4,209 matches
-
la principala ocupație a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei Salcia Tudor, județul Brăila Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Salcia Tudor, județul Brăila Descrierea stemei Stema comunei Salcia Tudor, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară. În partea superioară, în dreapta, în câmp verde, se află patru spice
HOTĂRÂRE nr. 436 din 16 iunie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărăganul, Salcia Tudor şi Traian, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272875_a_274204]
-
cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei Salcia Tudor, județul Brăila Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Salcia Tudor, județul Brăila Descrierea stemei Stema comunei Salcia Tudor, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară. În partea superioară, în dreapta, în câmp verde, se află patru spice de grâu de aur, două în registrul inferior
HOTĂRÂRE nr. 436 din 16 iunie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărăganul, Salcia Tudor şi Traian, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272875_a_274204]
-
dispuse între primele, care, la rându-le, se intersectează la jumătatea paielor, având spicele așezate în pal. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un berbec de argint. În vârful scutului, în câmp de argint, se află o salcie verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu și berbecul reprezintă ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura și creșterea animalelor. Salcia dă denumirea localității. Coroana murală cu un
HOTĂRÂRE nr. 436 din 16 iunie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărăganul, Salcia Tudor şi Traian, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272875_a_274204]
-
în câmp de argint, se află o salcie verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu și berbecul reprezintă ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura și creșterea animalelor. Salcia dă denumirea localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 STEMA comunei Traian, județul Brăila Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Traian, județul Brăila Descrierea
HOTĂRÂRE nr. 436 din 16 iunie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărăganul, Salcia Tudor şi Traian, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272875_a_274204]
-
acestora și materialul săditor; "Specii forestiere cu ciclu scurt de producție" înseamnă suprafețe plantate cu specii de arbori încadrate la codul NC 06 02 9041; sunt considerate zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție zonele cu plantații de salcie (Salix L), Plopul alb (Populus alba) și Plopul negru (Populus nigra) care contribuie la ZIE (zone de interes ecologic). Pentru parcelele agricole pentru care fermierul nu solicită sprijin, se completează codurile categoriei de folosință: TAn, PPn, CPn. A nu se
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269736_a_271065]
-
avea următorul cuprins: "km 0+000-km 1+150, L - 1,150 km, l - 6,000 m, îmbrăcăminte de balast", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "227.188"; - la poziția nr. 14, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Valea Sălciei", coloana 3 va avea următorul cuprins: "km 0+000-km 0+670, L - 0,670 km, l - 5,000 m, îmbrăcăminte de balast", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "110.302"; - la poziția nr. 15, coloana 2 va avea următorul
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
cu Erica vagans și Ulex maritimus 4050 31.3 * Lande uscate macaroneziene cu vegetație endemica 4060 31.4 Lande alpine și subalpine 4070 31.5 * Tufărișuri de Pinus mugo și de Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododenretum hirsuți) 4080 31.622 Crâng de salcii subarctic 4090 31.7 Lande oro-mediteraneene cu formațiuni endemice de grozama (Genista aethnensis) 5110 31.82 Formațiuni stabile de Buxus sempervirens pe panțe stâncoase calcaroase (Berberidion p.) 5120 31.842 Formațiuni montane de Genista purgans 5130 31.88 Formațiuni de
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
Note 1. În prezentul capitol, prin expresia "materiale de împletit" se înțeleg materialele care se prezintă într-o stare sau formă astfel încât să poată fi împletite, întrețesute sau supuse unor procese similare; ea cuprinde paiele, nuielele de răchită sau de salcie, bambusul, stuful, trestia, benzile de lemn, fâșiile din alte vegetale (de exemplu: rafie, fâșii înguste sau benzi provenind din foi de foioase), scoarța de copaci, fibrele textile naturale nefilate, monofilamentele și fâșiile și formele similare din materiale plastice și fâșiile
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
cele de calitate) 291. Stafide 304. Produse viticole secundare (marc, drojdie). 156. Culturi permanente în sistem protejat 157. Pepiniere: sunt incluse pepinierele viticole, exclusiv pepinierele de arbori din păduri care servesc necesităților exploatației. 158. Alte culturi permanente (răchită, papură, bambus, salcie etc.) 159. Creșterea plantațiilor tinere evaluate pe baza costului mijloacelor de producție utilizate. Este vorba numai despre plantațiile care nu au atins încă nivelul de producție deplină. Această sumă este inclusă de asemenea la "investiții" (coloana 4) din rubrica 96
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
pradă, nici vânător. Timp de trei luni noi am fost iarna. Acum îți privesc mâinile pe care sunt semne de muguri. Primăvara sângele tău clipocește atât de gingaș încât ar putea să preschimbe sexul unui bărbat într-o crenguță de salcie. Numai vântul și ploaia te pot penetra fără să te rănească. Port pe meninge ca pe un tatuaj sângeriu amintirile tale. Cuvintele tale au început să-mi iasă noaptea pe cerul gurii. Așa cum pe palmele sfinților apăreau altădată stigmatele lui
Noi am fost apa by Octavian Soviany () [Corola-website/Imaginative/13710_a_15035]
-
Gelu Vlașin mâna mâna care doarme /care adoarme/ care hrănește/ mâna mea/ cea de toate zilele, care scrie/ care-mi zugrăvește chipul/ mă ostenește/ mă odihnește /mă dojenește/ mâna mea/ fără de care/ trupul ar fi o simplă salcie/ la marginea timpului/ iată mâna mea/ ți-o dărui... mintea mintea mea/ care mă minte/ care mă face/ să-mi pierd mințile/ care-mi alungă somnul/ și visele/ care mă cuprinde/ și mă doboară/ mă înalță și/ mă aruncă/ în
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-website/Imaginative/14872_a_16197]
-
de răchită albă, Salix alba, Salicaceae Agent de întreținere a pielii Salix Alba Leaf Extract este un extract din frunze de răchită albă, Salix alba, Salicacee Agent de întreținere a pielii Salix Nigra Extract este un extract din scoarță de salcie, Salix nigra, Salicaceae Agent de protecție a pielii Salmo Oil este uleiul nevolatil extras prin presare din somon (Salmo, Salmonidae). Conține în principal gliceride ale acizilor grași nesaturați cu C14-C18 și cu C16-22 Emolient/agent de întreținere a pielii Salmo
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
ulterioare), domeniul "sănătate și asistență pedagogică", calificarea profesională "asistent medical balneofiziokinetoterapie și recuperare", limba de predare "română", forma de învățământ "cu frecvență (zi)" din cadrul unității de învățământ preuniversitar particular Școala Postliceală Sanitară "Sf. Luca", cu sediul în municipiul Tulcea, Strada Sălciilor nr. 8, județul Tulcea, începând cu anul școlar 2016-2017. Articolul 2 Personalul didactic, didactic auxiliar și personalul nedidactic, angajat conform prevederilor legii la nivelul de învățământ "postliceal", calificarea profesională "asistent medical balneofiziokinetoterapie și recuperare", autorizate, se preia la nivelul de
ORDIN nr. 4.695 din 4 august 2016 privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "sănătate şi asistenţă pedagogică", calificarea profesională "asistent medical balneofiziokinetoterapie şi recuperare" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală Sanitară "Sf. Luca" din municipiul Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274523_a_275852]
-
frasin) - muguri - Hepatica triloba (popalnic iepuresc) - herba - Hippophae rhamnoides (cătina) - muguri - Juniperus comunis, Juniperus sabina (ienupăr) - lăstari, semințe - Morus nigra (dud negru) - muguri - Populus nigra (plop) - muguri - Prunus spinosa (porumbar) - muguri - Quercus robur, Quercus pedunculata (stejar) - muguri, cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
din specii mezofile, higrofile, halofile și de nisipuri. Aceste asociații vegetale își datorează existența condițiilor locale create de prezența apelor curgătoare, lacurilor, bălților și dunelor de nisip de-a lungul văii brațului Borcea. Pădurile sunt formate din specii reprezentative precum salcia (Salix alba), plopul (Populus alba), frasinul (Fraxinus excelsior). Prin aspectul lor pitoresc, atrag la odihnă și agrement oamenii din municipiu și din localitățile învecinate. În zăvoaiele de plopi și salcie (Jirlău, Chiciu și Călărași) vegetează natural și câteva specii de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
văii brațului Borcea. Pădurile sunt formate din specii reprezentative precum salcia (Salix alba), plopul (Populus alba), frasinul (Fraxinus excelsior). Prin aspectul lor pitoresc, atrag la odihnă și agrement oamenii din municipiu și din localitățile învecinate. În zăvoaiele de plopi și salcie (Jirlău, Chiciu și Călărași) vegetează natural și câteva specii de liane și viță sălbatică (Vitis silvestris), precum și cătina roșie (Tamarix galica) dezvoltată îndeosebi pe solurile nisipoase și sărăturoase. Tot aici întâlnim tufișuri de mure și zmeură. Vegetația de mlaștină și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
12.700 / 06.04.2005; Ultimul Debit istoric (mc/s) / data = 15.700 / 23.04.2006. Flora din zona este caracteristică zonei stepice și de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi. Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
rutier din zonă cuprinde: Căile rutiere menționate mai sus sunt asfaltate, au fundație de piatră și șanțuri pe ambele părți. Orașul Turnu Măgurele este legat prin căi feroviare de restul României prin intermediul unei căi ferate Turnu Măgurele Port - Turnu Măgurele - Salcia - Roșiori Nord, de 55 km. În stația Roșiori Nord se face legătura cu magistrala CFR 900, București Nord - Timișoara. Calea ferată Turnu Măgurele - Roșiori Nord este simplă, cu ecartament normal. Stația de cale ferată Turnu Măgurele are 7 linii de
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
53% teren arabil, 38% pășune, 5% vii, 2% livezi, 2% fânețe. Vegetația zonei este caracteristică silvostepei. În est predomina pădurile de brad, molid și fag, iar în celelalte părți se întâlnesc mici păduri de stejar. În lunca Timișului se găsesc salcii și plopi, iar vegetația de mlaștină este reprezentată de stuf, nufăr și papura. Fauna este cea caracteristică stepei și silvostepei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Lugoj se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și altele. Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcie, răchită, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoșului etc). Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraș și la 1 km
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de 650-750 mm. Recordul de 1.237 mm a fost înregistrat în anul 1955. Vegetația se caracterizează prin puternica transformare antropică a vegetației naturale. Municipiul Rădăuți prezintă o vegetație intrazonală de luncă, formată dintr-o asociație de plante hidrofile lemnoase (salcie, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, coada calului, izmă). În sud-estul localității crește laleaua pestriță, iar spre vest, dincolo de zonele joase ale depresiunii, apar pădurile cu floră și faună specifice. Aici predomină pădurile de conifere, alcătuite din molid
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Din DN1B, la Mizil se ramifică multiple șosele județene. DJ102H duce către sud-est spre comunele buzoiene Amaru, Glodeanu Sărat (unde se intersectează cu DN2), Glodeanu-Siliștea și mai departe spre comunele din nordul județului Ialomița. DJ100C și DJ102D duc spre comuna Sălciile, primul terminându-se acolo în DN1D și al doilea trecând prin Baba Ana și Boldești-Grădiștea. DJ102K duce prin Fântânele și Ceptura la Urlați, iar DJ100H duce spre Gura Vadului, Jugureni și mai departe spre Tisău și Vernești (ambele în județul
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
Șaiba”. Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de pășune. Sălcii, înalte și rămuroase, umbreau din loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice, mai ales dezlănțuite dinspre vest, au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului, cu puterea apelor dezlănțuite, au smuls stratul subțire de pământ fertil ce acoperea prundișurile și nisipurile aluviale, făcând de nefolosit o însemnată parte din pășunea Șaibei. Ca urmare, pe locul fostei pășuni a fost înființată zona de
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
1963), dar și stația meteorologică oferă informații climaterice corecte preluate de numeroase lucrări de specialitate. Floră din zona este caracteristică zonei de stepa și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]