5,253 matches
-
Ce faceți atunci când un membru al familiei dumneavoastră face o greșeală? Vă înfuriați, dați vina pe cineva sau ceva? Sau evaluați calm situația și trageți învățăminte pentru a evita ca problema să se repete? Dacă vă pierdeți calmul, vă cereți scuze pentru că v-ați comportat într-o manieră atât de inacceptabilă? Nu puteți evita să fiți un model pentru el. Copilul va vedea prin exemplul dumneavoastră, fie că este pozitiv sau negativ, un model de comportament. Familiile sunt factori de protecție
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
a și avansat. Sigur, cazul d-sale nu este unul la fel de încărcat precum cele evocate de tine. Pe de altă parte, dacă procesul deconspirării merge până la capăt, adică la vârf, măcar noi, românii, ca și comunitate, nu vom mai avea scuza sau pretextul că nu am știut despre ce este vorba într-un caz ori altul. În ce-l privește pe Vadim, aș putea chiar constata că, înainte de 1990, a făcut niște porcărioare, dar că și-a dat întreaga măsură a
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
-și afișeze informația falsă că l-ar fi susținut pe site? Și să mai și conducă dizertațiile de master și tezele de doctorat ale altora? Pe deasupra, să mai și pună în pericol carierele academice ale unor tineri fără vreo vină? Scuză-mă că te întreb așa brutal tu chiar râzi de mine? Cum spuneam în răspunsul anterior, ori e vorba de o maladie psihică ar putea fi mitomanie? -, ori a vrut să-și bată joc de sistemul academic al lumii! Dar
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Securității! Mai târziu, la Iași, nici prietenul nostru Vasile Lupu nu a fost "iertat" de astfel de mizerii, după ce, în '90, scosese o droaie de securiști, ca pe șoareci, din PNȚ. Dar tot au rămas destui... Putem vorbi, la noi, scuză-mă că revin la această întrebare, dar tu m-ai provocat!, despre interesul tinerilor pentru trecutul apropiat, din moment ce aproape nimeni nu știe despre Iulius Filip, că tot ai vorbit despre el?... Dar în Polonia, frații gemeni Kaczynsky (președintele și premierul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
un generos, un amabil și un poet talentat. Cam la fel de talentat ca Adrian Păunescu. Pe amândoi i-aș propune pentru "Generația expirată". Liviu Antonesei: Și ai face o mare greșeală, de altfel! Pentru că, deosebit de modelul tribunului, Mircea nu s-a scuze pentru expresia tare deci nu s-a căcat în talentul lui niciodată! Chiar nu știu ce ai cu el, că a fost mereu OK, chiar dacă a mai făcut și tâmpenii! În ce-l privește pe Stelian, când era și el om tânăr
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Antonesei: Normal că legea trebuia respectată și în cazul lor, ca și al oricui altcineva. Din păcate, la noi legea pare, în general, facultativă. Din fericire, cei doi au încercat cât au putut să deblocheze vechiul CNSAS, dar asta nu scuză încălcarea legii, bineînțeles. Eu sunt de acord că o mulțime de legi sunt proaste, dar în acest caz cred că trebuie acționat prin modificarea legii, nu prin încălcarea acesteia. Oricum, ne-ar trebui o întreagă carte ca să discutăm doar despre
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în armată: cine i-ar putea precede sau să fie mai mare în lupta spirituală? (Ultima remarcă este despre necesitatea de a se dedica studiului, fără însă a pierde spiritul simplicității) 5. Alții, netrebnici și fără scrupule, încercând să-și scuze propria trândăvie, susțin că nu trebuie să studieze, ci e mai bine pentru ei ca frații să rămână în umilința simplității lor, deoarece știința umflă (1Cor 8,2) iar multa erudiție îi (prostește) îi face neînțelepți (cf. Fap 26,24
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Aici, găsindu-l pe fratele Cezar împreună cu mulți frați, au fost primiți, după cum era obiceiul, cu multă bunăvoință și au fost sărbătoriți cu multă afecțiune pentru sosirea lor. Fratele Cezar, fiind mustrat de frați pentru felul în care le scrisese, scuzându-se și explicând intenția sa, a soluționat problema spre satisfacția lor. 28. În acel an, care era al doilea de la sosirea lor în Germania, fratele Cezar, ministrul [provincial], stabilise [comunități de] frați la Köln și în orașele amintite anterior, dar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sufletul pentru a accepta slujirea. Sosind așadar ministrul la Erfurt, după ce l-a convocat în acest sens pe fratele Giordano, a început să vorbească cu fratele Nicolaie despre necesitatea acceptării slujirii de custode al Saxoniei. Dar el, cu umilință, se scuza considerându-se incapabil pentru o astfel de slujire, spunând că nu știa nimic despre numere și socoteli, și prin urmare nu putea fi domn și nici să dețină un astfel de oficiu. Atunci, ministrul l-a întrerupt și cu sufletul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
o predică despre statuia de aur pe care a văzut-o Nabucodonosor, luând ca temă versetul: «Tu, o rege, în patul tău ai început să te gândești ce înseamnă...». După ce s-a terminat discursul, fratele Elia a început să se scuze motivând că frații, atunci când l-au ales general, fuseseră de acord ca el să mănânce aur și să poată avea un cal, dacă sănătatea sa șubredă ar fi cerut-o; însă acum îl acuzau scandalizați fiind de comportamentul său. Fratele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
minuni prin intermediul slujitorului său Francisc în diferite părți ale lumii. Fratele Crescențiu a fost convocat de papa Inocențiu al IV-lea la conciliu pentru depunerea lui Frederic, prin scrisori speciale, pe care eu le-am văzut; dar el s-a scuzat că este în vârstă și l-a trimis în locul său pe fratele Ioan din Parma, un om sfânt și cult, care mai apoi i-a urmat la conducerea Ordinului (p. 254). Însoțitorii Sfântului Francisc și alți frați din prima generație
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a asumat responsabilitatea tuturor cheltuielilor și a mâncat cu frații în refectoriul lor... (pp.319-321). Frații minori, persoane disperate 49. Nu trebuie să trecem sub tăcere un lucru: florentinii nu se scandalizează dacă un frate minor părăsește Ordinul, dimpotrivă, îl scuză zicând: «Ne mirăm că a fost frate pentru atât de mult timp, fiindcă frații minori au o viață disperată și se chinuiesc în prea multe feluri» (p. 117). 4. Mișcările religioase ale epocii A) «Aleluia» Perioada «Aleluia» 50. «Aleluia» - așa cum
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
astăzi și toți cei care vor veni în fiecare an în această zi cu o inimă bună și căită vor obține indulgența pentru toate păcatele lor». Am insistat asupra indulgenței pentru cei care nu știu, ca ei să nu se scuze invocând ignoranța, și mai ales pentru cei invidioși și certăreți, care încearcă în unele cazuri să distrugă, să desființeze și să condamne ceea ce întreaga Italie, Franță, Spanie și alte provincii, fie de dincoace de munți, fie de dincolo de munți, ba
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
toți cei care încearcă să îmbrățișeze normele regulare, să le experimenteze înainte pentru o oarecare perioadă de timp și să fie încercați în ele, pentru ca mai apoi să nu fie motiv de părere de rău, ce nu s-ar putea scuza printr-o lipsă de comoditate. 3. De aceea, prin autoritatea prezentei scrisori vă interzicem să admiteți pe cineva la profesiunea Ordinului vostru, dacă nu a făcut anul de probă mai înainte. Iar după ce a făcut profesiunea, niciun frate să nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și a ofensat pe Augustus. Poetul putea să fie pedepsit, cum spune singur, mai dur (Tristia 2, 125; 5, 11, 10; Pontica 3, 3, 76). În privința culpei sale față de împărat, Ovidiu nu poate să se apere, ci încearcă să se scuze (Tristia I, 9,63-64), calificând-o ca o greșeală, involuntară (Tristia 2, 108; 3, 6, 26; 4, 1, 23; 4, 4, 39) care constă în aliquid vidi. Iată versurile poetului: "Cur aliquid vidi? Cur noxia lumina feci? / Cur imprudenti cognita
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mai ales pe seama oamenilor politici s-au risipit; el simte necesitatea de a se adresa de-acum prietenilor săi "literați", legați de el încă din copilărie, cu care avea afinități mai profunde de natură afectivă. În scrisoarea XII, Sulmonezul se scuză că nu i-a inclus numele în scrierile anterioare: motivul a fost dificultatea de a introduce în versuri numele de Tuticanus. Altminteri nu ar fi considerat pe nimeni mai demn de o asemenea onoare. Dar se observă imediat că dificultatea
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
-și întindă brațele cât e patul de mare. Mie însă să-mi întrerupă somnul adânc cruda iubire și fie ca eu să nu fiu singur în patul meu". Poetul aduce laude tuturor oportunităților și nu invocă pretexte pentru a se scuza: "Cum îmi lipsesc forțele și puterea de a mă conduce singur: sunt târât precum nava împinsă de valuri puternice"444. În alt loc445, Tragedia îl dojenește pe poet (dar el, se subînțelege, este mândru de acest lucru): Despre viața ta
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
intrând în tindă, eu... - Știu eu, omule, îți arde gâtul... Hai, vino în casă, să bei o cană de vin. Intra și se oprea în dreptul cuierului, unde depunea pălăria și bastonul. - Hai, intră, să ne intre norocul. - Iaca intru, da' scuzați! Se așeza pe un scaun și Ecaterina Ionescu îi băga oala cu vin sub nas, pe care omul, cu rușinea în sine și cu evlavie pentru licoare, bea cana până la fund. Și pe atunci, îmi povestea tanti Aneta, cea mai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Cărbunești) E filosofia utilă în zilele noastre? Își mai ghidează cineva viața în funcție de principii filosofice? După o scurtă reflecție asupra acestor întrebări, răspunsul pare sa fie unul afirmativ. De exemplu, sunt foarte mulți care au auzit de celebra formulă „scopul scuză mijloacele”. Nu toți știu contextul în care a fost rostită, sau cine a rostit-o, dar pentru tot mai mulți reprezintă un principiu de viață. Așadar, vorbim deseori despre filosoful italian Niccolò Machiavelli și se întămplă să nu cunoaștem aspectele
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
deseori - nu doar întămplător - în situația de a acționa în mod necesar “în contra umanității” dacă vrea să și mențină poziția și să nu fie înșelat. În acest context, din sfaturile pe care Machiavelli le adresează principilor, reiese celebra expresie „scopul scuză mijloacele”. De completat ar fi însă faptul că acest lucru este potrivit doar pentru principi, în acțiunile care au drept scop asigurarea interesul statului. Toate aceste aspecte fac din Principele un tratat de guvernare, o colecție de sfaturi adresate celor
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
Cărbunești) E filosofia utilă în zilele noastre? Își mai ghidează cineva viața în funcție de principii filosofice? După o scurtă reflecție asupra acestor întrebări, răspunsul pare sa fie unul afirmativ. De exemplu, sunt foarte mulți care au auzit de celebra formulă „scopul scuză mijloacele”. Nu toți știu contextul în care a fost rostită, sau cine a rostit-o, dar pentru tot mai mulți reprezintă un principiu de viață. Așadar, vorbim deseori despre filosoful italian Niccolò Machiavelli și se întămplă să nu cunoaștem aspectele
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
deseori - nu doar întămplător - în situația de a acționa în mod necesar “în contra umanității” dacă vrea să și mențină poziția și să nu fie înșelat. În acest context, din sfaturile pe care Machiavelli le adresează principilor, reiese celebra expresie „scopul scuză mijloacele”. De completat ar fi însă faptul că acest lucru este potrivit doar pentru principi, în acțiunile care au drept scop asigurarea interesul statului. Toate aceste aspecte fac din Principele un tratat de guvernare, o colecție de sfaturi adresate celor
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
Cărbunești) E filosofia utilă în zilele noastre? Își mai ghidează cineva viața în funcție de principii filosofice? După o scurtă reflecție asupra acestor întrebări, răspunsul pare sa fie unul afirmativ. De exemplu, sunt foarte mulți care au auzit de celebra formulă „scopul scuză mijloacele”. Nu toți știu contextul în care a fost rostită, sau cine a rostit-o, dar pentru tot mai mulți reprezintă un principiu de viață. Așadar, vorbim deseori despre filosoful italian Niccolò Machiavelli și se întămplă să nu cunoaștem aspectele
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
deseori - nu doar întămplător - în situația de a acționa în mod necesar “în contra umanității” dacă vrea să și mențină poziția și să nu fie înșelat. În acest context, din sfaturile pe care Machiavelli le adresează principilor, reiese celebra expresie „scopul scuză mijloacele”. De completat ar fi însă faptul că acest lucru este potrivit doar pentru principi, în acțiunile care au drept scop asigurarea interesul statului. Toate aceste aspecte fac din Principele un tratat de guvernare, o colecție de sfaturi adresate celor
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
capuchehaia Franței. S-ar putea să aibă nevoie de tălmaci... Lavinia oftă prelung și zâmbi trist, aprobativ. Lui Nicos îi plăcu supușenia soției sale, neștiind că Lavinia răspunsese unui semn tainic al unchiului Nicos. Tânărul Nicos se ridică și se scuză că trebuie să meargă în odaia lor, ca să se odihnească. Își făcu cruce și rosti o scurtă rugăciune de mulțumire. Familia rămase pe loc, așteptând cafelele. Amândouă, bunica și străbunica, priveau spre Lavinia. Tata comenta imperturbabil războiul cu Polonia. Mama
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]