4,117 matches
-
să fie repetabilă, indiferent de moartea destinatorului și a destinatarilor săi. Se descalifică astfel mitul contextului, iar limitarea conceptului de context real sau lingvistic face posibilă alunecarea de la conceptul de polisemie spre cel de diseminare ca "nucleu" de bază al scriiturii. Prin generalizare, posibilitatea de a se lipsi de referent sau de semnificat face din orice tip de marcă (inclusiv cea orală) "un grafem în general". Pentru John Searle 291 însă există un concept cel de intenționalitate care apare în orice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tip de marcă (inclusiv cea orală) "un grafem în general". Pentru John Searle 291 însă există un concept cel de intenționalitate care apare în orice tip de comunicare și care nu depinde de absența autorului, destinatarului și a contextului unei scriituri. Pentru același Searle, confuzia între conceptul de permanență și cel de iterabilitate, ca trăsături ale discursului, este cea care duce la asimilarea cuvântului derridarian cu scriitura 292. Derrida rămâne un reper în ceea ce privește modalitatea nouă de cercetare, deschisă de deconstrucție și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de comunicare și care nu depinde de absența autorului, destinatarului și a contextului unei scriituri. Pentru același Searle, confuzia între conceptul de permanență și cel de iterabilitate, ca trăsături ale discursului, este cea care duce la asimilarea cuvântului derridarian cu scriitura 292. Derrida rămâne un reper în ceea ce privește modalitatea nouă de cercetare, deschisă de deconstrucție și de o știință a scriiturii care să dea seama de condițiile limbajului însuși. Contribuțiile aduse clarificării termenului de intertextualitate, scriitură sau metaforă rămân importante, limitele interpretărilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
între conceptul de permanență și cel de iterabilitate, ca trăsături ale discursului, este cea care duce la asimilarea cuvântului derridarian cu scriitura 292. Derrida rămâne un reper în ceea ce privește modalitatea nouă de cercetare, deschisă de deconstrucție și de o știință a scriiturii care să dea seama de condițiile limbajului însuși. Contribuțiile aduse clarificării termenului de intertextualitate, scriitură sau metaforă rămân importante, limitele interpretărilor sale, în general, fiind chiar limitele discursurilor postmoderne care, deconstruind termeni, tind să îi înlocuiască cu alții, conferindu-le
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
duce la asimilarea cuvântului derridarian cu scriitura 292. Derrida rămâne un reper în ceea ce privește modalitatea nouă de cercetare, deschisă de deconstrucție și de o știință a scriiturii care să dea seama de condițiile limbajului însuși. Contribuțiile aduse clarificării termenului de intertextualitate, scriitură sau metaforă rămân importante, limitele interpretărilor sale, în general, fiind chiar limitele discursurilor postmoderne care, deconstruind termeni, tind să îi înlocuiască cu alții, conferindu-le poziții similare. 3.2.3.7. Scriitura ca eveniment, practică și putere Analiza conceptului de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
limbajului însuși. Contribuțiile aduse clarificării termenului de intertextualitate, scriitură sau metaforă rămân importante, limitele interpretărilor sale, în general, fiind chiar limitele discursurilor postmoderne care, deconstruind termeni, tind să îi înlocuiască cu alții, conferindu-le poziții similare. 3.2.3.7. Scriitura ca eveniment, practică și putere Analiza conceptului de scriitură la Michel Foucault trebuie realizată într-un cadru particular, dat de noțiunile-cheie din schemele sale discursive; scriitura, până acum văzută dintr-o perspectivă predominant filosofică, este mai curând istorică, socială și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sau metaforă rămân importante, limitele interpretărilor sale, în general, fiind chiar limitele discursurilor postmoderne care, deconstruind termeni, tind să îi înlocuiască cu alții, conferindu-le poziții similare. 3.2.3.7. Scriitura ca eveniment, practică și putere Analiza conceptului de scriitură la Michel Foucault trebuie realizată într-un cadru particular, dat de noțiunile-cheie din schemele sale discursive; scriitura, până acum văzută dintr-o perspectivă predominant filosofică, este mai curând istorică, socială și dinamică, fiind asociată cu puterea, cu practica și cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tind să îi înlocuiască cu alții, conferindu-le poziții similare. 3.2.3.7. Scriitura ca eveniment, practică și putere Analiza conceptului de scriitură la Michel Foucault trebuie realizată într-un cadru particular, dat de noțiunile-cheie din schemele sale discursive; scriitura, până acum văzută dintr-o perspectivă predominant filosofică, este mai curând istorică, socială și dinamică, fiind asociată cu puterea, cu practica și cu evenimentul. Mai mult, demersul "arheologic" determină spațializarea scriiturii, pentru a expune limitele dintre discursurile diferitelor societăți. Dacă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cadru particular, dat de noțiunile-cheie din schemele sale discursive; scriitura, până acum văzută dintr-o perspectivă predominant filosofică, este mai curând istorică, socială și dinamică, fiind asociată cu puterea, cu practica și cu evenimentul. Mai mult, demersul "arheologic" determină spațializarea scriiturii, pentru a expune limitele dintre discursurile diferitelor societăți. Dacă reprezentanții grupului Tel-Quel au asociat scriiturii textul, Foucault studiază acest concept mai mult ca pe o practică discursivă sau ca un eveniment, în contextul unei mișcări ample de respingere a paradigmei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
perspectivă predominant filosofică, este mai curând istorică, socială și dinamică, fiind asociată cu puterea, cu practica și cu evenimentul. Mai mult, demersul "arheologic" determină spațializarea scriiturii, pentru a expune limitele dintre discursurile diferitelor societăți. Dacă reprezentanții grupului Tel-Quel au asociat scriiturii textul, Foucault studiază acest concept mai mult ca pe o practică discursivă sau ca un eveniment, în contextul unei mișcări ample de respingere a paradigmei continuității, manifestată atât în literatură, cât și în artă sau filosofie. Introducerea discontinuității în aceste
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în literatură, cât și în artă sau filosofie. Introducerea discontinuității în aceste domenii duce la problematizarea unui ansamblu de teme, precum subiectul fondator, autorul, opera, ideea de origine etc. Tocmai în interiorul acestui proiect radical poate fi surprins câmpul semantic al scriiturii, precum și funcțiile pe care i le acordă Foucault. Sesizând proliferarea la nesfârșit a limbajului, precum și tendința sa de a se suprapune lui însuși (acea inflație a limbajului de care vorbea și Jacques Derrida), Foucault crede că limita și centrul său
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lui însuși (acea inflație a limbajului de care vorbea și Jacques Derrida), Foucault crede că limita și centrul său sunt date de fenomenul morții, ca destinatar și amenințare perpetuă. Mai mult, nu este vorba aici de un sens personal al scriiturii, dat de acel "scriu pentru a nu muri", ci de însăși condiția scriiturii actuale care propune o serie de experieri-limită, ce par a trimite la epuizarea ei (această metaforă ne amintește de definirea postmodernismului ca artă a epuizării la John
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
crede că limita și centrul său sunt date de fenomenul morții, ca destinatar și amenințare perpetuă. Mai mult, nu este vorba aici de un sens personal al scriiturii, dat de acel "scriu pentru a nu muri", ci de însăși condiția scriiturii actuale care propune o serie de experieri-limită, ce par a trimite la epuizarea ei (această metaforă ne amintește de definirea postmodernismului ca artă a epuizării la John Barth). Limbajul actual se suprapune imaginii bibliotecii ca depozitară a fragmentelor și nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
amintește de definirea postmodernismului ca artă a epuizării la John Barth). Limbajul actual se suprapune imaginii bibliotecii ca depozitară a fragmentelor și nu a operelor încheiate, iar această imagine ne descrie, de fapt, conceptul de intertextualitate. Foucault utilizează termenul de scriitură în special când discută despre literatura care, în viziunea sa, este definită ca fiind "o ființă de limbaj" (un être de langage). Pentru că nu este concepută ca obiect teoretic, ea nu poate fi analizată prin concepte, ci prin intermediul unei experiențe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discută despre literatura care, în viziunea sa, este definită ca fiind "o ființă de limbaj" (un être de langage). Pentru că nu este concepută ca obiect teoretic, ea nu poate fi analizată prin concepte, ci prin intermediul unei experiențe decisive, aceea a scriiturii. Astfel, în Limbajul la infinit se folosește imaginea oglinzii și a murmurului pentru a descrie starea actuală a limbajului și a literaturii, în ideea că mișcarea infinită a cuvintelor nu trebuie să fie confundată cu vreo durată sau flux al
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
infinit se folosește imaginea oglinzii și a murmurului pentru a descrie starea actuală a limbajului și a literaturii, în ideea că mișcarea infinită a cuvintelor nu trebuie să fie confundată cu vreo durată sau flux al conștiinței 293. Pentru Foucault, scriitura nu este legată de timp, ci de o creativă întrebuințare a spațiului, lucru subliniat și de Derrida. Mai mult, a scrie presupune a instaura o distanță și o exterioritate, cu alte cuvinte, un nou spațiu vid ce se creează între
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
timp, ci de o creativă întrebuințare a spațiului, lucru subliniat și de Derrida. Mai mult, a scrie presupune a instaura o distanță și o exterioritate, cu alte cuvinte, un nou spațiu vid ce se creează între două stadii ale oglinzii. Scriitura se relevă ca fiind un pliu al limbajului, o repliere asupra lui însuși, ceea ce transformă literatura într-un spațiu productiv al dublurilor. Lipsită de subiect fondator sau de origine, așa cum au decurs ele din postularea discontinuității, scriitura devine o suprafață
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
stadii ale oglinzii. Scriitura se relevă ca fiind un pliu al limbajului, o repliere asupra lui însuși, ceea ce transformă literatura într-un spațiu productiv al dublurilor. Lipsită de subiect fondator sau de origine, așa cum au decurs ele din postularea discontinuității, scriitura devine o suprafață, iar literatura limbaj ca mecanism de multiplicare a suprafețelor. Metaforele adâncimii sunt excluse, din moment ce nu mai există un set de principii originare și absolute care să-i imprime o mișcare dintr-un exterior idealizat înspre interiorul scriiturii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scriitura devine o suprafață, iar literatura limbaj ca mecanism de multiplicare a suprafețelor. Metaforele adâncimii sunt excluse, din moment ce nu mai există un set de principii originare și absolute care să-i imprime o mișcare dintr-un exterior idealizat înspre interiorul scriiturii. În studiul Ce este un autor?, Foucault se apleacă asupra scriiturii actuale, care se eliberează de sub tutela expresiei referindu-se doar la ea însăși, astfel încât "ea reprezintă un joc de semne care ascultă nu atât de conținutul său semnificat, cât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a suprafețelor. Metaforele adâncimii sunt excluse, din moment ce nu mai există un set de principii originare și absolute care să-i imprime o mișcare dintr-un exterior idealizat înspre interiorul scriiturii. În studiul Ce este un autor?, Foucault se apleacă asupra scriiturii actuale, care se eliberează de sub tutela expresiei referindu-se doar la ea însăși, astfel încât "ea reprezintă un joc de semne care ascultă nu atât de conținutul său semnificat, cât de însăși natura semnificantului; [...] scriitura se desfășoară precum un joc care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un autor?, Foucault se apleacă asupra scriiturii actuale, care se eliberează de sub tutela expresiei referindu-se doar la ea însăși, astfel încât "ea reprezintă un joc de semne care ascultă nu atât de conținutul său semnificat, cât de însăși natura semnificantului; [...] scriitura se desfășoară precum un joc care își încalcă infailibil propriile reguli, ieșind astfel în afară. În scris nu este vorba despre manifestarea sau de exaltarea gestului de a scrie; nu este vorba despre prinderea unui subiect într-un limbaj; ci
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se întreabă ce poate cuprinde acest concept: tot ce a scris vreodată cineva, schițele, proiectele, ștersăturile, chiar și "notele de la spălătorie"?). A doua noțiune care obturează într-un mod mult mai subtil dispariția autorului pare a fi chiar aceea de scriitură; chiar dacă Foucault recunoaște că în mod riguros conceptul de scriitură nu mai face nici o trimitere la cel de autor, nu-i consolidează poziția și nici nu mai reprezintă un semn al intenționalității auctoriale, ci încearcă de deslușească în general "condiția
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scris vreodată cineva, schițele, proiectele, ștersăturile, chiar și "notele de la spălătorie"?). A doua noțiune care obturează într-un mod mult mai subtil dispariția autorului pare a fi chiar aceea de scriitură; chiar dacă Foucault recunoaște că în mod riguros conceptul de scriitură nu mai face nici o trimitere la cel de autor, nu-i consolidează poziția și nici nu mai reprezintă un semn al intenționalității auctoriale, ci încearcă de deslușească în general "condiția oricărui text", totuși rămâne posibilitatea ca în utilizare curentă, scriitura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scriitură nu mai face nici o trimitere la cel de autor, nu-i consolidează poziția și nici nu mai reprezintă un semn al intenționalității auctoriale, ci încearcă de deslușească în general "condiția oricărui text", totuși rămâne posibilitatea ca în utilizare curentă, scriitura "să transpună într-un anonimat transcendental caracteristicile empirice ale autorului"295. Întrebarea care cere un răspuns ar fi: "nu transpune noțiunea de scriitură caracteristicile autorului astfel încât, chiar și atunci când îl expulzează deschis din alcătuirea sa, ea îl revalorizează într-un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
auctoriale, ci încearcă de deslușească în general "condiția oricărui text", totuși rămâne posibilitatea ca în utilizare curentă, scriitura "să transpună într-un anonimat transcendental caracteristicile empirice ale autorului"295. Întrebarea care cere un răspuns ar fi: "nu transpune noțiunea de scriitură caracteristicile autorului astfel încât, chiar și atunci când îl expulzează deschis din alcătuirea sa, ea îl revalorizează într-un mod subtil?" Răspunsul apare tot sub forma unei întrebări retorice: "într-adevăr, a atribui scriiturii un statut originar nu reprezintă, oare, un mod
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]