4,368 matches
-
eterne? Oare în ceruri Dumnezeu a văzut cum ghioceii mai au sufletul plâns și toate florile pământului poartă doliu în ochii lor de sinceritate? Doamne, de ce mai poți ierta în nefericiri așazisele plecări în eternitatea flămândă a blestemului plămădit din seceta adevărului? 20-03-1997, orele 1330 ÎN IARNĂ în amintirea prof. Iancică Dobriță Sunt condamnată la singurătatea iernii. Fulgii îmi pedepsesc păcatele să nu mai am nimic, nici măcar regrete. Sunt obosită de atâta răutate de oameni. Ei sunt ghețuri mișcătoare între cer
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
în absența unei vieți de iubire. Sunt condamnată în începuturile celor vii, ce nu-l cunosc pe Dumnezeu și nu înțeleg nimic de ce își mai poartă trupul deșirat prin depărtarea nopților unde cuvintele sunt taine inepuizabile. Sunt condamnată în pietrele secetei, iar amintirile mă sufocă în atingerea fulgilor ce întotdeauna mă fac să plâng prin umbrele timide ale îngerilor. Degeaba mi-aș căuta o lege pentru a-mi lecui moartea. Nimeni nu mi-ar înțelege durerea, nici măcar strigătul poetului ce ar
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
sângerânde iubind în taină timpul. Privirea uriașelor sunete înnebunite de respectul tristeții se prelungea în cuvintele poetului ca o nevinovăție a sufletului. FEREASTRA ÎNSINGURĂRILOR PLÂNSE domnului Eugen Râschitor În singurătatea iernii lacrima mea înseamnă iubire. Ochii nopților mi-aduc din seceta visului dorul de tine. Știu că n-o să ne mai vedem niciodată pentru că strigătul meu te-a uitat, pentru că așteptarea mea este înghețată în destinul ucis, pentru că genele tale sunt fulgi de himere. O, tu, ce rătăcești ca un vânt
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
-mi este ucis și-n pustiul de cuvinte, doar o rodie mă-mbie, Să rămân o nemurire peste o lume a lui Iisus. El e Timpul ce-mi rămâne, veșnic ca o rătăcire, Prin ghețare de iubire, dragostea îmi sângerează seceta ce-nnebunită e-o continuă gândire, Ce cutremură o lume, și n trăiri mi te visează. 18-09-2007, 1300h TEMPLU DE CUVINTE E toamnă-n suflet și-n vise mă apasă O despărțire-n timp, cu zările pierdute Erai o veșnicie
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de freamătul tăcerii Și ochii lui din veacul nedormit Sub arderea divină a-nnportării Aprinde-n taină un orizont dorit. Și lasă timpul ca să zboare Prin lumea de iubire și tăcere... Mi-e dor de chipul lui de soare În care seceta e noaptea de durere. NOAPTEA IUBIRILOR DE SFERE Mi-a fost atât de dor și am murit În vântul singuratic și-n furtună, Lăsat-am ura-n templu precum un mit Și-n lumini astrale tăcerile de lună. M-am
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
prin sângeratul vis Și am ajuns pe țărmul de stele, Avem viețuirea din trupul nescris Înghețată-n privirea-ți eternă. Neam întâlnit ca o spumă pe mare Cu trupul hăituit de himere, Cu sufletul adormit în ecoul de zare Iar seceta rămasă-n poemele mele. Ne-am privit când sărutam pașii Iar lumea știa de-un înger târziu, O salcie cu brațele de lună a transformat Ecoul de dragoste dorit și pustiu. II Aș fi dorit în universul de noapte Să
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
păcat cu trupuri de mort. ARSURA DE VISURI ȘI PLOI Răscolite tăceri, în arzânde chipuri, Orizontul iubirilor pe-o înserare albastră Prin petale de nopți firimituri de ispite Se oglindeau pe-o surdină sihastră... Și-o lume amară de-o secetă calmă, Adieri de morminte în pătule de nori, Condamnabilă clipă prin cei ce se trec în arsura de visuri și ploi. 19-08-2000, 1925 h ALBIA DE NOPTE Am trăit prin viața unui asfințit de sânge, M-am răsfirat în bezna
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
în căutarea făinurilor de calitate. Că pietrele și valțurile tot acelea de la Viana au rămas, numai că de-amu sunt conectate la curent, că pre eram legați de apă care venea uneori în puhoaie și alteori nu venea deloc din cauza secetei, explicau oamenii... Dar tot aceeași făină de bună calitate se macină la moara lui Manole, ziceau, fără să știe cine a fost acesta. Minunată zămislire, a conchis urmașul lui Manole, retras undeva într-un ungher al construcției, ce a conservat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și 1,4 ha cu vegetație forestieră, din partea unui unchi, urmaș al celor ce au atribuit în vechime numele lor localității cu pricina. Astfel, au trecut în continuare prin viață într-o relativă stabilitate materială, afectată, după cum se știe, de seceta din 1946-1947, de hărțuielile de colectivizare forțată cu asalturile din 1953-1955, 1958-1961, de împovărătoare dări, cote, impozite și de cheltuielile cu întreținerea mea la studii medii și superioare. Învățătura primară mi-am desăvârșit-o la Școala Călinești Cuparencu în perioada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la care am luat parte cu copii de vârsta mea. Pe unele le provocam chiar eu și care nu erau trecute cu vederea de părinți. Pe altele le făceau alții, dar participam și eu. Însă îți voi spune despre marea secetă din vara anului 1946. În lunile de iarnă a nins foarte puțin, dar gerul a fost cumplit peste Moldova. Grâul, secara și orzul de toamnă semănat în toamna anului 1945, a răsărit frumos, dar din cauza lipsei de zăpadă și a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Ici-colo mai erau smocuri de grâu, secară sau de orz. Gerul distrusese culturile de toamnă. Ploaia puțină căzută în primăvară nu a mai putut ajuta cu nimic recoltele. Oamenii au semănat orz de primăvară, porumb și floarea soarelui, dar din cauza secetei, nu s-au dezvoltat corespunzător. Rar când venea câte o ploicică, dar nu suficientă, încât să stingă setea de apă a pământului, fiindcă se anunța o secetă cum nu se mai văzuse peste Moldova, căci în celelalte provincii românești, Dumnezeu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
recoltele. Oamenii au semănat orz de primăvară, porumb și floarea soarelui, dar din cauza secetei, nu s-au dezvoltat corespunzător. Rar când venea câte o ploicică, dar nu suficientă, încât să stingă setea de apă a pământului, fiindcă se anunța o secetă cum nu se mai văzuse peste Moldova, căci în celelalte provincii românești, Dumnezeu le-a dat iarna zăpadă din belșug și primăvara și vara ploi la timp. Acest pământ situat între Prut și Munții Răsăriteni, dar și Basarabia, chiar dacă nu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
nu mai era a noastră, a românilor, parcă îl blestemase cineva, cine este greu de spus. Gospodarii cu greu își întrețineau vitele, căci șesul și pășunea de pe deal nu aveau iarbă suficientă. Noroc că buruienile cresc și în vreme de secetă și acestea suplineau lipsa ierbii. În toate satele din Moldova se organizau procesiuni religioase, rugându-l pe Dumnezeu să sloboade și asupra acestui pământ ploi care să potolească setea de apă a Pământului. Îmi aduc aminte că noi, copiii, ne
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
aruncată la semănat, iar toamna la culesul porumbului sau a floriisoarelui recolta a fost foarte slabă. Norocul nostru a fost că în anul agricol 1945 a fost foarte bun și au avut cu ce se hrăni oamenii în anul de secetă. Se punea problema supraviețuirii în anul următor al moldovenilor. Cum erau doar doi ani de la terminarea războiului și datorită schimbărilor politice, administrația locală și cea județeană nu avea capacitatea organizatorică de a veni în sprijinul populației. Aceasta urma să se
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
alimentare plus bunuri industriale. Greul a căzut pe țărani cărora li s-au impus cote obligatorii în produse alimentare, tot felul de cereale, vite și altele. Datoriile de război față de URSS au fost date mulți ani la rând. După marea secetă și foamete agricultura în Moldova a revenit la normal, în sensul că natura ne-a ajutat cu ploi la timp. - Nepoate, când îmi aduc aminte de anul foametei, cât de greu a fost și-l compar cu realitatea zilelor noastre
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
lumii, cum ar fi în Africa sau India. Oftez și mă gândesc la acele vremuri. Mircea mă privește și-mi cercetează expresia feței. Poate a retrăit în mintea lui de copil tot ce i-am povestit. - Bunicule, și în afară de război, secetă și foamete, nu mai ai ce-mi spune? - Cum să nu? Îți voi spune povestea păduchilor. Ai auzit de păduchi? - Da, am auzit, dar nu știu cum arată. - Sunt niște vietăți parazite care vin, probabil, din începutul începuturilor omenirii și care încă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cu acul de la compas! Zâmbesc, ce pot să fac, eu știind cum arată. - Cu acul de la compas, mai greu, dar cu un ac subțire, poate. Sunt cam o pătrime din furnicuțele care urcă pe trunchiul vișinului. Dar să lăsăm războiul, seceta, foametea și păduchii la o parte. Să-ți mai povestesc din copilăria mea, până când am plecat să învăț o meserie. Cred că de pe la cinci-șase ani, împreună cu fratele Gelu și sora Maricica am mers la păscutul vitelor pe bucata de șes
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
taină, dar vorbi suficient de tare ca să audă și Bătrânul: Sunt niște oameni din sat la poartă, spun că l au văzut astăzi pe solomonar, cel care a oprit apele cerului prin vrăji necurate și a adus blestemata asta de secetă care ne pustiește ținutul de mai bine de un an. Zic că ar fi un bătrân, străin de sat. L-au văzut la amiază pe dealuri, alungând norii cu o nuia de alun cu care a scos o broască din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
scrisoare. La TV știri alarmante despre inundații în vestul, în nordul și în centrul țării. Vai de lumea din acele regiuni, în timp ce la noi pământul e secătuit de apă și se pare că în această parte de țară vom avea secetă. Un nou an 1946? La TV zgomotoase discuții privind suspendarea Președintelui și demiterea Monicăi Macovei de la Justiție, pentru că cei corupți și-au dat mâna și le vor capul. Numai de așa scandal nu are trebuință România. Halal politicieni! De cap
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
casei din Iași, unde are teren suficient. Știu că-și va aminti de mine mai ales că acești pomi ajung repede la maturitate și, deci, la rod. După plecarea musafirului, rămân mulțumit în raiul meu floral, dar sunt îngrijorat de seceta tot mai vizibilă. Sper să nu revenim la grozava secetă din 1946, mai ales că suntem în cu totul alte vremi. Consecința se va resimți în scăderea și mai drastică a nivelului de trai al populației nevoiașe. Parcă niciodată n-
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
va aminti de mine mai ales că acești pomi ajung repede la maturitate și, deci, la rod. După plecarea musafirului, rămân mulțumit în raiul meu floral, dar sunt îngrijorat de seceta tot mai vizibilă. Sper să nu revenim la grozava secetă din 1946, mai ales că suntem în cu totul alte vremi. Consecința se va resimți în scăderea și mai drastică a nivelului de trai al populației nevoiașe. Parcă niciodată n-a fost atâta sărăcie în această țară cu satele măcinate
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
într-un cuvânt, o adevărată delectare intelectuală. Spre prânz întrerup lectura și mă relaxez plimbându-mă prin fața casei, admirând atât lumina pronunțată a soarelui, cât și umbra răcoroasă a viței de vie și a pomilor, care au puține roade, din cauza secetei instalate încă din toamna trecută. În orele după-amiezii am recitit cu glas tare Scrisorile I, II și III, încât la un moment dat am avut impresia că mă aflu în clasa cu elevi, așa cum făceam în orele de predare, cu
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
la ieftinirea alimentelor în general - cu efect salutar asupra omului de rând, cel mai expus fluctuațiilor de prețuri. Pentru prima dată constat că pământul se apropie de normalitate în privința umidității. Am amintit și la acest capitol tot obsedant pentru că spectrul secetei devastatoare ne-a urmărit până acum, dar poate fi socotit acum de domeniul trecutului. Redau aici o întâmplare cu cireșe din cireșul masiv din fața casei - în care de vreo trei ani nu am îndrăznit să mă mai urc. Apar la
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
spus, avem o primăvară permanentă și o lumină crepusculară care te odihnește. Aurora: Te avem pe tine ca model. Voi nu aveți uragane, erupții vulcanice și alte ”glume” ale naturii? Evelin: Atmosfera noastră este bine controlată: evităm uraganele, ploile torențiale, secetele și alte calamități care pot avea loc la suprafața Pământului. Dar, ca orice planetă, are și un miez fierbinte care respiră la suprafață prin vulcani, însă pe cei tereștri, dar mai ales pe cei submarini, cu foraje speciale îi dezamorsăm
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
au lansat diferite scenarii ale dezastrului: Pămăntul va fi lovit de un asteroid, extratereștrii vor invada Pămăntul; se va deschide o poartă între 144 lumi iar Pămăntul va fi transportat într-o altă dimensiune; un val de uragane, tornade și secetă care va distruge Pămăntul etc., etc. șI, culmea, toate acestea vor duce la o mare armonie a omenirii?! Profesorul: Oare după atătea cataclisme vor mai rămăne măcar doi oameni să trăiască în armonie? Animație generală. și încă o poveste care
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]