbi a fost ridicată în anul 1707, perioadă în care biserică ortodoxă română este supusă represaliilor datorate dependenței Transilvaniei de regimurile de la Viena și Budapesta. Biserică de lemn din Tușa cu hramul "Sf. Arhangheli", a fost construită la sfarsitul secolul al
Comuna Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/310745_a_312074]
-
sate românești din Serbia. Acestea erau: Trei Poduri, zis "Tri Brodi", Hanovți, Drajevți, "Crușevița" cu Duhovți, Isvorți, "Barici", "Bichini", "Ponicva" și Poporate, cele evidențiate existând și astăzi între cetatea dunăreană Golubăț și râul Pek. Dania este reînnoită de fiul cneazului sârb, Ștefan Lazarevici, în 1406, și mai apoi de către Sigismund de Luxemburg al Ungariei, în 1428. Însă în cel din urmă caz, regele întărește alte cinci sate (în loc de zece), aflate mai la apus, din cauză că pierduse în fața expansiunii otomane controlul asupra zonei
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
Momentul este consemnat în documentul pecetluit în cele patru colțuri pe masa altarului. Acest document ne informează: Această sfântă besearică întru cinstea [Sfântului Erarh Nic]olae spre mărirea lui Dumnezeu zidită s-au sfințit prin Ioann Lemeni a Românilor, Grecilor, Sârbilor de leajea grecească onită în Marele Principat al Ardealului și părțile lui înpreunate Episcop al Făgărașului în anul 1839 luna lui August 13"". Elementele care nu pot fi citite pot fi recuperate din alte surse. Astfel, șematismele bisericii greco-catolice precizează
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
-se de la idei preconcepute, atâta vreme, ci tot fastul și strălucirea unei societăți de nobili, de boieri cu proprietăți întinse și cu legături puternice atât cu feudalii dinastiei angevine, cât și cu Bizanțul și imitatorii acestuia din urmă, cu «țarii» sârbi și bulgari”". Stema este alcătuită dintr-un scut franțuzesc despicat, primul câmp fiind fasciat în opt piese din aur alternat cu verde. Cel de-al doilea câmp este din aur plin. Numismatul Octavian Iliescu consideră că respectiva stemă era autoconferită
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
Conciliului de la Florența. Papa și-a prezentat propunerile în oct 1439. Momentul părea prielnic. Constantin, aflat în legătură cu Roma, știa ce se pune la cale. Mai știa și că, deși turcii invadaseră și cuceriseră cea mai mare parte a Serbiei, despotul sârb Cheorghe Brancovici, cu care era înrudit, se refugiase în Ungaria; și din Ungaria trebuia lansată contraofensiva împotriva turcilor. Urma să fie condusă de Ladislau, regele polon al Ungariei, și de strălucitul său comandant suprem, Iancu de Hunedoara. Fiind o cruciadă
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
de a-l ține pe noul sultan în șah era să insinueze că mama lui vitregă, văduva lui Murad, avea să se căsătorească acum cu Constantin. Văduva lui Murad-sau amerissa, cum o numește Sphrantzes-era Maria sau Mara Brancovici, fiica despotului sârb Gheorghe Brancovici. Se căsătorise în 1436. Nu avusese copii. Când soțul ei a murit la Adrianopol, a cerut să fie lăsată să se întoarcă la părinți, în Serbia. Era deja acolo, când Sphrantzes a conceput planul de a-i cere
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
și fusese asediat în Galata. I-a transmis același lucru și lui Nicolae din Cusa, o lună mai târziu. Relatarea lui este greștă în cel puțin o privință: Constantin n-a avut nici un fiu. Dar dacă informatorii săi au fost sârbi, aceasta poate însemna că ei erau mai obișnuiți cu versiunea turcească asupra evenimentelor. Pentru că sârbii formaseră contingentul de 150 de cavaleri pe care despotul Gheorghe Brancovici fusese obligat să-l trimită la Constantinopol, în calitatea sa de vasal al sultanului
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
o lună mai târziu. Relatarea lui este greștă în cel puțin o privință: Constantin n-a avut nici un fiu. Dar dacă informatorii săi au fost sârbi, aceasta poate însemna că ei erau mai obișnuiți cu versiunea turcească asupra evenimentelor. Pentru că sârbii formaseră contingentul de 150 de cavaleri pe care despotul Gheorghe Brancovici fusese obligat să-l trimită la Constantinopol, în calitatea sa de vasal al sultanului. Ei luptaseră alături de soldații turci, și cei care s-au întors în Serbia au dus
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
estimărilor de la începutul războiului. În timpul conflictului din Bosnia și Herțegovina (1994-1995) avioanele A-10 Thunderbolt II ale forțelor aeriene ale Statelor Unite ale Americii au fost intens utilizate, ele trăgând peste 10.000 de focuri cu tunurile lor de calibrul 30 mm. După ce sârbii au confiscat arme grele de la un depozit din Ilidža, au fost lansate o serie de atacuri aeriene pentru a localiza și distruge echipamentul capturat. La 5 august 1994, două avioane A-10 au localizat și distrus un vehicul anti-tanc. După
A-10 Thunderbolt II () [Corola-website/Science/309277_a_310606]
-
arme grele de la un depozit din Ilidža, au fost lansate o serie de atacuri aeriene pentru a localiza și distruge echipamentul capturat. La 5 august 1994, două avioane A-10 au localizat și distrus un vehicul anti-tanc. După acest atac sârbii au acceptat să predea armele grele rămase. În august 1995, NATO a lansat o ofensivă denumită "Operation Deliberate Force". În cadrul acestor operațiuni avioanele A-10 au efectuat misiuni de sprijin aerian la sol, atacând pozițiile artileriei sârbilor. La sfârșitul lunii
A-10 Thunderbolt II () [Corola-website/Science/309277_a_310606]
-
După acest atac sârbii au acceptat să predea armele grele rămase. În august 1995, NATO a lansat o ofensivă denumită "Operation Deliberate Force". În cadrul acestor operațiuni avioanele A-10 au efectuat misiuni de sprijin aerian la sol, atacând pozițiile artileriei sârbilor. La sfârșitul lunii septembrie 1995 avioanele A-10 Thunderbolt II au reluat zborurile de patrulare în spațiul aerian din Bosnia-Herțegovina. A-10 Thunderbolt II a fost, de asemenea, utilizat în timpul războiului din Kosovo (1999), dar cu precauție, politica administrației Clinton
A-10 Thunderbolt II () [Corola-website/Science/309277_a_310606]
-
Văliug, Caraș-Severin ("Franzdorf"), din 1942 extinzându-și cercetările la folclorul românesc, cașovar și sârbesc din Banat. A cules peste 1.000 de texte (povestiri, basme, balade ș.a.) în călătoriile sale în zeci de localități, de la informatori români, germani, slovaci, crașoveni, sârbi, italieni. Alexander Tietz a fost căsătorit de două ori, dar nu a avut copii. Cu prima soție, Stela Maria, născută Simic, s-a căsătorit în 1941. La câțiva ani după decesul acesteia, s-a căsătorit cu Gertrude Antonia, născută Klipsch
Alexander Tietz () [Corola-website/Science/309294_a_310623]
-
2011, populația orașului Sânnicolau Mare se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,7%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (7,23%), romi (3,14%), bulgari (2,98%), sârbi (2,98%) și germani (2,1%). Pentru 7,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,13%), dar există și minorități de romano-catolici (17,49%), penticostali (4,41%), ortodocși sârbi
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
sârbi (2,98%) și germani (2,1%). Pentru 7,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,13%), dar există și minorități de romano-catolici (17,49%), penticostali (4,41%), ortodocși sârbi (2,53%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia orașului a cunoscut în ultimii ani o inversiune de tendință, datorată poziției strategice la limita vestică țării, fapt care a atras o serie
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
orașul Găești, densitatea fiziologică are o valoare medie de 0,09 loc./ha În orașul Găești, în anul 2000 era o populație totală de origine română de 18.087, urmată de 372 romi , 45 maghiari, 32 bulgari, 13 turci, 6 sârbi, 4 greci, 2 germani, 1 rus, 1 slovac și 3 persoane de naționalitate nedeclarată. În concluzie, din totalul populației stabile din Găești, ponderea o deține naționalitatea română cu 97,4%, urmată de țigani, cu pondere 2%. În măsura solicitărilor, vor
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
acest monument al Săpânței, Cimitirul Vesel, să fie astăzi un vestigiu al culturii și civilizației românești. „Biserica din Deal” sau Biserica Balcului din Ieud este ceea mai veche construcție de acest gen din Maramureș, datând din anul 1364. Biserica din Sârbi - Sisani a fost construită în anul 1532 pe o ridicătură de teren, la marginea unei imense păduri de stejar. Biserica este alcătuită din bârne de stejar de peste 60 cm lățime, încheiate la colțuri în coadă de rândunică. Mănăstirea Bârsana - este
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
crnogorski jezik", "црногорски језик ") este o limbă indo-europeană din ramură limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de muntenegreni. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este in acelasi timp una din variantele limbii "abstand" comune sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroata”, si o limbă "ausbau" cu propriul său standard. Este limba oficială în Muntenegru. La recensământul populației din 2011, din totalul de 620.029 de locuitori s-au declarat de naționalitate
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]