KorAP: Find »[drukola/base=sătean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...151 152 153 ...216 >

5,379 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

e stropit. Pe drum umblă lume multă, căci e în ziua Iarmarocului Sfântului Ilie. Oamenii vin cu vite albe, cu porci cari se zbat în funie. Cerșetori presărați la marginile drumului, lângă șanț, sau pe movili de prund așteaptă mila sătenilor cari azi sunt mai darnici căci sunt cu chef. Lia. Uite o păsărică pe sârma telegrafului; uite un cal, cât de mic e... Nu-i mic, e departe. E departe? Da mai avem mult până la M-rea Neamțului? Nu-i

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
sunt drumuri. Dar asta a făcut-o prefectul de când are prefectura automobil, spre a putea să-și facă în voe fasoanele sale această mașină. Primarii, notarii în aceste sălbăticii sunt tot ce se ridică mai ticălos și mai corupt dintre săteni. Și e pe aici o regiune așa de bogată, c-un pământ așa de bogat, un grânar uriaș, fără drumuri, fără administrație, încât te cuprinde jalea, cum a putut să fie lăsată așa neîngrijirii și ticăloșiei oamenilor. Spitalul de la Săveni

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Niță, și-l scapă Faliboga. Zăcerea iarna. Primăvara vine și omul întinerește și înflorește iar odată cu natura. VI. Cum a început Niță cu Marghioala viață nouă și gospodărie nouă la Câmp. COOPERATIVE Vremea cooperativelor. "Unde-i unul nu-i putere." Sătenii se adună și se întovărășesc ca să cumpere ori să arendeze moșii. Doi scriitori se întovărășesc ca să alcătuiască un A. Mirea. Patru se întovărășesc ca să facă o "Cumpănă"16. Nici cei doi, nici acești patru nu arendează moșie, nu câștigă în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
vorbi (în glumă) cu mustrări felurite (cu M îi ziua de 11 Mai) cu vizitiul lui. Un țigan care și-a făcut poartă nouă și o admiră, iar gard n-are deloc... O femee care-și tunde bărbatul dinaintea casei... Săteanul care și-a tăiat calul, pentru că n-are cu ce-l hrăni. Două scrisori. Sunt prostii, pe care mult ar da un om de duh. Unele femei au niște urechi ca niște ventuze. Un om care vorbește domol, parcă se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
pretutindeni, căutând să exagereze stările de lucruri și să învenineze raporturile dintre frații din același neam. S-au produs și insurecții armate, sub directa înrâurire a agenților de peste Nistru. Mai este ceva, ceva mai greu de definit în cuvinte puține. Sătenii sunt buni, răbdători și supuși. Acolo, la țară, m-am simțit totdeauna ca-ntre ai mei. Însă intelectualii au câștigat dela sufletul rusesc ceva deosebit. N-ași putea să spun ce. Ar putea să fie o tendință de preocupări sociale

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
tovarășul Stoianovici, om vârstnic cam greoi, mă însoțea la fiecare bătaie, căutându-și îndărătul meu, între brazde sau între tufișuri, "un camuflaj". Se întindea sub soarele fierbinte și îndată îl auzeam sforăind, până ce începeau focurile pe linia pușcașilor. Vorbind cu sătenii de la Iazu, lângă Slobozia Ialomiței, despre pacostea șoarecilor și a șobolanilor în această toamnă secetoasă, am aflat că, de la o vreme, nu de mult, s-a iscat în șoricărime și în guzgănime un fel de ciumă care i-a stârpit

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
noi de electricitate, țărani instalatori și lăcătuși. Cele mai avantajoase uzine electrice sunt cele hidraulice; sunt mai practice și mai ieftine. Unde-i un pârâu se poate construi un iaz, o cădere de apă și o turbină. Cu ajutorul energiei electrice sătenii se înstăresc prin sporul muncii, își înoiesc viața. Odată cu energia electrică vine șoseaua și automobilul. Viața satului se apropie tot mai mult de viața orașului. Mobilă, băi, radio și cinematograf. Electricitatea va face să nu mai fie deosebire de trai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
sporul muncii, își înoiesc viața. Odată cu energia electrică vine șoseaua și automobilul. Viața satului se apropie tot mai mult de viața orașului. Mobilă, băi, radio și cinematograf. Electricitatea va face să nu mai fie deosebire de trai între orășan și sătean. Țăranii trăiau viața întunecoasă și chinuită a strămoșilor, ca acum sute și sute de ani. Prin electrificare țărănimea intră în lumea nouă civilizată. La cabina luntrilor de la Barvih, o femeie care e de serviciu ne spune că duce o viață

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
elev pe la 1920 și la școala normală Vasile Lupu din Iași. Raionul Trușești, regiunea Suceava unde nu mai există analfabeți. În anii din urmă s-au clădit 38 de școli dintre care 4 planificate de minister și 34 prin sârguința sătenilor. 98 de cămine culturale într-un raion sătesc, cu o sută și ceva de sate. Bibliotecă raională, biblioteci la căminuri și colțuri de citire. Secretarul de partid raional, un muncitor de la fabrica de zahăr. Dispensar, maternități (8). Populația de mijlocași

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
grădină îngrijită. Ajungem pe drumuri cotite, pe marginea sinuoasă a Mării Adriatice. Terase de măslini, portocali, agave, palmieri. Oraș în terase, mărginit de cetatea Raguzei, bine păstrată încă și, impunătoare. Populație vioaie, blândă și primitoare. Copiii salută. În piață (poiana) sătenii din împrejurime aduc pe căluții muntenești câte-un braț de așchii și găteje pentru trebuințile orășenilor. Lemnele se vând cu cântarul ca și pâinea. Frumoase clădiri în terase până spre creștetul Măgurii și până la țărmul mării. Marea albastră; insule mici

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
unde a fost o mișcare, ori un început de mișcare. Gh. Țântilă din Cristești. În această comună sunt trei învățători: Țântilă, Ion Todicescu (Homița) și Costea (Moțca). Tustrei s-au întrunit și au lucrat împreună la potolire. Țântilă a adunat sătenii, le-a vorbit, le-a citit manifestul regal, i-a asigurat că guvernul le va îmbunătăți soarta, numai dacă se va face liniște. Amestecul lui a fost grabnic și energic. Sătenii s-au potolit. Țântilă, ajutat de soția lui, și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
și au lucrat împreună la potolire. Țântilă a adunat sătenii, le-a vorbit, le-a citit manifestul regal, i-a asigurat că guvernul le va îmbunătăți soarta, numai dacă se va face liniște. Amestecul lui a fost grabnic și energic. Sătenii s-au potolit. Țântilă, ajutat de soția lui, și de ceilalți doi învățători, vrea să lucreze cu tot dinadinsul pentru sat. Cu greu a izbutit să pue el mâna pe banca populară, s'o zmulgă din mâna cămătarilor, a "partidului

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
A fost mișcare în toată comuna (Pleșești). Dar acest învățător s'a închis în casă și a lăsat să treacă lucrurile așa, cum s'a putea. E timid din fire. N. Tomescu din Giurgești Mișcare. Sosește armata. Învățătorul vorbește cătră săteni și-i convinge să se liniștească. N'au avut loc devastări cum era vorba. Totul s'a sfârșit cu pace. Vasile Costăchescu din Pleșești. Fierberea din alte sate a ajuns și aici. Învățătorul are trecere printre oameni; a venit norodul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
cătră Ministrul de interne, alta cătră Ad-ția Casei Centrale a băncilor populare, arătând păsurile și rugile lor. Apoi au așteptat într'o liniște desăvârșită. Ed. Enășescu, Valea Glodului Și-a ținut liniștit satul prin sfaturi. Dealtfel nu era greu căci sătenii sunt liniștiți și pașnici de felul lor. Au alungat ei singuri pe cei de la Giurgești cari veniseră să facă zurbavă la Valea Glodului. Iuliu C. Dimitriu, din Știrbăț (Siliștea) Sătenii s'au mișcat și cu mânie s'au îndreptat spre

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ținut liniștit satul prin sfaturi. Dealtfel nu era greu căci sătenii sunt liniștiți și pașnici de felul lor. Au alungat ei singuri pe cei de la Giurgești cari veniseră să facă zurbavă la Valea Glodului. Iuliu C. Dimitriu, din Știrbăț (Siliștea) Sătenii s'au mișcat și cu mânie s'au îndreptat spre moșia fostului prefect Bonachi, ca să devasteze curtea. Dimitriu, amenințat de săteni, n'a denunțat hotărârea lor. În ziua când trebuiau să pornească ei la Siliște, venea și el la Folticeni

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
singuri pe cei de la Giurgești cari veniseră să facă zurbavă la Valea Glodului. Iuliu C. Dimitriu, din Știrbăț (Siliștea) Sătenii s'au mișcat și cu mânie s'au îndreptat spre moșia fostului prefect Bonachi, ca să devasteze curtea. Dimitriu, amenințat de săteni, n'a denunțat hotărârea lor. În ziua când trebuiau să pornească ei la Siliște, venea și el la Folticeni, convocat din ordinul inspectorului școlar. După amiază, oamenii au împresurat curtea, apoi începând turburburările [sic], dau piept cu armata. Se trag

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
absolvent al școlii lui Dimitriu, căpetenie a răzvrătiților, a fost împușcat. Învățătorul știa, prevedea ce are să se întâmple și n'a stat la locul lui, nici n'a vorbit cum se cuvenea cătră popor. I. Pintiliescu și N. Popovici, Liteni Sătenii din Liteni s'au mișcat și s'au dus până la Rotunda, unde au bătut pe proprietar (un om destul de hrăpăreț de altfel). Amândoi învățătorii au stat liniștiți în casele lor. Satul e mare, sunt mulți pantalonari în el; învățătorii stau

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
mulți erau amețiți de băutură, jandarmii au luat-o la fugă. În primul moment s'a retras și Niculescu, apoi s'a hotărât, s'a întors, le-a citit manifestul și a izbutit să ia o declarație scrisă precum că sătenii vor sta în liniște. Un oarecare om cinstit din Sirițel, care nu mai putea ține în arendă pământul școalei (din pricina învățătorului, credea el), l-a denunțat ca instigator pe Niculescu. N. Florescu, Ruginoasa Om liniștit și cinstit, trăind în cercul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Cornescu, Sodomeni (Pașcani) Îndată ce oamenii au prins a se turbura și a vorbi despre devastarea târgului, Cornescu i-a strâns la școală, și le-a vorbit despre primejdia țării și despre a lor, dacă nu stau liniștiți. La îndemnul său, sătenii iscălesc o declarație de pace, care se dă inspectorului comunal. Apoi în zilele celelalte cât satele fierbeau, a umblat din om în om cu sfaturi de liniște. Acest om, pentru căpitanul de jandarmi Niculescu, era un instigator. Întâlnindu-l căpitanul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
cel mai periculos instigator". A fost sucit, învârtit, cercetat: procurorul i-a dat drumul. Luându-și grija dinspre partea asta, a început a lucra și el printre oameni la liniștire. Nec. Vasiliu, Tg. Pașcani În timpul revoltelor n-a intrat între sătenii lui: autoritățile și armata erau concentrate în târg și erau îndestulătoare. Dar a avut o misiune din partea prefectului de județ; a umblat prin sate, deghizat, ca să-și spioneze colegii. Ca să-l lămuresc mai bine, voiu da câteva note asupra activității

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
bine, voiu da câteva note asupra activității lui extrașcolare. La Banca populară Siretul e casier plătit cu 70 de lei pe lună. O bancă cu un capital frumos, din care însă, cum se face, cu greu es sume pentru împrumutul sătenilor nevoiași. Dar în Pașcani se face politică, și amicilor politici împrumutăm bani cu mai mare ușurință. Cei împrumutați nu sunt săteni și nu pentru dânșii se înființează băncile populare, dar asta ce importanță are? Lui Anton Popovici, fost perceptor, destituit

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
lună. O bancă cu un capital frumos, din care însă, cum se face, cu greu es sume pentru împrumutul sătenilor nevoiași. Dar în Pașcani se face politică, și amicilor politici împrumutăm bani cu mai mare ușurință. Cei împrumutați nu sunt săteni și nu pentru dânșii se înființează băncile populare, dar asta ce importanță are? Lui Anton Popovici, fost perceptor, destituit pentru sustragere de bani, i-a împrumutat 3000 de lei. Lui M. Tabacu, avocat tânăr din "opoziție" până acuma, 1000 de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Nicu Catargiu, mare proprietar, 5000 de lei. (Stricându-și prietinia, l-a dat în judecată pentru această sumă. Împăcându-se, l-a împrumutat iar cu 2000 de lei!) Unui oarecare Eugen Zira, care a dispărut din partea locului, 700 de lei. Sătenii nevoiași așteaptă la ușă cu căciula în mână, dar învățătorul acesta e pierdut pentru dânșii, el are alte interese; s'a trecut vremea caliciei și a vorbelor; acù e om cu greutate! Consiliul de administrație n-are valoare. Se plătește

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
acestora se iscă oarecare zgomot. Tinerii lucrători, de la atelierul din Pașcani, fac gălăgie în adunări, cer bilanțuri amănunțite, cer să nu se facă politică, cer proceduri cinstite, și iată că se ivește prilejul să scăpăm de turburarea aceasta: încep mișcările sătenilor. Atunci d. N. Vasiliu denunță pe lucrătorii din atelier, ca instigatori, ca anarhiști. Au cântat în clubul lor internaționala, au călcat în picioare portretele Regelui și a Reginei, au făcut jurământ, o mulțime de lucruri prea melodramatice ca să fie adevărate

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
să vorbesc, de vreme ce opera lor a fost de tot ușoară, oamenii lor au stat liniștiți. Tot așa în unele sate din preajma Folticenilor, ca în Rădășeni, sat cuprins de negustori de mere. "La noi nu se face revoluție, îmi zicea un sătean din Rădășeni. La noi au oamenii ce mânca. Dar acolo, în jos, unde hamurile cailor îs de frânghie, și traista de sac, acolo cum să nu se ridice?... Dacă au ajuns așa, și nici ce mânca n'au, trebuie să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]