20,441 matches
-
e un pic cam târziu ca să mă bagi în seamă, nu crezi? Ce s-a întâmplat, Prefectule? Ea te-a refuzat? Bietul de tine! Și acum, că trebuie să pleci, nu vrei să te duci de-aici fără să-ți satisfaci plăcerea, așa-i? Iar pentru asta sunt bună și eu: „Iapa tristă“ poate să-ți slujească scopul, de ce nu? Ba chiar trebuie să mă simt onorată. Da, bineînțeles; poftim, simte-te ca acasă, clarissime, o să vezi că o să-ți placă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pentru a putea alcătui, pornind de la el, ca mulți scriitori de literatură militară din trecut, o carte care să păstreze, spre folosul urmașilor, amintirea acțiunii lor. Tânărul soldat, care se mândrea mult cu darurile sale în ale scrisului, fu vizibil satisfăcut și își asumă pe dată acea însărcinare, garantând că avea să se dovedească într-adevăr zelos în a nota cu scrupulozitate orice eveniment. Către amiază, cerul, care încă de dimineață începuse să se înnoreze, deveni plumburiu, iar furtuna ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
el. O sună pe domnișoara Pearson și îi dădu înregistrarea de la dictafon. - Verificați aceste adrese, o instrui el scurt. Cred că trebuie plătită o mică taxă. Aflați cât, anexați ordine de plată și trimiteți ambele scrisori par avion. Se simți satisfăcut de sine când fata ieși din birou. N-avea sens să se agite pentru povestea asta. În definitiv, avea o slujbă sigură, iar mintea lui era solidă ca o stâncă. Nu avea nici un motiv să se lase pradă grijilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Ce spusese oare tânărul?" Cu ochii mari, se răsuci și privi la Haines. Acesta se întorsese cu spatele, dar fiecare circumvoluțiune a creierului lui era la vedere. Craig rămase așa, comparând, amintindu-și și, în cele din urmă, se întoarse satisfăcut spre Anrella și-i zise liniștit: - Pune-ți oamenii să lucreze la asta în ritm rapid. Și să realizeze și un sistem de răcire pentru fermă. Cred că bateria ar trebui îngropată la vreo trei metri în nisip, la trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
negri nu-i trecuseră vreodată pragul. Cu toții își îndreptau privirile și atenția spre ferestrele de la etaj ale iatacului, pentru a surprinde ceva, cât de sumar, din existența Feliciei, această ființă ajunsă legendară, născută, crescută și ținută în colivie pentru a satisface în exclusivitate tainicele și umbroasele plăceri ale armatorului. Tot ce își puteau imagina că au văzut era doar o imperceptibilă unduire a perdelelor, ca o bătaie de aripi fragile și străvezii ale unui fluture străpuns cu acul în insectar. Pentru
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
MAI GOLISE ÎNTRE TIMP, dar afară strada pulsa de viață. Mișunau trăsuri cu birjari zgomotoși, prostituate livide de oboseala prea multor clienți, marinari veniți de aiurea, zoriți ca în ceasul morții, având la dispoziție doar câteva ore pentru a-și satisface nevoia de băutură, femei și distracții ieftine, acumulate în lungile luni de pribegie pe apele nesigure ale mărilor. Mai mulți vaporeni din marina militară intrară zgomotoși și ocupară, într-un colț al cârciumii, două mese unite între ele. Șliboviță, cârciumar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
bea pe loc, până se prăbușește cu fruntea de scândura mesei, într-un soi de moarte temporară. Expresia "beat mort" nu e un simplu joc de cuvinte. Un simulacru de sinucidere, o nevoie psihică de moarte, pe care și-o satisface zilnic. Am cunoscut pe unul care, în zilele când nu avea spor la pescuit, se tăia la mână cu cuțitul, se ducea la doctor să-l panseze și când acesta se întorcea cu spatele, gâlgâia în grabă conținutul sticlei de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
așteptînd-o să treacă, la vale și la deal și, firește, am început să sufăr. Iubirea, chiar acea romantică de la 18 ani, este suferință. Aspirația după sufletul, după corpul, după întreaga ființă a femeii iubite, este dureroasă și nu poate fi satisfăcută niciodată complet. Dar atunci suferința era mai mare, căci nu știam ce poate ieși din sentimentul meu. Simțindu-mă urât, sărac, stângaci, fără putință de a avea trecere la femei - căci inteligența n-am considerat-o niciodată ca o armă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
număr, mi-a refuzat-o și mi-a interzis să mă "tocmesc" (dar mai pe urmă, văzîndu-mă prea "nenorocit", mi-a acordat o țigară de favoare). Regimul la care m-a supus e aspru, dar îl suport cu voluptate: îmi satisface (măcar în parte!) apetitul de sclavie, nevoia imperioasă de a-i pune la picioare întreaga mea libertate! Azi i-am dat o consultație medicală... Se lovise la un picior, și doamna M..., pentru care lumea e o posibilitate neîntreruptă de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ființa, să am voluptatea voinței ei impusă voinței mele. ă...î. Mi s-a impus și m-a supus în toate felurile."; și în alt loc: "Regimul la care m-a supus e aspru, dar îl suport cu voluptate: îmi satisface (măcar în parte) apetitul de sclavie, nevoia imperioasă de a-i pune la picioare întreaga mea libertate!" În urma acestui act "posesiv", Emil Codrescu rămâne strivit sub apăsarea propriei "realizări" erotice. Imaginea dispare ("I-am chemat imaginea, dar imaginea n-a
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
însușiri ale personajelor - le regăsim la nivelul discursului epic. Aridității intelectualului îi corespund formulările eliptice, timidității lui pofticioase, punctele de suspensie, insinuările, lucidității și experienței culturale, stilul critic, eseistic. Exprimarea sinonimică răspunde deliciului senzual, de parcă fiecare cuvânt în plus îl satisface mental: "Dar din atitudinea corpului, din reacția mâinii, din inflexiunile brațului îmi pare (acum, căci atunci nu gândeam nimic) ca era tulburată, încurcată, alarmată, moleșită, fără voință" (p. 157). Ca impresie de ansamblu, textul este, pe rând, mozaicat, sinuos și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
fi să-l întrebi pe polițist cât timp are de gând să ne țină aici? i-a sugerat șoferului soțul doamnei de onoare. Continua să stea aplecat în față. Evident, răspunsul laconic al șoferului la prima sa întrebare nu-l satisfăcuse. — Știi, suntem cu toții în mare grabă, a adăugat el. Crezi că-l poți întreba cât mai are de gând să ne țină aici? Șoferul a înălțat grosolan din umeri, fără să se întoarcă spre vorbitor. Dar a stins motorul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
îmi tremurau ca nebunele. Poți să mă întrebi, mi-a răspuns, uitându-se la doamna Silsburn și nu la mine. Mama lui Muriel a povestit acest lucru cu două ore în urmă, în timp ce Muriel se cutremura de plâns. Asta îți satisface curiozitatea? m-a întrebat, de astă dată fixându-mă pe mine. Brusc, a mutat buchetul de gardenii din mâna dreaptă în mâna stângă. A fost primul gest de obișnuită nervozitate pe care l-am văzut la ea. — Și, a continuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
devine la rândul lui fals), dar cu o pricepere variabilă, și această pricepere variabilă nu reușește să-i prindă pe protagoniști ferm și corect, ci se pierde în dragostea pe care le-o port, dragoste care nu va fi niciodată satisfăcută de priceperea mea și care, prin urmare, crede că-i protejează pe protagoniști împiedicându-mi priceperea să-și exercite funcțiunea. E ca și cum (ca să mă exprim figurat) un autor ar avea o scăpare de condei și această greșeală ar deveni conștientă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
fidelitate [i m\iestrie, de c`teva distinse personalit\]i: Witter Bynner [i Lionel Giles `mi vin cel mai u[or `n minte. Cele mai bune poeme scurte japoneze, mai ales haiku, dar [i Senryn, pot fi citite cu mare satisfac]ie `n traducerea lui R.H. Blyth. Blyth e uneori primejdios, fire[te, pentru c\ el `nsu[i e un mare poet, dar e [i sublim - [i apoi, cine-[i caut\ siguran]\ `n poezie? Repet, aceast\ mic\ prob\ de pedanterie se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
a făcut fiecăruia exact ce-i trebuia. Ne-a făcut să fim În același timp și bărbat, și femeie și să ne putem bucura unii de alții pe deplin. În plus, simpla existență a celui de-al treilea sex le satisface În mod automat pe celelalte două, așa că rar apelăm la alte persoane pentru a ne Împlini dorințele. Pofta carnală ne-o putem satisface singuri până la epuizare. Așa că Înțelegi, Mașa, de ce am spus că intențiile mele sunt curate. Te rog să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
bucura unii de alții pe deplin. În plus, simpla existență a celui de-al treilea sex le satisface În mod automat pe celelalte două, așa că rar apelăm la alte persoane pentru a ne Împlini dorințele. Pofta carnală ne-o putem satisface singuri până la epuizare. Așa că Înțelegi, Mașa, de ce am spus că intențiile mele sunt curate. Te rog să mă crezi că așa sunt. La ce mi-ar folosi trupul tău, dacă n-ar avea spirit? Nu mă Împinge spre tine pofta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
imaginația sa, acționând În toată forța bărbăției sale? Cine a pus-o să-și imagineze cele trei țevi de plumb ale Extraterestrului aflate În extaz și pe ea Însăși Întinsă În iarbă sau pe trunchiul unei răchite, gata-gata să-i satisfacă toate poftele? „Dacă ți-ai făcut de cap, ia și trage ponoasele“, se apostrofă femeia. „Totuși, ceea ce se Întâmplă cu mine e foarte ciudat...“, continuă să se mire Mașa. E ca și cum m-aș naște pe mine Însămi și, odată cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În audiență - unde Tony Pavone pentru a „Cincea oară”, explică detailat toată tragedia care-l lovise. Ascultând cu atenție, Șeful Poliției Îl rugă să redacteze o reclamație În scris după care le Înmână ordinul către Morgă cu rugămintea de-a satisface dorința bolnavului, urându-le succes...!! De data aceasta cu hârtia salvatoare În buzunar, se prezentară din nou la ușa binecunoscută a Institutului Medico Legist. Laboranta, veche cunoștință, o aflară mustăcind promițător. Avu răbdare să citească conținutul scrisorii, apoi Îi rugă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Coborâră În centrul orașului. De braț amândoi, mergeau la pas mărunt și Atena Înțelese: Încă nu vor merge acasă.Curioasă din fire, Îl opservă pe Tony Pavone, câutănd cu privirea ceva anume. Avea de ce să fie mulțumită iar orgoliul Îi satisfăcea vanitatea. Această impresie avea s-o constate În a doua jumătate a zilei, atunci când bărbatul de lângă ea o privise Într-un fel anume. Mai precis, puțin mai târziu, atunci când Îi luase apărarea În fața nesuferitului acela de Lakner iar În prezent
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o așteptare nu prea lungă să revină aducănd hârtia oficială adresată Institutului Medico Legist cu rugâmintea să-i fie Înmânat aducătorului rezultatul analizei respective. Îi Înmână adresa cu o deosebită curtoazie. „Cu dela mine putere, pe propia mea răspundere, vă satisfac această dorință. Dacă reușiți să intrați În posesia analizei, urgent acționați În favoarea sănătății. Cu prietenie...!” O fracțiune de secundă, Tony Pavone rămase buimăcit. Nu putea crede, concentrându-se să observe dacă are din nou halucinații. Abea după ce reuși să citească
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
gradul de omenie, de onestitate și mai ales de sfaturi Înțelepte ce Întodeauna le-am urmat...! Sunt destul de necăjit, munca cu oamenii nu-i o treabă la Îndemâna oricui... Fiecare om luat separat, constituie un complex de difucultăți În a-i satisface dorințele ori necesitățile lui!!” Dacă nu-i urmărești cum execută lucrările Încredințate, reclamațiile provoacă necazuri. „Ce vrei să spui...??” „Nimic deosebit,dar...! Acoperișul unei Întreprinderi din Comuna Chitila, izolatorii au lucrat atât de bine Încât atunci când soarele a Încălzit puțin
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
forța de-a aprecia la adevărată valoare calitățile sufletești ale fiecărui om În parte, de aceea Îți mărturisesc: Ferice de acela ce se poate considera prieten cu mine...!! De fel nu sunt orgolios iar femeile mă interesează numai În măsura În care Îmi satisfac necesitățile sexuale. Nu fi-i fraier. Uite, ca să-ți dovedesc prietenia mea, ai să intri primul...” În cele din urmă curiozitatea Învinse. Tony Pavone, amețit de băutură, mai ales de perspectiva unei aventuri amoroase se lăsă condus Într’o clădire
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Țăran de Georgia. A fost vedetă de fotbal american În colegiu. Țin minte că citeam de el prin ziare. A jucat la Georgia Tech. Dar e profesional foarte capabil; și Îi execut ordinele și nu discut deloc cazul. — Deci ești satisfăcut de el complet? — Ieri șurubul era strâns prea tare. — Și asta ce-a făcut? — Păi mi s-a Încâlcit vorbirea. Am pierdut din coordonare. Știi că creierului Îi trebuie aprovizionare cu sânge. Așa că au trebuit să Îmi mai dea drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
agitat de elegantă făcu un pod tremurând peste ochelarii colorați, ajustându-i fără să fie nevoie pe nas. Ei, el nu era ce credea Shula că este. Mai mult de atât, nu era ce credea Feffer. Cum putea el să satisfacă nevoile acestor imaginații? Feffer În volbura furioasă a spiritului său Îl lua drept punct fix. În asemenea revoluții hiperenergetice te Îndrăgosteai de idei de stabilitate, și Sammler era o idee de stabilitate. Și cât de bogat Îl flata Feffer! Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]