5,139 matches
-
se întrerupe tradiționalismul epic din literatura română a Voivodinei. A. recurge aici la o deliberată și inteligent condusă subminare a structurilor și procedeelor consfințite. Cele șase părți, oricât de diferite între ele, încheagă o atmosferă de tragism existențial, perceput deopotrivă senzorial și intelectual, tragism ascuns precar în disperare și dezgust. Personajele au comportamente bizare și sunt purtate de un violent erotism pe cărările neverosimile ale cotidianului și ale banalului cel mai concret. Lirismul supravegheat și tehnica dicteului îl trădează fără încetare
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
770 din noiembrie 1966, „Pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii”. 3. Dreptul la a solicita avortul îl mai au: femeile cu vârste peste 40 de ani, cu 4 copii în creștere, cu boli ereditare transmisibile severe, cu boli fizice, psihice sau senzoriale severe, cărora sarcina le periclitează viața și în cazul unei sarcini rezultate din incest sau viol. 4. Există o creștere constantă a ratei mortalității maternale la 100.000 de nașteri vii, din 1970, când este de 116, până în 1989, când
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fizică are o mare încărcătură psihică, prin semnificația ei care înspăimântă, generată de reflectarea trăirilor fizice la nivel psihic. Există desigur și durerile psihogene, care apar printr-o fixație obsesională asupra unor funcții sau organe. Durerea fizică este (Tassain, 2003): senzorială, receptată de senzorii noștri de durere, tactili, proprioceptivi și kinestezici; emoțională, prin trăirile psihice negative pe care le generează; somatică, deoarece o simțim precis, în corpul nostru; psihică, deoarece o reflectăm psihic, în trăirile, mintea și emoțiile noastre; utilitară, căci
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dau nici o definiție a durerii. Nouă respondenți definesc durerea ca „stare de disconfort”. 13 respondenți detaliază astfel: „disconfort, senzație neplăcută de intensitate diferită”. Definiția durerii, dată de International Association for the Study of Pain (IASP) este: „durerea este o experiență senzorială și emoțional neplăcută asociată cu distrugeri actuale sau potențiale de țesut sau descrisă în termeni de astfel de distrugeri”. Am dat această definiție deoarece tocmai „asocierea cu distrugerile actuale sau potențiale de țesut”ar trebui să intre în atenția personalului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ce-i „aparțin”. Prin activitatea sa, creierul creează reprezentări interne ale lumii externe sau interne (din propriul corp, din propria viață psihică). O caracteristică a acestor reprezentări interne este aceea că „creierul creează și memorează asociații între unitățile de informație senzorială (de exemplu: imagini vizuale, sunete, mirosuri, poziții ale corpului și emoții) cu privire la un eveniment specific (de exemplu, o situație periculoasă), îngăduind individului să generalizeze informația senzorială de acum pentru aplicarea ei în raport cu evenimentele prezente sau viitoare”(Perry, 1999, p. 10
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reprezentări interne este aceea că „creierul creează și memorează asociații între unitățile de informație senzorială (de exemplu: imagini vizuale, sunete, mirosuri, poziții ale corpului și emoții) cu privire la un eveniment specific (de exemplu, o situație periculoasă), îngăduind individului să generalizeze informația senzorială de acum pentru aplicarea ei în raport cu evenimentele prezente sau viitoare”(Perry, 1999, p. 10). Când însă anumite conexiuni neuronale sunt activate de evenimente puternic traumatice, căile neuronale rămân excesiv de active, în alertă permanentă (pentru a asigura supraviețuirea, protejarea față de pericol
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conexiuni cu alți neuroni. Asta duce la inimaginabila cifra de un milion de miliarde de conexiuni (Siegel, 1999). Aceste date aritmetice privind structura creierului ne indică și uriașul potențial de lucru al creierului. Prin axon, impulsul nervos generat la nivelul senzorial (ochi, ureche, piele, mucoasa nazală, mucoasa bucală și limbă, în articulații, mușchi, organe interne) ajunge la neuron de unde va fi difuzat spre cei 10.000 de neuroni cu care comunica prin sinapse. O lungă perioadă de timp, culturile europene, născute
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a media fluxul de energie (procesele de excitație și inhibiție) precum și stările fiziologice ale organismului (temperatura, ritm respirator, ritm al bătăilor inimii, presiune sangvină). Deasupra trunchiului cerebral este plasat talamusul. Acesta funcționează ca o poartă de trecere a informațiilor senzoriale și are multiple conexiuni cu alte regiuni ale creierului, inclusiv cu neocortexul, plasat deasupra talamusului. în partea centrală se află sistemul limbic, creierul nostru emoțional, cu girusul cingulat anterior, amigdala, hipotalamusul, lobul temporal median (include hipocampul) și cortexul orbitofrontal. Sistemul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
multe funcții ale creierului, printre care realizarea imaginilor vizuale, a echilibrului fizic, și altele. Vom descrie (Science et Avenir, 2010, nr. 766, pp. 54-55) ce se întâmplă când un stimul nou apare în câmpul existenței unui subiect. Stimulul este receptat senzorial (văzut 1, auzit, mirosit etc.). Organele senzoriale alertează talamusul, care joacă rolul de a tria informațiile primite și de a informa amigdala. Amigdala are sarcina de a detecta dacă e vorba de o amenințare, generând frică (dar și celelalte emoții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
imaginilor vizuale, a echilibrului fizic, și altele. Vom descrie (Science et Avenir, 2010, nr. 766, pp. 54-55) ce se întâmplă când un stimul nou apare în câmpul existenței unui subiect. Stimulul este receptat senzorial (văzut 1, auzit, mirosit etc.). Organele senzoriale alertează talamusul, care joacă rolul de a tria informațiile primite și de a informa amigdala. Amigdala are sarcina de a detecta dacă e vorba de o amenințare, generând frică (dar și celelalte emoții) și a activa hipotalamusul. Amigdala este centrul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
științifice, drumul spre recuperarea dimensiunii spirituale, intrată în dizgrație acum patru secole. Atunci a luat ființă paradigma conform căreia este real doar ce se măsoară, iar ceea ce se pretează măsurării se referă exclusiv la informațiile dobândite prin cele cinci canale senzoriale sau prelungirile lor mecanice (Arntz et al., 2007). La antipod, noile descoperiri (preponderent din domeniul cuantic) au demonstrat configurația multinivelară a realității, palierul spiritual fiind la fel de real ca și celelalte nivele chiar dacă nu e măsurabil conform standardelor clasice. în consecință
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu doar organic și funcțional. Așa cum observa una dintre autoritățile domeniului și anume, P.G. Fedor Freibergh (2005), copilul nenăscut este un partener psihologic și social. Concret, psihismul fetusului se mobilizează așa încât, în al treilea trimestru de viață intrauterină, întregul echipament senzorial a atins deja un anume nivel de maturizare, de asemenea, posedă memorie, capacitate de învățare, inteligență senzorială, viață emoțională, activitate onirică etc. Datorită secreției de ocitocină, toate achizițiile mnezice prenatale (inclusiv eventualele traume) se uită, ceea ce înseamnă că ele sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilul nenăscut este un partener psihologic și social. Concret, psihismul fetusului se mobilizează așa încât, în al treilea trimestru de viață intrauterină, întregul echipament senzorial a atins deja un anume nivel de maturizare, de asemenea, posedă memorie, capacitate de învățare, inteligență senzorială, viață emoțională, activitate onirică etc. Datorită secreției de ocitocină, toate achizițiile mnezice prenatale (inclusiv eventualele traume) se uită, ceea ce înseamnă că ele sunt transferate în „visteria”încăpătoare a inconștientului, de unde pot fi readuse în arenă conștiinței prin anumite metode precum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rolul de santinelă în fața pericolelor, pe care îl îndeplinește nucleul amigdalian. Acesta se comportă ca un „serviciu de urgență”(Goleman, 2001, p. 32) care, în situații critice, alertează principalele zone ale creierului, generând un set de reacții ultrarapide. întrucât mesajele senzoriale îi parvin pe „o potecă mai îngustă și mai scurtă”decât cea care merge la neocortex, nucleul amigdalian reacționează înaintea acestuia. Ideea care se configurează este aceea că datorită amigdalei, emoțiile pot surclasa uneori raționalul. Mai apoi, nucleul amigdalian este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copil, suntem nevoiți să insistăm asupra uneia care este cu adevărat capitală. în preambul, reamintim că, în consonanță cu descoperirile tot mai numeroase, mai robuste și mai consolidate metodologic, existența unui psihism prenatal constituie un adevăr indubitabil. în contextul echipamentului senzorial al copilului nenăscut, simțul tactil și cel auditiv joacă un rol privilegiat întrucât, prin intermediul lor, se instituie o importantă comunicare cu propria lui mamă. De asemenea, o relație tactilă explicită a gravidei față de fetus evocă schițarea atașamentului prenatal (Condon, 1993
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trad.). 411 *Trad. rom. cit., p. 65 (nota trad.). 412 *Trad. rom. cit., p. 70 (nota trad.). 413 *Trad. rom. cit., p. 90 (nota trad.). 414 D. Anzieu (op. cit. p. 104) crede că eul-piele îndeplinește o funcție de înscriere a urmelor senzoriale, tactile [...] Eul-piele este pergamentul originar care păstrează precum un palimpsest, ciornele tăiate, răzuite, supraîncârcate cu un scris "originar" preverbal facut de urmele cutanate. (Anzieu evocă mașina infernală din Colonia penitenciară de Kafka, care gravează legea pe pielea condamnatului). 415 "E
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să admitem. Omul este alcătuit în mai mare măsură din prejudecățile decât din judecățile sale. în ultimă instanță înțelegerea rămâne în temeiul heideggerian al Ființei. în hermeneutica postromantică a lui Dilthey, a înțelege însemna a cunoaște interioritatea cuiva, dincolo de semnele senzoriale și prin intermediul lor. El credea că, dincolo de orice deosebiri de epocă, cultură, clasă, rasă, este posibil să reconstituim trăirile altora: exegetul nu are decât să-și transpună experiența proprie de viață într-un mediu social-istoric reconstruit. Gadamer, inițial, îi urmează
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
după propria lor dorință) 4. preferințele de natură socială (studiul solitar sau în grupuri de dimensiuni diferite) 5. cadrul imediat (sunetul, lumina, temperatura, amplasarea mobilierului și design-ul acestuia) (de pe http://www.intime.uni.edu). Modalități de învățare în funcție de modalitatea senzorială implicată Un mare număr de cercetări au atribuit diferențele dintre stilurile de învățare faptului că fiecare persoană primește și emite mesaje folosind un anumit canal senzorial. Pentru procesul didactic sunt recunoscute ca importante canalele vizual, auditiv și kinestezic (Guil și
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
design-ul acestuia) (de pe http://www.intime.uni.edu). Modalități de învățare în funcție de modalitatea senzorială implicată Un mare număr de cercetări au atribuit diferențele dintre stilurile de învățare faptului că fiecare persoană primește și emite mesaje folosind un anumit canal senzorial. Pentru procesul didactic sunt recunoscute ca importante canalele vizual, auditiv și kinestezic (Guil și Garger, 1985). Elevii care folosesc canalul vizual dar mai ales auditiv sunt avantajați de metodele didactice clasice față de cei kinestezici. Stiluri cognitive În funcție de emisfera cerebrală cea
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
epidermic, să-l duci în tine, să-l developezi continuu ca pe un film decantat afectiv. Sunt extrem de rare spectacolele, cel puțin în România, care au o dimensiune spațială adâncită în traseul psiho-fizic al fiecărui personaj, care deschid un câmp senzorial în spectatori. Pădurea creată de Velica Panduru devine spațiul activ subiectiv al unui univers (Afrim e printre foarte puținii regizori capabili să imagineze lumi organice, fragile, hiperemotive și translucide) care glisează ca o roată de bicicletă udă între luciditate și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
un cadru privilegiat vizual. Trupurile dansează, după care se tăvălesc încleștat, după care se ghemuiesc pe pervazul geamurilor. Le luminează soarele care apune peste pădurea umanizată de superbe slăbiciuni. Trupuri singure își caută mințile nesigure în cel mai poetic și senzorial spectacol din România la ora actuală. Boala Familiei M de Fausto Paravidino Un spectacol de Radu Afrim Traducerea: Alice Georgescu Scenografia: Velica Panduru Justa măsură Ioana Ieronim Cum pot cuprinde niște cuvinte sensurile unei prietenii de trei decenii și mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
și exprimarea informațiilor se desfășoară într-o anumită comunitate umană, rezultând 8 tipuri de inteligențe: lingvistică, logico-matematică, spațială, corporal kinestezică, muzicală, interpersonală, intrapersonală, naturalistă. Test psihologic - probă standardizată care informează asupra unor caracteristici afective, intelectuale (nivel mintal, aptitudini, cunoștințe) sau senzoriale ale unui subiect, ceea ce permite situa rea acestuia în raport cu ceilalți membri ai grupului social din care face parte (etalonare) (Sillamy, N., 1996, p. 318). Teste verbale - probă de cunoștințe verbale folosită frecvent în psihologie pentru evaluarea rapidă a nivelului intelectual
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
de protecție socială ; 2. relațiile statului cu toate cultele din România, desfășurate pe baza principiului conform căruia cultele religioase legal recunoscute sînt libere, autonome și egale față de autoritățile publice ; 3. protecția specială a persoanelor care, fiind handicapate datorită unor deficiențe senzoriale, fizice sau mintale, nu se pot integra, total sau parțial, temporar sau permanent, prin propriile lor posibilități, în viața socială și profesională ; 4. cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, celor care au fost reținuți în perioada 16
HOTĂRÂRE nr. 860 din 31 decembrie 1992 privind structura Guvernului României şi a aparatului de lucru al acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108982_a_110311]
-
zi 79.000 VI. Învățămînt complementar sau de ucenici Numărul elevilor în anul I - învățământ de zi 48.000 VII. Învățămînt postliceal de specialitate Numărul elevilor în anul I 22.000 VIII. Învățămînt special pentru preșcolari și elevi cu deficiente senzoriale și intelectuale 1. Numărul copiilor cuprinși în grădinițe pentru copii cu deficiente și în case de copii preșcolari pentru copii cu deficiente 3.000 2. Numărul copiilor cuprinși în cămine-școala pentru minori cu deficiente mintale și motorii 3.800 3
HOTĂRÎRE Nr. 426 din 20 iulie 1994 privind unele măsuri referitoare la desfăşurarea învăţământului în anul şcolar (universitar) 1994/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111040_a_112369]
-
și în case de copii preșcolari pentru copii cu deficiente 3.000 2. Numărul copiilor cuprinși în cămine-școala pentru minori cu deficiente mintale și motorii 3.800 3. Numărul elevilor din școlile cu clasele I-VIII pentru copii cu deficiente senzoriale și intelectuale 32.000 4. Numărul elevilor din școlile profesionale pentru minori cu deficiente de auz, de vedere, mintale și motorii 14.000 5. Numărul elevilor din licee speciale pentru tineri cu deficiente de auz, de vedere și motorii 700
HOTĂRÎRE Nr. 426 din 20 iulie 1994 privind unele măsuri referitoare la desfăşurarea învăţământului în anul şcolar (universitar) 1994/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111040_a_112369]