6,494 matches
-
1973, în laboratorul de histologie a lui Albert Claude, de la celebrul Rockefeller Institute for Medical Research. Aici, împreună cu George Hageboom și Walter Schnaider, a pus la punct o metodă originală de pregătire a preparatelor în vederea explorării țesuturilor cu microscopul electronic. Savantul român a fundamentat metode de fracționare și pregătire a materialelor de cercetat la microscopul electronic, făcând noi pași în infrastructura celulei prin descrierea mitocondriilor și ribozomilor și a publicat date despre structura reticulului endoplasmatic și a sinapselor. Este considerat între
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cale o medalie dedicată de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, din București fostului student și cadru didactic al acesteia, George Emil Palade, la împlinirea vârstei de 80 de ani, în 1992. Aversul medaliei (bronz, 60 mm) prezintă chipul savantului cu bust în profil spre stânga, flancat de inscripția arcuită G. E. PALADE și, cu caractere mici în dreapta, numele gravorilor G.ADOC și VG (inițialele lui Vasile Gabor) fig. 134av. Pe revers, (fig.134rv) inscripția pe cinci rânduri SAVANTULUI / GEORGE
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
chipul savantului cu bust în profil spre stânga, flancat de inscripția arcuită G. E. PALADE și, cu caractere mici în dreapta, numele gravorilor G.ADOC și VG (inițialele lui Vasile Gabor) fig. 134av. Pe revers, (fig.134rv) inscripția pe cinci rânduri SAVANTULUI / GEORGE EMIL PALADE / PRIMUL ROMAN LAUREAT / AL PREMIULUI NOBEL / 1974 are în partea de sus faclă stilizată din ornament stelar cu șapte raze, iar dedesubt un aranjament din frunze de stejar cu siglele gravorilor, de o parte și de alta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
scanare și cele două imagini pe care le vom prezenta mai jos). Informații suplimentare de ansamblu, cât și din perioada ieșeană, ne oferă prof. univ. Maria Zolineak. Din cele două surse vom spicui câteva date care să contureze dimensiunea personalității savantului. Vom prezenta și maniera în care noi receptăm reflectarea medalistică a lui V. V. Pella. Acest „pionier al dreptului și al apropierii între popoare”, etichetat și ca „una din gloriile științei dreptului”, s-a născut la Râmnicu Sărat, în 1897 și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lider și inițiator al lui Vespasian V. Pella în organizarea Biroului pentru unificarea dreptului penal și al celor șapte conferințe organizate în acest scop în capitalele enumerate pe reversul medaliei. Ca o recunoaștere a meritelor lui V. V. Pella în domeniu, savantul român va fi ales în anul 1946 președinte al Asociației Internaționale de Drept Penal, funcție pe care o va onora până la moartea sa, survenită la New York, în anul 1960.
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
tuturor acestor literaturi pentru perioada medievală. *14 (d) Literaturile germanice au fost studiate comparativ numai în ce privește evul mediu 82 timpuriu, când influența apropiată a unei civilizații teutonice comune se mai poate simți foarte puternic. *15 (e) în ciuda opoziției obișnuite a savanților polonezi, strânsele afinități lingvistice ale limbilor slave, laolaltă cu tradițiile populare comune care se extind până și la formele metrice, constituie o bază pentru o literatură slavă comună.*16 (f) Istoria temelor și a formelor, a mijloacelor și a genurilor
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
rebut, deoarece spectatorul sovietic a crescut, cerințele și nevoile sale culturale s-au mărit. [...] Talentații actori sovietici au creat o întreagă galerie de figuri ale minunaților noștri contemporani. Oțelarul fruntaș și modesta învățătoare de la țară, curajosul aviator sovietic și vestitul savant patriot, colhoznicii din Cuban și tinerii eroi din Crasnodon, înfățișați veridic pe ecran, au devenit prietenii noștri, întipărindu-ni-se în minte pentru mulți ani. Spre cinematografia sovietică - cea mai înaintată și cu cel mai înaintat nivel ideologic - își îndreaptă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pierde încrederea în sine. Atunci intervine Partidul, prin activiștii săi de nădejde. Olteanu, intelectualul șovăielnic, e mustrat tovărășește. I se arată drumul oamenilor de știință sovietici, înfrățiți cu muncitorii. I se atrage atenția asupra pericolului cantonării - spre care îl împing savanții burjui - în lucrări teoretice, ceea ce înseamnă „idealism” și „rupere de mase”. Aceste imagini și dialoguri încep inseminarea în creierii românilor a unui sentiment colectiv care se va coace timp de decenii pentru a exploda în 1990 în strigătul : „Noi muncim
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dreaptă - băiatul luptă cu hoții de pește și devine pionier. Schema este reluată în Pe răspunderea mea, încă un film al veteranului „recuperat” Paul Călinescu. În contextul liberalizării poststaliniste, protagonistul Dinu Măgureanu (Iurie Darie) nu mai este muncitor, țăran, inginer, savant sau soldat. El are o meserie „ușoară”, e desenator de modă, ocupație condamnabilă cu câțiva ani în urmă. Bântuit de individualism, „originalitate” și încăpățânare, Măgureanu propune pentru producția de serie a fabricii de textile un model de rochie ca o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
adorația cetățenilor. Nivelul propagandistic al filmului coboară uneori până la cel al „dinozaurului” Viața învinge din 1951. Acolo, profesorul Olteanu voia să facă un soi de cositor românesc miraculos, lucrând cu „minunații muncitori ai combinatului”, în vreme ce profesorul Moga, ploconindu-se în fața savanților Occidentului, e sceptic defetist : Moga : N-a reușit Barclay și vrei să reușești tu ? Și cu cine vrei să reușești, practic ? Cu trei ingineri provinciali care n-au mai pus de 20 de ani mâna pe carte ? Olteanu : Totuși, ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de 20 de ani mâna pe carte ? Olteanu : Totuși, ce oameni minunați am găsit în uzină... Moga : Pentru stadiul în care ne găsim noi, se poate. În Polinezia un agent sanitar care știe să scoată o măsea e un mare savant. Olteanu : Și-ar fi dat viața, numai să reușim. Iată și dialogul dintre Coman și funcționarul de la minister Vasilescu : Vasilescu : Ați pornit experimentele la elice fără aprobare ? Coman : Păi, ce, ne-ați dat-o ? Vasilescu : Cum poți să-ți imaginezi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Nu s-a lăsat [Iorga - n.m.] până nu ni l-a pus pe Carol în cap”. Intenția scenariștilor Nicolae Dragoș și Mihai Stoian este de a construi o contradicție antagonistă spectaculoasă, politico-istorico-filosofică, între N. Iorga și legionari. În acest scop, savantul este pus să scrâșnească : „Trădându-și neamul, Codreanu și-a trădat viața, și a plătit !”, agresivitate neverosimilă, după cum am văzut, în realitate Iorga cerând ca Zelea Codreanu să fie lăsat în pace de către Justiție. În același scop, cele trei submediocrități
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
noua planetă a sistemului solar, până când International Astronomical Union i-a schimbat statutul, pe 24 august 2006, din planetă în planetă pitică, alături de Ceres și Eris (2003 UB 313). 4.1 Imperiul Soarelui (Sistemului Solar - o stea cu planetele sale) Savanții antichității și ai Evului Mediu, considerau că Pământul ocupă locul central în Univers, însă el nu este decât una din planetele ce orbitează în jurul Soarelui. Toate planetele se află în același plan, numit plan eliptic, cu excepția lui Pluto ce are
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
oglinzi, astfel încât totalitatea lor să formeze o uriașă oglindă concavă. Camera de încălzire din focar poate ajunge la temperaturi de 3.000șC, temperatură la care se topesc majoritatea metalelor. Arhimede (cca. 287 - 212 Î.Hr.) - unul dintre cei mai mari savanți ai omenirii, născut la Siracuza. Educația primită în familie a fost completată prin călătorii, în special în Egipt, unde, la Alexandria, a studiat cu Euclid. Printre invențiile sale se află șurubul fără sfârșit și roțile dințate. A realizat numeroase descoperiri
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Europene în jurul anului 2040. Există însă o problemă: această radiație de microunde, de putere mare ar arde orice pasăre sau om întâlnit în cale și nu s-ar afla într-o aeronavă de protecție din metal. Cu toate acestea mulți savanți sunt extremi de convinși ca o mare parte a energiei va fi furnizată în viitor de centralele cosmice. Cumpărați-vă ... un Soare Oricât ar părea de surprinzător, în Franța se comercializează un balon luminos ou o putere de 2ooo de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ceaiul în grădina sa, din apropierea Londrei, când a observat cum dintr-un pom a căzut un măr și și-a pus întrebarea „dacă mărul cade, cum se face atunci că nu cade Luna?” Acest gând l-a adâncit pe ilustrul savant într o meditație profundă, care l-a condus la teoria că atât Luna cât și mărul se supun aceleiași legi: legea atracției universale și căderea mărului nu este decât un caz particular al forței ce acționează între două corpuri oarecare
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
clasică, a plecat să studieze la colegiul St. John din Cambridge. Aici a dobândit treptat titlurile de bacalaureat, apoi de magistru al artelor, iar în anul 1569 de doctor în medicină. În această perioadă a fost ales membru al Societății Savanților din Cambridge și succesele sale repurtate în domeniul medicinii i-au adus titlul de medic personal al reginei Elisabeta Tudor. După trecerea în astral a Elisabetei I, Gilbert a continuat să fie medicul personal al regelui, Iacob I. A plecat
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
spre deosebire de magnet, corpuri electrice. Rezultatelor amplelor sale lucrări experimentale și ale studiilor teoretice au fost cuprinse în opera în șase volume intitulată Despre magnet, care a apărut în anul 1600. Importanța excepțională a acestei lucrări a fost apreciată de mulți savanți renumiți, printre care Galileo Galilei și Michael Faraday. Pe lângă medicină, chimie și magnetism, direcțiile fundamentale ale preocupărilor sale, Gilbert, om cu cultură multilaterală, s-a ocupat și de astronomie, fiind unul dintre primii oameni de știință englezi care au susținut
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
vâscozitate, să se poată neglija în multe cazuri. Această mărime fizică, vâscozitate, scade o dată cu creșterea temperaturii. Exemplu: uleiul, mierea de albine etc. Pierderea apei de către organismul uman Extrem de interesant este experimentul realizat cu 300 de ani în urmă, de un savant - Sanctorius care a observat că greutatea organismului uman se modifică neîncetat. El a construit un cântar mare și așezat ore în șir pe acest cântar își urmărea propria greutate. Peste noapte, el pierdea aproape 1 kg. Cauzele sunt multiple: prin
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
formarea fulgilor de zăpadă, observând diferitele aranjamente ce apar în diferite condiții. "Încerc să înțeleg dinamica formării cristalelor, până la nivelul molecular", a pus Libbrecht. "Este o problemă foarte complicată, iar creșterea fulgilor de zăpadă reprezintă un caz particular foarte interesant." Savantul a început prin a studia fulgii de zăpadă în laborator, făcând fotografii microscopice pentru a înțelege fizica elementară a fiecărui fulg de zăpadă. Crescând cristale de zăpadă în laborator în condiții controlate putem vedea cum apar diferite structuri, în funcție de temperatura
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ar putea fi periculoase pentru respirația cosmonauților. Stiloul nu poate fi funcțional - în imponderabilitate pentru că cerneala nu circulă spre hârtie. Ieșirea a fost găsită, în anii 70 la Uzinele Chimice din Chișinău care au inventat creionul chimic. Timp în care savanții americani au cheltuit peste un milion de dolari pentru rezolvarea problemei scrisului în cosmos...; Comunicarea în spațiul cosmic se face prin radio, deoarece nu avem un mediu de propagare a sunetului; Gravitația Pământului atrage cu aceeași forță nava și astronauții
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
planetelor și mai târziu de Galileo Galilei ce a întreprins primele investigații prin lunetă asupra planetei, el fiind interesat mai ales de acele detalii ce puteau fi interpretate drept un argument în favoarea ideilor promovate de revoluția heliocentrică copernicană. În 1659, savantul olandez Christian Huygens, folosind lunete mai mari, a reușit să distingă o pată triunghiulară mai întunecată - “triunghiul marțian” având unul dintre vârfuri orientat spre polul nord al planetei. * Către o planetă Marte habitabilă - principalul parametru fizic care influențează îndeplinirea acestei
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
adesea este doar o iluzie. Se pare că istoria umanității este suficient de îndelungată pentru a nu mai produce decât rareori noutăți absolute. Și dacă această afirmație este întemeiată, ce poate fi mai util decât să vedem ce gândea un savant ca Petre Andrei despre probleme acute în urmă cu aproape un secol și nu mai puțin prezente astăzi, în aceeași manieră. Tărâmul pe care ne apropiem cel mai mult de Petre Andrei este cel al educației. Acesta l-a atras
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
omului decât dezvoltând simțul adevărului și devenind chiar prin aceasta moralizatoare”<ref id=”3”>Petre Andrei, Sociologie generală, ediția a V-a, studiu introductiv de Dumitru Stan, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2010, p. 41.</ref>. În alte rânduri, savantul subliniază faptul că nu ne putem îndepărta, în special în universitate, de la o sarcină de bază a acestei instituții, și anume de a evita „ceea ce o poate compromite și abate de la îndatoririle sale științifice, morale și legale. Creația și cercetarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
care, în perioada interbelică, încerca să își găsească un rost economic și politic după abolirea marii proprietăți funciare), pendulînd între moșie și club, între terenurile de tenis și bursă, între bănci și Capsa, sunt într-adevăr împănate cu vile moderne, savant camuflate în verdeață; dar sunt, totodată, deliberat decuplate de la orașul propriu-zis, desprinzând astfel porțiuni disproporționat de ample din spațiul public spre folosință exclusivă. Spațiul public era în suferință - lucru încă nerezolvat nici astăzi - și nu este de mirare că s-
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]