58,131 matches
-
mai citește azi nimeni. În ultimii săi ani de viață a fost vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor și i-a cucerit pe scriitori cu generozitatea și căldura lui sufletească, astfel încât aproape toate cărțile i-au fost comentate favorabil. Dar nici atunci scrisul său nu suscita cu adevărat interes. Cornel Munteanu face abstracție de calitatea textelor lui Laurențiu Fulga și le comentează cu gravitate, chiar cu evlavie, ca pe niște texte sacre. Fiecare personaj și fiecare situație sunt considerate simboluri ezoterice; exegeza se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
toate acestea în însemnările lui Mihai Munteanu. Autorul are o biografie de om obișnuit, astfel încât nu interesează pe nimeni la ce oră s-a trezit într-o anumită zi sau câți bani a dat pe un litru de lapte. Totodată, scrisul său simplist, previzibil, nu reușește să seducă prin el însuși, ca un spectacol stilistic. Dar chiar și lipsit de atuuri, Mihai Munteanu s-ar fi salvat de la banalitate dacă ar fi știu să vadă în viața de fiecare zi acel
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și este rău să fie rău. Cam așa s ar putea rezuma cartea Ioanei I. Negreanu. Autoarea nu înțelege că afirmațiile ei simpliste nu au legătură cu literatura. Crede, dimpotrivă, că este inspirată („cineva de sus mi-a lăsat darul scrisului alături de munca mea profesională“, explică în prefață) și că observațiile critice la adresa textelor ei, făcute la cenaclul de la Palatul Culturii din Pitești pe care îl frecventează, sunt „provocări foarte răutăcioase“. „Nu nominalizez pe nimeni - adaugă Ioana I. Negreanu - în privința provocărilor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Olaru nu ies pe stradă îmbrăcate în pijama, ca personajele unor autori din noul val, ci trebăluiesc la bucătărie îmbrăcate în frac, ceea ce este cam același lucru. Umor fort ´ at Laurențiu Orășan este un om cultivat și un profesionist al scrisului, în sensul că folosește limba română cu precizie, în cunoștință de cauză. Greșeala sa constă în convingerea că poate scrie literatură umoristică, în condițiile în care tocmai umorul îi lipsește. El încearcă să fabrice umor, folosindu-și experiența de cititor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o etapă importantă în cariera sa de dramaturg. În felul acesta ne sugerează că are deja o carieră. În realitate, nu se poate ști care va fi evoluția sa. Deocamdată se prezintă în fața cititorului ca un autor imatur, care folosește scrisul ca pe o formă de defulare. Mai putem face observația, ca să ne amuzăm, că sexul masculin este evocat în piesele sale mult mai des decât sexul feminin. Înregistrăm astfel o discriminare pentru care autorul riscă să fie trecut pe lista
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Roșioru s-a specializat în glorificarea unor scriitori de o valoare discutabilă. Nu demult i-a consacrat o monografie lui Marius Tupan, iar acum ne propune o carte de aproape două sute de pagini despre poetul Arthur Porumboiu (Arthur Porumboiu sau Scrisul ca pavăză împotriva morții, Ex Ponto, Constanța, 2005). În mod inevitabil, ni-l imaginăm pe poet ieșind de acolo de unde a ieșit și adresând asistenței un zâmbet luminos. Nu se precizează dacă și-a ridicat și pălăria în semn de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Cu mana in ghips... Aflat la al cincilea volum de versuri (La poarta sinelui, prefață de Viorica Răduță, Premier, col. „Axioma“, Ploiești, 2001), Marian Ruscu continuă să se exprime stângaci, silnic și greu inteligibil. Ni-l închipuim la masa de scris, ținând stiloul cu o mână pusă în ghips. Folosită de el, fireasca și armonioasa limbă română arată ca o limbă artificială, creată de lingviști fără simț artistic. Dacă suntem cititori exersați, înțelegem, după un efort de descifrare, frazele încâlcite și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Secera lunii / Taie lăstunii. / Seceră grâul, / Valuri ca râul. / Taie drumeagului / Drum la fântână, / O, ce putere / Are o lună! / Secera lunii / E pe pământ, / Taie suflet, / Taie gând.“ (Secera lunii) Ceea ce o face să nu ajungă foarte departe cu scrisul ei este faptul că ia totul în ușor, că se bazează prea mult pe exuberanță și spontaneitate. Chiar și când nu se prezintă pe sine angajată în acțiuni fanteziste, tot rămâne într-un registru al improvizației minore și adeseori neinspirate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
lor, transpirat tot, / Ronțăie, avid, / Sentimentul.“ (fără titlu) Un cer transpirat care ronțăie sentimentul - poftim ce-i poate trece unei femei frumoase prin cap! Colaborarea cu Dumnezeu Citesc o carte de versuri intitulată Puterea Cuvântului (versuri despre ontologia existenței simple, Scrisul Românesc, Craiova, 2001). Autorul, Ion Spânu, are în vedere, bineînțeles, Cuvântul menționat în Biblie, ca element inițiator al întregii existențe: „La început a fost Cuvântul...“ Nu este prima dată când stilul preoțesc pătrunde în poezie. Poeți români dintre cei mai
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
murit cumva? / sd: deja mi se pare ca exagereaza / sd: ca i-am dat vreo 100 de texte din care el trebuia sa selecteze cam cat volumul lui / gili / gs: multe, prea multe!!! Ce titlu i-ai dat? / sd: PORN / scris cu negru pe ceva galben cacacios / gs: am inteles. Sa-mi spui ce parere ai de coperta mea! / sd: dar PORN maaare și gros“ etc. Titlul volumului, Spam, este adecvat pentru astfel de texte. Un Nichita Stanescu de nerecunoscut O
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
stăm bine. În plus, Motănel este tare de tot. Care Motănel? Așa îi zicem noi, amicii. Îl cunoști, nu? Puțin. Ei, ce zici? Te bagi? Unde? În echipa lui Motănel. Tu ai un talent formidabil să faci caricaturi și cu scrisul, ești bățos. Este adevărat, dar... Ei, lasă, nu fi modest. Vrei o tărie? Știu eu? Este de abia ora 10 și mă simt colegii. Nu mai dai pe acolo luna asta. Te-am detașat. Unde? Păi, cu Motănel. O să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pragul. Coboară înstrăinarea pe cărare din vârful muntelui, se închină, aprinde o lumânare, scrie acatiste și pleacă. Țipă ca din gură de șarpe înstrăinarea la mine, o abandonez la ușa bisericii numele meu în bilețele împăturite, cunosc înstrăinarea după cum înclină scrisul. Mă pândește de sub fereastră înstrăinarea, soarele îi umple buzunarele; dincoace de zid, opaițul picură umbre pe dușumele. Despre care timp vorbești? Mereu am împărțit pe din două așteptările! 18, 32, 64... aici, acolo, dincolo, simple dimensiuni față de care raportăm neputințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
eu acuma, nu poate să-și schimbe firea; mărturia credinței și cinstei mele este sărăcia mea." Discursul e impecabil, convingător prin demnitatea omului și adecvarea cuvîntului. O astfel de cursivitate a gîndirii și frazării o întîlnim o singură dată în scrisul românesc: la publicistul Eminescu. Nu prin lingușire voia Machiavelli să-și recapete poziția, ci printr-o carte utilă care l-a răzbunat pentru neșansa de a fi sfîrșit în dizgrație. Un punct pe cît de sensibil pe atît de interesant
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nici de sărăcie, nici de moarte; sînt cu întreaga mea ființă între ei." Trăia, deci, într-o maximă concentrare creatoare, convingerea de adoptat al lumii regilor, o lume proprie, pentru care era născut. Eliberarea de lestul noroiului cotidian e simbolică. Scrisul e pentru el stare de grație, ritual sacru în care se risipesc toate spaimele omenești, iar antichitatea un drog. Mărturia, și patetică și poetică, nici nu era poate meritată de Vettori care, în replică, îi scria în ce lux trăiește
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
blîndețe, cînd nu e nevoie decît de prudență și circumspecție; un soi de calm fericit domnește în politică, venind, de obicei, după o perioadă furtunoasă: atunci sînt negocierile mai fructuoase decît luptele armate și trebuie să cîștigi cu pana de scris ceea ce n-ai putea să dobîndești cu sabia. Pentru ca un suveran să poată profita de toate conjuncturile, ar trebui să învețe să se adapteze timpului, ca un pilot abil. Dacă un general de armată ar fi îndrăzneț și circumspect la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
chiar clipa proiectării semnului ei pe ecran. Apoi, la o altă apăsare pe taste, textul astfel cules se rostește singur pe sine de la un capăt la altul sau pe fragmente, după gust și aflările omului În treaba cu pricina. Vasăzică, scrisul gravat În memoria ordinatorului, trimis prin poșta electronică sau postat pe internet, e pre schim bat cît ai clipi În voce aproape naturală, fluentă nara tiv, cu pauze la virgulă și pusă pe retorica dictată de semnele Întrebării și ale
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
aritmetică al lui Zoli, la tablă ca să ne scrie ceva, la florile de la fereastră ca să le mute ghivecele În lumină. Se iscălea În caietele noastre, după ce ne trecea notele, cu o fulgerare roșie. O clipă după aceea, o auzeam criticînd scrisul lăbărțat al cîte unuia. I-l și Îndrepta pe loc. Mă revăd și pe mine, În fața Învățătoarei noastre, ridicîndu-mă În două picioare pe cît de sigure, pe atît de inspirate și raportînd: — Tovarășa, să știți că elevii (urma aici o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
altfel, și la desen. Era paradoxul vederii mele slabe care se agăța cu inconștientă disperare de meșteșugul frumosului vizual. Desenam litere cît mai subțiri și ușor Înclinate spre dreapta, cu rotunduri și ovaluri atent trasate. Ghiță avea cel mai urît scris din clasă, iar doamna Învățătoare m-a dat de exemplu și m-a pus să-l corectez. Am rîs cînd l-am auzit că nu știe să pronunțe nici măcar plăcutul cuvînt „caligrafie“. După șase ani Încă nu-l nimerise, dar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nimerise, dar nici nu uitase că rîsesem de el În clasa Întîi, iar acum, la treisprezece ani, Încă nu mă răbda În preajmă. A fost oricum, pînă În ceasul de față, singura bătaie pe care era s-o Încasez din cauza scrisului. Ionică Pintea, cel din banca din spatele meu, de lîngă Zoli, a avut inspirația să mă abordeze În gara Cluj, Într-o toamnă, la cîțiva ani după ’89. Nu ne mai revăzuserăm pînă atunci și regăsirea ne-a bucurat pe amîndoi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ce lămurire am primit, dar formula am reținut-o și o descifrez acum: În ziar, În Scînteia adică, cuvintele prea sînt aceleași... Deci, În Luminița, cuvintele erau altfel, iar mama avea nevoie de ele ca să se antreneze la mașina de scris și să devină o dactilografă de neegalat. Pe tata, Înainte de război, moșu’ Ștefan voise să-l facă Învățător sau preot și pentru asta Îl trimisese la Seminarul greco-catolic din Oradea. Nu știu dacă bătrînul meu ar fi fost În stare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
față de literatură și de călă torii. Regăsesc mai puțin Înrîurirea ei În impulsul de a scrie poezie. Și totuși, un anume lirism licărea ca produs secundar al fabulațiilor sale. În raza acestor Îndeletniciri, ceea ce nu am Învățat de la ea este scrisul. Nu scrisul literar, Încorporat adînc În arta povestitului, ci uzul mijloacelor de scriere. Floare și știa, și nu știa să scrie. CÎnd ajunsese pentru prima oară la New York, la nouăsprezece ani, habar n-avea de scris și de citit, ca
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și de călă torii. Regăsesc mai puțin Înrîurirea ei În impulsul de a scrie poezie. Și totuși, un anume lirism licărea ca produs secundar al fabulațiilor sale. În raza acestor Îndeletniciri, ceea ce nu am Învățat de la ea este scrisul. Nu scrisul literar, Încorporat adînc În arta povestitului, ci uzul mijloacelor de scriere. Floare și știa, și nu știa să scrie. CÎnd ajunsese pentru prima oară la New York, la nouăsprezece ani, habar n-avea de scris și de citit, ca dovadă că
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Întîi și-mi atră gea atenția că bețele de la b-urile și de la d-urile mele mici de mînă sînt prea lungi, atingînd literele din rîndul de deasupra. Putea să fie o observație strict vizuală, nu una de cunoscător al scrisului, cu toate că, dacă ar fi fost complet străină de meș teșugul ăsta, bănuiesc că nu și-ar fi băgat nasul. Misterul era Însă În altă parte. A rămas de la ea o scrisoare, neexpediată din Rătești, către fiica sa, Maria. Cred că
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din toamna lui 1963. Mama a găsit-o și a aruncat-o la vremea aceea Între niște hîrtii și noroc că, la descotorosirea de ele, după vreo două zeci de ani, i-a sărit În ochi o coală cu un scris ciudat cu litere mari de tipar. Iată-i conținutul: „MĂRYE VYNĂ SHY DUMĂ LA THYNE LA PISHKAR KĂ MYS BETHYAGĂ VYNĂ KU JOHAN KĂ SYNGURĂ NU POTS YO...“ E clar! Floare Învățase să scrie atîta cît avusese nevoie la Chicago
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
th Întîlnite În reclamele și-n inscripțiile americanilor, cu Johan sau John În loc de Ioan și fără semne de punctuație. Le adaptase la ardeleneasca ei, dovadă că Îl folosea pe ă. Nimerită Între grafiile celor două limbi, nu se chinuise cu scrisul, nici nu avusese motive s-o facă decît la Chicago În calitate de business woman: „Good morning, Mrs. Flory!“, „Bună dimineața, doamnă Flory!“ „Good morning, boss, what would you like to have today?“, „Bună dimineața, patroane, ce-ați dori să serviți azi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]