4,646 matches
-
tulburările fonetice, acestea fiind determinate de o multitudine de factori, am luat în considerație defectele anatomice grupate în despicături totale și despicături parțiale (cele posterioare). De asemenea, în ceea ce privește sexul, inițial, nu s-au semnalat diferențieri fonetice. Ele încep să se schițeze în activitatea de reeducare, în competiția obținerii unei pronunții cât mai bune, unde fetele întrec băieții. Datele consemnate în fișele logopedice ne-au furnizat caracteristicile pronunției fiecărui fonem, înregistrându-se 27.000 situații fonetice obținute cu privire la cele două posibilități de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
secol, în studierea "discursului repetat": frazeologia de inspirație structuralistă, generativismul, cognitivismul, paremiologia, poetica și stilistica. Prezentarea evidențiază, deopotrivă, meritele, dar și limitele fiecărei direcții de cercetare, conducând la concluzia că investigarea textemelor reclamă un nou unghi de abordare. Capitolul II schițează cadrul conceptual al acestei noi abordări, pe care îl identificăm, în general, cu doctrina integralismului lingvistic, iar, în particular, cu trihotomia cardinală limbaj ("vorbire în general") - limbă ("vorbire particulară/istorică") - discurs/text ("vorbire individuală"), care va constitui baza conceptuală a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
terapeutice, dar și cu altele menite să rămână în veci ascunse pentru profanum vulgum"414. 2.1.3. Un alt textem cu implicații de profunzime care se întâlnește în primul capitol al romanului este chiar tabelul "astral" pe care îl schițează Domnu Stamatin: [5] Luna - Mercur - Venus - Soarele; Mart - Joe - Saturn - Luna; Mercur - Venus - Soarele - Mart; Joe - Saturn - Luna - Mercur; Venus - Soarele - Mart - Joe; Saturn - Luna - Mercur - Venus; Soarele - Mart - Joe - Saturn Deși majoritatea exegeților sadovenieni nu au acordat prea mare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
maniera în care textemele se actualizează și se încadrează în anumite discursuri individuale. 3. În cadrul lingvisticii elocuționale a textemelor, ne-am propus să oferim o descriere a acestor unități ale "discursului repetat" (ca unități ale "vorbirii în general"), să le schițăm o definiție semantică și să le delimităm subcategoriile. Referitor la primul aspect, am ajuns la concluzia că textemele sunt unități (întotdeauna) determinate și (uneori) încadrate, fapt care comportă numeroase consecințe asupra statutului lor "idiomatic" și/sau textual-discursiv. Apoi, am definit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
systématiques entre groupements de mots figés", în Cahiers de lexicologie, vol. 27, 1975, p. 58. 60 E de semnalat, în această privință, că însuși Eugeniu Coșeriu a pledat intens pentru "utilitatea unei frazeologii a romanisticii comparate", pe care a și schițat-o, de altfel, într-o suită de studii proprii: Eugeniu Coșeriu, "Ein Wieb ist ein Weib, fr. femme que femme, rom. femeia ca femeia", în Festschrift für Karl Baldinger zum 60. Geburtstag, Niemeyer, Tübingen, 1979, pp. 266-282; Idem, "Tenir Dieu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cultură și Ortodoxie, București, 2003, p. 248). Dumistrăcel adaugă: "Din descrieri ale unor astfel de întâmplări, aflăm că este vorba despre anumite strategii: pentru ca amatorii de chilipiruri să poată fura, unii îl provoacă deschis pe cel ce păzește pepenii, numai schițând tentativa de furt, pentru a-i distrage atenția, și asupra acestora își descarcă furia paznicul, cu atât mai mult cu cât presupune că poate fi și victima unei manevre." În continuare, lingvistul ieșean leagă această explicație de dictonul "Frica păzește
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
socială transilvană, pe 23 septembrie 1940, când prim-ministrul a anunțat înființarea "Organizației Sociale" din Transilvania, pe care a lăsat-o în grija baroanei Diószeghy Erzsébet. Despre problemele sociale s-au rostit însă prea puține vorbe: prim-ministrul și-a schițat propriile idei de gestionare, fondate constant pe absența șabloanelor, pe ideea ca toată lumea trebuie să acționeze repede și chiar să improvizeze. Concret, s-a stabilit doar să nu fie permisă (de către guvern) pătrunderea pe teritoriu a unor organizații din Ungaria
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai vechea idee patristică referitoare la noțiunile de theologia și oikonomia, o dualitate de aspecte esențiale în cunoașterea religioasă. Această idee patristică este extrem de importantă pentru comprehensiunea semnificației reale a distincției schițate de Părinții Capadocieni între ousia inaccesibilă și dynameis sau energeiai care pogoară până la noi. Se cunoaște importanța pe care o au puterile și energiile de care vorbesc Sfinții Vasile cel Mare și Grigorie de Nyssa în teologia bizantină propriu-zisă, după
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
despre educație și învățământ. Antologie, București, Editura Academiei, 1992. Mehedinți, Simion, Creștinismul românesc, București, Editura Anastasia, 1996. Mehedinți, Simion, Discursuri, conferințe, 2 vol., Focșani, Editura Terra, 2000-2001. Mehedinți, Simion, Parabole și învățături din Evanghelie, București, Editura Sofia, 2002. Noica, Constantin, Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou, Iași, Editura Moldova, 1940. Noica, Constantin, Pagini despre sufletul românesc, București, Editura Humanitas, 1991. Noica, Constantin, Mathesis sau bucuriile simple, București, Editura Humanitas, 1992. Noica, Constantin, Modelul cultural european, București, Editura
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prin care se varsă în atriul drept sângele colectat de venele Thebesius. - Atriul stâng (Atrium sinistrum) are o configurație internă mai simplă că atriul drept. Aici se varsă separat cele patru vene pulmonare (Ostia venarum pulmonalium). Pe septul interatrial se schițează un relief arcuit, de forma semilunara, cu convexitatea în sus (Valvula foraminis ovalis sau falx septi), marcând limită orificiului septal în viață embriofetală. Cavitatea atriului se prelungește anterior cu urechiușa stânga (Auricula sinistra), pediculizată, de forma variabilă, reliefata la interior
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
lui Virgil Nemoianu asupra literaturii, inclusiv a literaturii comparate ca resursă umană unică, este și justificată și reconfigurată spiritual. E o viziune care impune și valorifică, cum o și spune, prioritatea demnității persoanei în fața ideologiilor. E harta pe care sînt schițate formele de relief ale unui nou fel de umanism, în care este recunoscută prezența diminuată a relativismului cultural, o prezență la rîndul ei relativă, una care ne dă speranța că nu poate șterge complet identitatea. Consemnările despre predarea literaturii din
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
producătorul package (cel responsabil de coordonarea grupurilor de montaj și de verificarea știrilor înainte de a intra pe post), apoi trimisă în regie pentru a fi difuzată. Știrea poate lua diferite forme. Vom vorbi despre acestea mai târziu. Pentru moment, am schițat traseul de la informație la știrea difuzată pentru a vedea că reporterul este cel care face știrea de la un capăt la altul. Și că, de fapt, a scrie o știre nu înseamnă doar a o pune pe hârtie (în fine, pe
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
merită mai mult decât o analiză pripită sau interesată. Mai degrabă, merită să se facă un efort de analiză și înțelegere, care să meargă dincolo de constatarea evidentă a succesului "formelor democratice" și aparenta înfrângere a regimurilor autoritare. Astfel, pentru a schița succint subiectul, democratizarea cuprinde atât tranziția de la regimuri nedemocratice, în special autoritare, la regimuri democratice diferite, cât și eventualele procese succesive de instaurare, de consolidare, de crize sau chiar de creștere a calității democratice. În consecință, o analiză a democratizării
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Europa Occidentală, exportate de aici în alte zone. Este vorba de democrațiile capitaliste, în care proprietatea privată și economia de piața rămân aspecte cruciale pe care se bazează înseși structurile democratice. Pe lângă criza "democrației", a cărei posibilă definiție s-a schițat deja, în democrație deosebim crize ce evoluează în (cel puțin) două sensuri empirice: a) paralizarea funcționării (sau funcționarea deficitară), pe baza normelor existente, a unor structuri, mecanisme sau procese cruciale ale regimului (de exemplu, crize guvernamentale), ca și pe cea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
juridic și respectarea acestuia; statul de drept este o premisă esențială pentru receptivitate (responsiveness), care, la rândul său, este o condiție importantă pentru a ajunge la un reper de genul responsabilității politice. Se configurează, pe scurt, un triunghi așa cum rezultă schițează graficul din Figura 7.1. Figura 7.1. Calitatea democrației: conexiuni între dimensiunile procedurale și rezultatul final stat de drept responsabilitate (rule of law) (accountability) receptivitate (responsiveness) Toate considerațiile prezentate evidențiază dificultăți ce nu anunță un scenariu optimist pentru viitor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de muncă, a unui sistem educațional performant, al unui sistem sanitar eficient și desigur al unor sisteme politice care să evite instabilitatea politică. Cum va arăta forfota marilor aglomerări urbane într-o lume globalizată? Încă din 1775, Morelly încerca să schițeze orașul viitorului, în care „spațiul urban se va realiza din clădiri identice, străzi identice, cartiere pătrate. Fiecare trib va ocupa un cartier. Invalizii și senilii vor fi separați de ceilalți și vor avea condiții optime de îngrijire”. De-a lungul
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
unde totul coexista", ale cărei elemente componente sunt "părți în putere [en puissance], formează secțiunile potențiale ale unui Tot, el însuși virtual 32. Această realitate primară, liminara, constituie fondul și sursa existenței noastre, iar desfășurarea ei, în timp, (așa cum o schițează Henri Bergson în "Evoluția creatoare", 1907) evocă, subtil, schemă păcatului biblic 33, este continuă creștere. Reprezintă simbolic, totodată, punctul ei cel mai înalt ("zenit"), dacă avem în vedere conul 34 bergsonian al memoriei. Iată de ce această mișcare regresiva, prin care
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
idee și în speculațiile metafizice ale lui Henri Bergson: "[d]ans l'absolu nous sommes, nous circulons et vivons" [în absolut suntem, ne mișcăm și trăim]88. Mai mult chiar, acesta face din homo creativus chiar cucerirea supremă a progresului schițat în "Evoluția creatoare" (1907). Prin artistul adevărat, elanul vital, care nu este decât energie ce dăinuie doar în sine, ajunge la conștiința propriei realități, devine, cu alte cuvinte, existentă pentru sine. Această unitate și identitate de substanță are și o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Mai mult, Barbu atribuie "revoluției" poetice realizate de Moréas (desigur gradul de subiectivitate al aprecierii este mare!) un anumit caracter de necesitate ("fatalitate"), prin care evoluția poeziei se înscrie în tendințele, mai largi ale evoluției spiritului modern, așa cum erau ele schițate de Henri Bergson, în "L'Évolution créatrice" (1907). "Dialogul lui Monos și Una" (1841), la care enunțul "Șoptiri de la Monos, la Una!" (italice în originial)45, din "Veghe", face aluzie directă, în continuarea, pare să fie, în viziunea barbiana, unul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
recuzita" preluată din diverse texte poești, "Veghea lui Roderick Usher", este un dialog socratic (desigur imaginar), prin care Ion Barbu încearcă să recupereze nexus-ul definitoriu al gândirii poești, pentru a putea stabili astfel o relație directă cu ea. Numai că, schițând figură unui scriitor, de care îl leagă o "chimică afinitate", sporindu-i calitățile și înzestrându-l cu propriile lui virtuți, autorul român se zugrăvește, așa cum poate ne-am aștepta, prin oglindă, de fapt, pe sine însuși, și își prezintă propria
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
se află concepțiile epistemologice fundaționale. În subcapitolele următoare, prezint în ordine invers cronologică originea metodei "echilibrului reflectiv". Totodată, formulez o serie de considerații cu privire la relevanța tezei Duhem- Quine, pentru metoda lui Rawls. Evidențiez apoi modul în care tezele pragmatismului holist schițate de White coincid într-o măsură semnificativă cu ideile enunțate de Rawls despre metoda "echilibrului reflectiv" în justiția socială și, într-un sens mai general, în etică. De asemenea, abordez teza lui White că Rawls este un pragmatist holist. Originea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dispară și că împrejurările în care trăim seamănă în chip esențial cu cele în care s-a dezvoltat economia medievală, dacă vom fi descoperit apoi, în tendințele organizației economice mai noi, principii care, în câmpuri diferite și fără legătură aparentă, schițează un gest convergent de integrare într-o formulă de organizație economică analogă celei medievale, vom socoti sarcina ce ne-am propus îndeplinită". Avem astfel, următoarele elemente: a) condiții ale societății capitaliste care azi tind să dispară; b) împrejurări care seamănă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
propus îndeplinită". Avem astfel, următoarele elemente: a) condiții ale societății capitaliste care azi tind să dispară; b) împrejurări care seamănă cu cele în care s-a dezvoltat un alt tip de economie; c) principii reieșite din tendințele organizării economice care schițează integrarea într-o formulă de organizare economică analogă celei medievale; d) explicația dezechilibrului dintre producție și consum, de fapt a crizei economice din perioada interbelică, a supraabundenței mărfurilor de tipul muncă, bani și produse și, respectiv, a insuficienței mijloacelor de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la nivelul mercantil de simpli distribuitori de mărfuri, după nevoile pieței. Astfel, spațiul public românesc a rămas la dispoziția reprezentanților fostei clase conducătoare, exact așa cum indica intuiția lui Mircea Vulcănescu despre preemțiunea puterii în fața proprietății. Rămași cu obligația de a schița regula socială a viitorului spațiu capitalist, dar numai după ce vom fi traversat coridorul tranziției, această categorie socială nu fusese definită să aducă capitalismul, ci doar să conducă. "Monstrul" la care aspirase în cele mai ascunse vise trebuia să fie lăsat
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o "poziție originară" de egalitate (Rawls, A Theory of Justice, p. 11). Rawls își enunță principiile în mai multe capitole din A Theory of Justice, într-o manieră similară celei postulate în teza Duhem-Quine. Cele două principii sunt mai întâi schițate în Capitolul I (ibidem, § 3, pp. 14-15), apoi primesc prima formulare în al doilea capitol (ibidem, § 11, p. 60), cu ajutorul unor expresii ca "avantajul tuturor" și "accesibile tuturor" considerate încă ambigue (ibidem, p. 61) și, în sfârșit, sunt definite printr-
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]