4,326 matches
-
timp de 6 ani, timp în care Nietzsche începe să cunoască singurătatea datorită educației severe și a legilor stricte. În timpul petrecut în acest internat, Friedrich scrie un poem simfonic, "Ermanarich", scris pentru patru mâini. Lucrarea se va transforma într-o simfonie și chiar într-o operă, fără ca vreuna să fie finalizată. Nietzsche, între timp, mai compune lieduri, piese pentru două și patru mâini pentru pian, 12 lieduri pe versurile lui Puskin, Chamisso și Petöfi, "Schițe ungare" pentru pian, "Două dansuri poloneze
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
denumit "canovaccio". De la la cea clasică, muzica a jucat mereu un rol important în cultura italiană. Instrumentele asociate muzicii clasice, între care pianul și vioara, au fost inventate în Italia, și multe dintre formele de artă muzicală, cum ar fi simfonia, concertul și sonata, își găsesc rădăcinile în inovațiile din muzica italiană a secolelor al XVI-lea-al XVII-lea. Cei mai celebri compozitori din Italia sunt compozitorii renascentiști Palestrina și Monteverdi, compozitorii baroci Scarlatti, Corelli și Vivaldi, compozitorii clasici Paganini
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
Mozart și a tatălui lui la Viena, familia se mută într-o casă în piața Hannibal ('Hannibalplatz') - astăzi 'Makartplatz', la numărul 8. O seamă de muzicieni au fost musafiri ai familiei, iar Mozart a compus aici între 1773 și 1780 simfonii, serenade, concerte pentru vioară și pian, arii, etc. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, trei sferturi din casa de pe Getreidegasse a fost distrusă de o bombă. În anul 1955, organizația internațională "Mozarteum" reușește să vândă bucata de casă rămasă
Salzburg () [Corola-website/Science/296754_a_298083]
-
Ravel - Bolero Orchestră Radioteleviziunii Române Dirijor Carlo Felice Cillario Miniaturi simfonice Orchestră Radioteleviziunii Române Dirijor Iosif Conta Valentin Gheorghiu Edvard Grieg: Concertul pentru pian și orchestră în la minor, op.16 Orchestră simfonica a Radioteleviziunii Dirijor: Richard Schumacher George Enescu Simfonia nr.1 în Mi bemol major, Op.13 Simfonia de școală nr.4 în Mi bemol major Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr.2 în La major, Op.17 Rapsodia Română nr.
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
Miniaturi simfonice Orchestră Radioteleviziunii Române Dirijor Iosif Conta Valentin Gheorghiu Edvard Grieg: Concertul pentru pian și orchestră în la minor, op.16 Orchestră simfonica a Radioteleviziunii Dirijor: Richard Schumacher George Enescu Simfonia nr.1 în Mi bemol major, Op.13 Simfonia de școală nr.4 în Mi bemol major Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr.2 în La major, Op.17 Rapsodia Română nr.1 în La major op.11 Rapsodia Română nr.
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
16 Orchestră simfonica a Radioteleviziunii Dirijor: Richard Schumacher George Enescu Simfonia nr.1 în Mi bemol major, Op.13 Simfonia de școală nr.4 în Mi bemol major Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr.2 în La major, Op.17 Rapsodia Română nr.1 în La major op.11 Rapsodia Română nr.2 în Re major op.11 Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr.3
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
George Enescu Simfonia nr.2 în La major, Op.17 Rapsodia Română nr.1 în La major op.11 Rapsodia Română nr.2 în Re major op.11 Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr.3 în Do major, Op.21 Poema Română, op.21 Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Suita nr.2 pentru orchestră în Do major, op.20 Suita nr.3 pentru orchestră ("Săteasca"), op.
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
20 Suita nr.3 pentru orchestră ("Săteasca"), op.27 Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc, op.32 Andantino (1896) Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Vox Maris (Poem simfonic) op.31 Simfonia de școală nr.1 în re minor (1895) Balada pentru vioară și orchestră, op.4a Solista: Cristina Anghelescu Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr. 5 Rapsodiile 1 și 2 Orchestră Națională Radio
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
Electrecord George Enescu Vox Maris (Poem simfonic) op.31 Simfonia de școală nr.1 în re minor (1895) Balada pentru vioară și orchestră, op.4a Solista: Cristina Anghelescu Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Olympia, Londra și Electrecord George Enescu Simfonia nr. 5 Rapsodiile 1 și 2 Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Editură "Casă Radio" George Enescu - Constantin Silveștri Rapsodiile nr.1 și 2 3 piese pentru orchestră de coarde Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Intercont Music Ludwig van
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
5 Rapsodiile 1 și 2 Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Editură "Casă Radio" George Enescu - Constantin Silveștri Rapsodiile nr.1 și 2 3 piese pentru orchestră de coarde Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Intercont Music Ludwig van Beethoven Simfonia Nr.9 în re minor, Op.125 Orchestră Simfonica și Corul Radiodifuziunii Române Dirijor: Iosif Conta Soliști: Emilia Petrescu -soprana Martha Kessler - mezzo soprana Ludovic Spiess - tenor Helge Bomches - baș Ion Voicu H. Wieniawsky Concertul nr.2 pentru vioară și
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
orchestră de coarde George Enescu Rapsodia Română în re major op.11, nr.2 Dirijor: Horia Andreescu (2,8,9) Petre Bocotan (4,7) Iosif Conta (5,6) Paul Popescu (3) Mădălin Voicu (1) Solist: Ion Voicu (1) Tiberiu Olah Simfonia a 3-a Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Attaca, Olanda Armonii 4 Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Electrecord Mihai Moldovan Orchestră Națională Radio Dirijor: Horia Andreescu Electrecord
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
2009. IACHIM, ION. Mărturisire ca o înflorire // Făclia. - 2002. - 13 apr. - P. 2. JOSANU, TUDOR. La Putna mi-e drumul // Călărașii. - 1994. - 9 apr. LANGA, ANDREI. Strigătul și ecoul conștiinței de artist // Furnica. - 2001. - oct. - P. 4. LĂPUȘNEANU, ION. O simfonie a dorului: [Pref. la cartea “ De dor de voi”]. - Năsăud, 2002. - P. 3-8. LOZINSCHI, XENIA. „Veneția...” Eugeniei Bulat a fost lansată la Casa Romana din Veneția”. Literatura și Arta, Nr.18, 7 mai 2009. MOLCSAN, GABRIELLA. Traducendo Veneția ca un
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
să publice proză, iar din 2008 publică traduceri literare la Editura Polirom. Veronica D. Niculescu a publicat volumele de proză scurtă "Adeb" (2004, Premiul pentru Debut al USR Sibiu), "Orchestra portocalie "(2008), și "Roșu, roșu, catifea (2012)", precum și volumele pereche "Simfonia animalieră "(2014) și "Hibernalia" (2016) și romanul " Spre văi de jad și sălbăție" (2016). De asemenea, "Basmul Prințesei Repede-Repede "(2009) scris în colaborare cu poetul Emil Brumaru și ilustrat de Mircia Dumitrescu. și "Cad castane din castani "(2014)" "dialoguri cu
Veronica D. Niculescu () [Corola-website/Science/317877_a_319206]
-
și o evoluție consecventă și firească întru fuziunea dintre idee și materializare sonoră. Enumerarea este lacunară, selecția riscantă; câteva titluri sunt cunoscute și recunoscute: "Bucureștii de altădată, Sonatina pentru vioară și pian, Simfonieta, Concertele și divertismentul pentru orchestră de coarde, Simfonia de cameră", amintitele balete, "Terra Daciae, Ars poetica", poemul simfonic "Thalassa". De la "Serenada pentru vioară și pian" (1937), în care elementul romantic domină autoritar, până la ultimele lucrări - "Concert pentru orchestră", "Simfonia de cameră" -, mărturii ale asimilării elementelor de folclor în
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
pian, Simfonieta, Concertele și divertismentul pentru orchestră de coarde, Simfonia de cameră", amintitele balete, "Terra Daciae, Ars poetica", poemul simfonic "Thalassa". De la "Serenada pentru vioară și pian" (1937), în care elementul romantic domină autoritar, până la ultimele lucrări - "Concert pentru orchestră", "Simfonia de cameră" -, mărturii ale asimilării elementelor de folclor în esența lor și într-o structură modernă, drumul său creator a fost mereu ascendent, trecând prin toate genurile. Corina Chiriac a lansat (la 16 decembrie 2004) un dublu CD cu opera
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
Simfonia Lalelor este un festival dendro-floricol care se desfășoară în municipiul Pitești în fiecare an, incepand cu anul 1978. Prima ediție a avut loc între 6-9 mai 1978. Simpozionul pe teme de floricultura și spații verzi a durat numai primele două
Simfonia Lalelelor () [Corola-website/Science/319157_a_320486]
-
mai 1978. Simpozionul pe teme de floricultura și spații verzi a durat numai primele două zile, iar expoziția a fot deschisă pe parcursul celor 4 zile. Au fost prezentate 18 comunicări științifice din domeniul floriculturii, botanicii și spațiilor verzi. Logo-ul Simfoniei lalelelor a fost creat de designerul piteștean Dan Pavel. Creat în 2007 a făcut obiectul unei secțiuni a proiectului de masterat din cadrul Catedrei de design de la Universitatea Națională de Arte din București fiind prezentat Primăriei municipiului Pitești ca propunere pentru
Simfonia Lalelelor () [Corola-website/Science/319157_a_320486]
-
cu intenția de a determina autoritățile centrale să nlocuiasca stemele localităților pentru că ele să reprezinte mai bine realitățile și istoricul locurilor pe care le reprezintă. În anul 2008 s-a aflat inscripționat pe tricourile a 5000 de tineri cu ocazia Simfoniei lalelelor pentru omologarea unui record în Guiness Book.
Simfonia Lalelelor () [Corola-website/Science/319157_a_320486]
-
că Dracula s-a înfruntat cu turcii, si ca a fost trădat de fratele său, date istorice care îl descriu fără îndoială pe Vlad III: În 1922 a apărut prima ecranizare a românului, regizorul Friedrich Wilhelm Murnau a prezentat Nosferatu - Simfonia groazei, cu Max Schreck în rolul Contelui Orlok. Adaptarea a fost însă una neautorizată, astfel că numele personajelor și alte detalii au fost schimbate. Văduva lui Stoker, Florence, i-a dat în judecată pe realizatorii filmului și a avut câștig
Dracula (roman) () [Corola-website/Science/315549_a_316878]
-
Nosferatum - Simfonia groazei (titlu original: în ) este un film mut german în cinci acte, produs în anul 1922 sub regia lui Friedrich Wilhelm Murnau. Filmul este o adaptare neautorizată a romanului „Dracula” scris de irlandezul Bram Stoker (1847-1912). De asemenea, este unul
Nosferatu – Simfonia groazei () [Corola-website/Science/315547_a_316876]
-
Conservatorului, specialitatea pian și teorie muzicală. După absolvire, studiază la Berlin (1920-1921) și Paris (1925). La vârsta de 15 ani i se cântă prima compoziție în public, "Huldredans Jonsokknatt", iar la vârsta de 24 de ani i se cântă prima simfonie la Berlin. Compozițiile sale cele mai cunoscute sunt probabil muzica pentru piesa lui Henrik Ibsen "Peer Gynt", și compozițiile "Rondo Amoroso" și "Balada revoltei" ("Kjempeviseslåtten" în norvegiană)- ultima, o compoziție în două versiuni: una pentru pian și una pentru orchestră
Harald Sæverud () [Corola-website/Science/315865_a_317194]
-
Lucrările sale timpurii au o coloratură de romantism târziu, dar ulterior și-a creat un stil propriu, bazat uneori pe șșforme clasice care amintesc de Joseph Haydn sau Wolfgang Amadeus Mozart. Muzicologul Lorentz Reitan îi descrie muzica în felul următor: "Simfoniile sale, de exemplu, sunt studii ale formei muzicale: dezvoltare tematică/a motivului în raport cu regulile și logica proprie a materialului. Forme clasice precum sonate sau fugi sunt pentru el, într-o perspectivă mai largă, mai degrabă principii precumpănitoare decât șabloane care
Harald Sæverud () [Corola-website/Science/315865_a_317194]
-
de cameră atrăgând atenția criticilor și a publicului larg. Din 1923 până în 1967 a fost critic muzical al ziarului "Sydsvenska Dagbladet", iar între 1964-1980 a fost prezentator al foarte popularului program de muzică de la Televiziunea suedeză "Kontrapunkt". În primele 4 simfonii a folosit sistemul dodecafonic. De la " Simfonia a 5"-a încolo a folosit tehnici mai libere, în special tehnica "cluster", în "Simfonia a 6-a", de ex., folosind înregistrări magnetice împreună cu orchestra. În afară de cunoștințele sale enciclopedice cu privire la muzică, și în afară de barba
Sten Broman () [Corola-website/Science/315019_a_316348]
-
a publicului larg. Din 1923 până în 1967 a fost critic muzical al ziarului "Sydsvenska Dagbladet", iar între 1964-1980 a fost prezentator al foarte popularului program de muzică de la Televiziunea suedeză "Kontrapunkt". În primele 4 simfonii a folosit sistemul dodecafonic. De la " Simfonia a 5"-a încolo a folosit tehnici mai libere, în special tehnica "cluster", în "Simfonia a 6-a", de ex., folosind înregistrări magnetice împreună cu orchestra. În afară de cunoștințele sale enciclopedice cu privire la muzică, și în afară de barba sa mefistofelică, Broman a mai fost
Sten Broman () [Corola-website/Science/315019_a_316348]
-
iar între 1964-1980 a fost prezentator al foarte popularului program de muzică de la Televiziunea suedeză "Kontrapunkt". În primele 4 simfonii a folosit sistemul dodecafonic. De la " Simfonia a 5"-a încolo a folosit tehnici mai libere, în special tehnica "cluster", în "Simfonia a 6-a", de ex., folosind înregistrări magnetice împreună cu orchestra. În afară de cunoștințele sale enciclopedice cu privire la muzică, și în afară de barba sa mefistofelică, Broman a mai fost cunoscut pentru încă cel puțin două lucruri: costumele ostentative pe care le purta (pe care
Sten Broman () [Corola-website/Science/315019_a_316348]