4,438 matches
-
Durerea despărțirilor pasagere prin plecările obligatorii pe front, refugiul - cu evacuarea copiilor și bătrânilor sunt fapte de viață ce par insurmontabile, dar descrise în aceste scrisori cu minuțiozitatea nu a unei relatări oarecare, ci cu insistență, a unei trăiri și simțiri care lasă urme, adesea lacrimi. Prin natura imanentă a familiei - dar și ceea ce îi place autorului, PRIETENIA se creează sentimentul că, până la urmă, trebuie să se reziste fizic și psihic Prin lectura unui asemenea ciclu de scrisori, adunate cu grijă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
libertatea de creație și veghează asupra respectării ei neîngrădite. Orice creator se bucură de libertate deplină în alegerea mijloacelor de expresie, în transmiterea mesajului artistic, pentru care poartă întreaga răspundere. c) Principiul interdependentei dintre patrimoniul cultural național, ascensiunea spirituală și simțirea românească ... Ministerul Culturii acționează, în sensul prevederilor art. 135 din Constituția României, al reglementărilor internaționale și convențiilor UNESCO referitoare la ocrotirea bunurilor culturale, pentru protecția, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural național, expresie incontestabila a dimensiunii spirituale și simțirii românești. d
HOTĂRÎRE Nr. 811 din 28 decembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108956_a_110285]
-
spirituală și simțirea românească ... Ministerul Culturii acționează, în sensul prevederilor art. 135 din Constituția României, al reglementărilor internaționale și convențiilor UNESCO referitoare la ocrotirea bunurilor culturale, pentru protecția, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural național, expresie incontestabila a dimensiunii spirituale și simțirii românești. d) Principiul primordialității valorii ... Ministerul Culturii sprijină bună funcționare a mecanismului selecției valorice, înlesnind afirmarea talentelor autentice, înscrierea în circuitul cultural național și internațional a operelor și realizărilor artistice de certă valoare. e) Principiul șansei egale la cultura ... Ministerul
HOTĂRÎRE Nr. 811 din 28 decembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108956_a_110285]
-
Poeziei, desfășurându-se în discursuri descătușate, uneori incendiare. Această nouă vârstă a „Mugurilor” rădăuțeni aparține, stilistic, generației 90, „situată între două lumi, strivită de sentimente extreme și contradictorii: bucuria izbăvirii de obsesiile comuniste și a victoriei libertății de gândire și simțire și, de cealaltă parte, tristețea infirmării brutale a aspirațiilor și idealurilor generoase, dezamăgirea de a asista la o continuă degradare a umanității”. Adolescenții acestor ani de convulsii sunt marcați de „paradoxul tragic al istoriei” ultimelor decenii. În versurile lor acesta
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
unui Realpolitik educațional și luând cunoștiință de egoismul național tot mai accentuat al țărilor vecine, Michailescu insistă asupra rostului patriotic al instrucției istorice: "nimenĭ nu póte nega că istoria patrieĭ [...] trebuie să serve institutoruluĭ inteligent ca mijloc de stimul al simțirilor mărețe, [...] ca hrană de întărire a iubiriĭ de țară, mai presus de orĭ-ce" (ibidem, pp. 77-78). Nu fără temei circumstanțial, inspectorul denunță vitriolant propunerile de a dirija educația istorică pe făgașul umanitarismului ca "utopii fanteziste eterate" care, în pofida idealismului lor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
române, autorii manualului de Istoria românilor pentru clasa a IV-a aduc un elogiu patetic limbii prin executarea unei demonstrații de virtuozitate lirică: "Fiind bogată, armonioasă și frumoasă, limba română poate tălmăci cele mai înalte gînduri și cele mai gingașe simțiri ale oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pot avea punți. Traseele sale de cunoaștere și de devenire personală s-au armonizat într-o manieră strălucită. Regăsim probabil, în ființa sa, ochii inteligenți ai mamei, străduința spre perfecțiune a tânărului ce știe cum se ridică aburii câmpului, expresivitatea simțirii autentice românești emanând din valorile de altădată, culorile vii ale trecutului și superba și, de neegalat, înțelepciune a vârstei. Vă dăruim toate gândurile noastre bune și senine, chiar și pe cele pe care nu am avut inspirația să le materializăm
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mai ales cu care și-a impresionat studențimea care s-a școlit în preajma domniei sale. Lumea de astăzi, poate și cea de ieri spre a nu fi răi, arareori recunoaște valoarea și meritele marilor oameni care își consacră viața, truda și simțirile, științei și travaliului de catedră, îndeletnicire grea, care cere pasiune, dăruire și mai ales pricepere. Acum, la momentul unei vârste rotunde, cred că este o oportunitate să-i spun profesorului Gheorghe MUSTAȚĂ un sincer, cald și din inima MULȚUMESC ! Îi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
descoperit în temnițele comuniste o poezie atee. O explicație pertinentă găsim la Ioana Cistelecan în cartea sa „Poezia carcerală”: . L. Alonso Schökel afirmă: Poezia e cea care redă cel mai bine trăirile interioare ale foștilor deținuți, textele lor fiind fidele simțirilor din momentele în care au fost compuse, mai cu seamă că știm că majoritatea au fost compuse în minte și trecute pe hârtie în afara închisorii sau reținute în memorie nu numai de către autori, ci și de către cei cu o memorie
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Oltean, ai lui Zosim Folea, ai lui Boeraș, ai lui Tutor, ai lui Cernicu, ai lui Cocișiu, ai Grecului, ai lui Andreian Odriște, ai lui Radu, ai lui Sâlca, sau ai lui Muntean. Toți într-un glas și într-o simțire, au votat cu ideea că poporul Român, România, de acum vor fi una, indivizibilă și indestructibilă. Au venit după aceea vremuri, frumoase, însorite, Un timp lumea a fost mai bună. Dar cum, de regulă, ceea ce e bun, e și puțin
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tren, călătorind spre mare; o simțea după mirosul sărat, dar neliniștea că nu știa cum arată îi dădea fiori: "Spuneți-mi/ când va fi?/ Și cum e, oare?"/ "Îți vei răspunde singur la-ntrebare."/ Și-atunci când ea mi-a cotropit simțirea,/ Lumea s-a stins deodată/ împrejur,/ Din tot ce-a fost/ a mai rămas iubirea./ Înmărmurisem în al ei murmur 131. Vom vedea cum, întocmai ca la Handenberg, o întâlnire întâmplătoare [...] a devenit ulterior conținutul întregii sale vieți 132 sentimentale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
un sentiment de respingere. O spune explicit în Cezara: Simt o adorare în inima mea pentru tine care poate ar deveni amor... dacă... ei bine, dacă nu m-ai iubi tu pe mine. (s.n.) Eu singur nu știu cum să-ți descriu simțirea ciudată care-mi răcește inima, adică nu mi-o răcește atâta cât mi-o face somnolentă. Nu am dorințe și tu m-ai învățat de-a le avea... Îți pare ciudat asta... dar și mie. Pare că te-aș săruta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-un corn cu-nduioșare/ Tot mai tare și mai tare,/ Mai aproape, mai aproape 182. Ștefan Cazimir descrie sunetele ca impalpabile genii aeriene [...], care se apropie și se îndepărtează, se nasc și mor, acoperind în scurta lor existență curba integrală a simțirii umane 183. Topirea sunetului în natură este o inexplicabilă alchimie, care, fie prin învăluire, fie creând o stare de melancolie, te face să nu-ți mai aparții, să fii din numărul celor ce n-au fost niciodată 184 și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
care nicicând n-a făcut un studiu serios și sistematic, care, corupt și stricat în suflet și-n inimă încă din tinerețe, era deja blazat și ostenit de lume, și pentru aceea, lipsit de orice idealism, care, gol de alte simțiri nobile, nu numai a căutat, ci și a practicat erotismul animalic, până când, lovit de săgețile lui chiar în obositul creer, mintea i s-a dus în Nirvana lui Schopenhauer, eară trupul i s-a mai târâit câțiva ani, până când, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
are voie să se-atingă de mine. Fiincă sufăr cu capu’. Le spuneam că mi-a venit criza și-am căzut de pe scaun cu farfuria și cu berile-n brațe și verii mei au sărit amândoi să m-aducă În simțiri, la care bufnița aia din local a sărit una-două la noi să ne bată, hihihihi... Râdem și noi, ne-alăturăm râsului de greieraș al lui Laur, da’ vă-nverziserăți, vere, și tu și părințelu’, când ați auzit-o p-aia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ca o programare mentală colectivă care ne determină să acceptăm prezumțiile esențiale ale socialului împreună cu membrii națiunii sau grupului din care facem parte, dar nu cu componenții altor grupuri sau națiuni. Fiecare dintre noi sîntem purtătorii unor modele de gîndire, simțire și manifestări potențiale, dobîndite de-a lungul vieții. G. Hofstede numește aceste moduri de gîndire, simțire și acțiune, programe mentale "software-ul minții" (1980/ 2001). Conform unei alte definiției clasice a culturii (Hall, 1966/2006), aceasta are trei trăsături importante
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
națiunii sau grupului din care facem parte, dar nu cu componenții altor grupuri sau națiuni. Fiecare dintre noi sîntem purtătorii unor modele de gîndire, simțire și manifestări potențiale, dobîndite de-a lungul vieții. G. Hofstede numește aceste moduri de gîndire, simțire și acțiune, programe mentale "software-ul minții" (1980/ 2001). Conform unei alte definiției clasice a culturii (Hall, 1966/2006), aceasta are trei trăsături importante: este dobîndită, și nu înnăscută, diversele sale componente se articulează într-un sistem și trăsătura sa
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
până la editarea primei ediții în limba engleză, la Londra, în 1978, cu titlul The History of Manners (R. Kilminster și S. Mennell, 2002/2003, 178). Procesul civilizării, arată Norbert Elias (1939/2004, 211), reprezintă o modificare a conduitei și a simțirii umane într-o direcție absolut precisă: aceea a civilizării. Însă problema esențială nu rezidă în explicarea cauzelor schimbării conduitelor de-a lungul evoluției istorice, ci în stabilirea originii standardelor de comportament. În realitate, nimic din istorie nu indică faptul că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru a judeca toate lecturile ulterioare în domeniu. în legătură cu scopul învățării, de exemplu, revine, după discuțiile suficient de ample acordate subiectului, cu precizarea: „într-adevăr, cursul de limba maternă [..] trebue să dezvolte, prin toate componentele sale: a) judecată și b) simțirea elevilor, apoi să-i deprindă cu c) idei clare, d) ordine și măsură în cugetare, în fine e) ordine și măsură în vorbire”, (idem), dar se declară nemulțumit că din toate scopurile nu se poate distinge și „educațiunea voinței”, pe
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și noi mai departe. în ceea ce privește opinia lui Ilioasa, aceasta este, de asemenea bine exprimată: „pe cînd citirea desăvîrșește înțelegerea limbii scrise sau vorbite, exercițiile de vorbire, desvoltă la elev deprinderea de a-și exprima clar, logic și chiar ales gîndurile, simțirile și pornirile sale” (Fl. Ilioasa, 1939: 9). La acestea se adaugă acele competențe vizate prin studierea gramaticii, respectiv „spiritul de observație a fenomenelor lingvistice”, și achiziția unui „minunat instrument pentru analiza, pătrunderea și desăvîrșirea cugetării omenești” (Fl. Ilioasa, 1939: 10
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Bacău. Catedra - București = Catedra. Revistă bilunară a Federației Sindicatelot Libere din învățământ. București. Catedra - Galați = Catedra. Culegere de lucrări metodico-științifice. Galați. CCS = Caietul “Cercului de studii”. Timișoara, TUT. CE = Caietele Eminescu. Iași, [TUI]. Coord. D. Irimia. CECSC = Casa Editorială “Cuget, simțire și credință”, București. CEM = Casa Editorială Muntenia, București. CEO = Casa Editorială Odeon, București. CercLL = Cercetări de limbă și literatură. Sibiu, [f.e.], 1983, 304 p. CercLLS = Cercetări actuale în domeniul limbilor și literaturilor străine. București. CGL = Curierul Ginta latină. Publicație
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
o marchează. Acest joc paradoxal al înfățișării și ascunderii este o spirală necontenită ce îmbogă¬țește mereu experiența trăitorului. Trăitorul creștin afirmă o experiere cât se poate de concretă a tainei, și așa cum afirma Dumitru Stăniloae într-un interviu, perceperea, simțirea tainei poate fi considerat a fi actul esențial al Ortodoxiei. A fi ortodox este echivalent cu a avea simțul tainei. Fiind un act existențial, însă depășind omenescul, experierea tainei este mai presus de cuvinte, dar în măsura în care experiența ei este asimilată
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și e așezat în general mai presus de orice minte și de orice ființă le cuprinde și le ține legate și adunate pe toate și le precede pe toate, ea însăși este cu totul de necuprins și nu e nici simțire a ei, nici închipuire, nici părere, nici nume, nici cuvânt, nici atingere, nici știință.. .”. Iar în alt loc: „Căci, cu cât urcăm mai sus, cu atât sunt mai concentrate rațiunile celor văzute în cele inteligibile. De aceea și acum, pătrunzând
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
oprit. Filosoful bizantin ne oferă o foarte plastică imagine, atunci când spune că Adam „nerezemându-și ochiul sufletului” în lumina dumnezeiască , ci „pipăind și mângâind ca un orb în întunericul neștiinței cu amândouă mâinile amestecătura materiei, s-a aplecat întreg spre simțire, predându-se ei”. Un simbolism ce am văzut că străbate spiritualitatea bizantină, cel al cuplului lumină-ochi, care își are începutul în filosofia lui Platon, și care susține o ierarhie de valori între simțurile trupești, dar și în cele sufletești, interioare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
neobosit a cultivat marea poezie universală și națională, fixându-i coordonatele definitorii, temele, motivele, tehnica, mijloacele, influențele și confluențele diverse. A creionat profiluri de mari creatori, reliefându-le vocea distinctă, timbrul inconfundabil, zborul inspirat în spațiile eterate ale meditației și simțirii. În perimetrul spiritual național, două sunt reperele esențiale: Eminescu și Arghezi. Pe Eminescu l-a citit de copil și-i va străbate opera cu neostenită bucurie estetică toată viața. Cu Arghezi a fost contemporan și i-a urmărit cu înțelegere
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]