5,503 matches
-
finalitate autocunoașterea: Identitatea FIINȚĂ = pește este o aluzie la modelul arhetipal al originilor, în baza ideii că pentru a înțelege sensurile asunse ale existenței, omul trebuie să acceadă la începuturile lui, în acea formă prenatală a apelor amniotice, placentare, ce sintetizează elemente ale genezei universale, și - astfel - FIINȚA să se poată integra definitiv patriei cosmice căreia îi aparține. Cu povara eului socializat, orice tendință de recuperare a stării primordiale este sortită eșecului. De aceea condiția depersonalizării, în sensul negării a ceea ce
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
dar perspectivele erau oarecum conturate, Ministerul Afacerilor Externe se afla în plină reorganizare. Să reamintim că deceniul anterior fusese pentru personalul diplomatic foarte nefast. Mulți dintre colegii noștri, adesea cu calități deosebite, fuseseră eliminați din motive care ar putea fi sintetizate într-o formulă banală, dar des utilizată "lupta de clasă", materializată prin rude rămase prin "Vestul capitalist", sau "fraternizarea cu dușmanul de clasă". Acești colegi au fost, într-o perioadă relativ scurtă, reîncadrați în minister, cu gradul diplomatic pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
fie foștii studenți ciprioți se molipsiseră de la noi de patimile specifice "românului imparțial", fie era în caracterul lor mediteranean un soi de mimetism, însușit cu sau fără voie din avatarurile propriei istorii care în folclorul nostru era atât de plastic sintetizat în binecunoscuta zicală: "Fă-te frate cu dracul până treci puntea". Imediat după reuniune, s-a declanșat o frecvență agreabilă a vizitelor lor la reședința noastră. De asemenea, aș putea vorbi chiar de o afluență, un fel de descătușare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
manieră atractivă iar din experiența anterioară cât și din discuțiile cu elevii, am constatat că existau premisele unei reușite. 2. Principii teoretice Prin ecranizare sunt puse în legătură două texte de naturi semiotice și estetice diferite, dotate cu valoare artistică . Sintetizând, prin ecranizare se înțelege prelucrarea cinematografică a operei literare. Remodelarea viziunii artistice despre lume descrie potențialul expresiv al operei filmice și posibilitea de manifestare a individualității eu-lui creator. O teorie a ecranizării trebuie să aibă un caracter general, să stabilească
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
consideră că ea desemnează “similitudinea unei situații literare cu o altă a unei literaturi străine și care se explică nu întotdeauna printr-un izvor literar, dat în tot cazul prin analogia condițiilor sociale, intelectuale și morale care au generat-o. Sintetizând, transmutarea cinesemiotică sau ecranizarea reprezintă trecerea de la un tip de rostire ce are la bază vorbirea guvernată de legile limbilor naturale și cele prozastice ale limbajului literar, la un mod de comunicare polimorf care are drept trăsătură specifică utilizarea elementelor
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
altul regizor și alții actori). Aprecierea s-a făcut deopotrivă de către elevi și profesor, iar grupele câștigătoare și au prezentat creațiile în cadrul zilelor școlii. Faptul că au învățat să lucreze cu date din mai multe domenii de activitate, să le sintetizeze, să le prelucreze, i-a făcut să aibă o participare mai activă și în cadrul orelor de clasă, încercând să aducă noi materiale legate de subiectul lecției. Dezvoltarea unor aptitudini și strategii de lucru pe care le vor folosi în continuare
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
Ion Gheorghe Maurer, de la Sighișoara, maghiari), făcând însă o deosebire între minoritarii mai vechi și cei nou veniți. De asemenea, "georgiștii" susțineau imigrarea românilor din afara granițelor țării. Despre aprecierile lor la adresa comuniștilor și legionarilor s-a mai scris, dar autoarea sintetizează într-un subcapitol această problemă. PNL-Gh. I. Brătianu s-a pronunțat împotriva extremismului. Istoricul a dat explicații publice asupra contradicției dintre această atitudine și relațiile cu Mișcarea Legionară, în anumite momente. El respingea folosirea forței, a violenței în viața politică
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
săi în PNL, care s-a produs în ianuarie 1938. Revenirea la matcă, mult mai puțin obișnuită decât părăsirea unor partide, a fost prezentată, împreună cu activitatea "georgiștilor" în anii 1939-1940, pe baza unor surse arhivistice inedite. Concluziile ample ale lucrării sintetizează clar principalele rezultate ale unui demers științific reușit, întemeiat pe bibliografia problemei adusă la zi, pe presa vremii și pe surse arhivistice. Autoarea a schițat imaginea unui partid politic deosebit de pe eșichierul politic românesc interbelic. A fost surprins specificul acestui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din criza prin care trecea liberalismul, pentru a împiedica intervențiile inoportune ale statului, era necesară revenirea la vechile concepte ale individualismului și ale liberei concurențe. Teoretizat de Walter Lippman, de J. Rueff sau de L. Rougier, neoliberalismul critica liberalismul tradițional, (sintetizat de formula "laissez-faire, laissez-passer"), dar și economia planificată. Susținători ai unei "ordini spontane", a pieței libere, neoliberalii se pronunțau în favoarea liberei concurențe. Admiteau intervenția statului pentru asigurarea securității și libertății individuale, deci pentru realizarea unui sistem de asigurări sociale, dar
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prin noi înșine". Unii analiști consideră că după 1918, PNL și-a atins majoritatea țelurilor asumate în epoca modernă, așa încât, "pentru PNL nu mai erau alte transformări de planificat, dorindu-se consolidarea celor realizate deja", iar sloganul "prin noi înșine" sintetiza tocmai acest nou ideal al partidului 297. Analiști recenți ai programului adoptat de PNL în 1920, consideră că principiile asumate de această formațiune politică, "libertate, democrație și solidaritate", urmau să fie promovate în perioada interbelică, în statul "național unitar", într-
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
întreaga activitate industrială e pe moarte. Cele mai multe fabrici și-au închis porțile, [...] lucrătorii flămânzesc, iar statul n-are ce încasa". Cauzele care au condus spre această situație erau, în opinia vorbitorului, politica financiară greșită, cheltuielile enorme, precum și sporirea impozitelor 454. Sintetizând, pentru cei prezenți, poziția PNL-Gheorghe Brătianu față de problema crizei economice, Constantin Maltezeanu arăta cu acceași ocazie că georgiștii au propus rezolvarea problemei datoriilor agricole și urbane, prin eșalonarea pe termen lung, cu o dobândă redusă a datoriilor ce trebuiau achitate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
elementară, căreia omul nu i se poate sustrage", iar în România, unde liberalismul a ajuns la înțelegerea deplină a conceptului de națiune numai "după integrarea noastră națională", liberalismul este "conciliant și larg față de minorități"667. Preluând aceste idei, georgiștii vor sintetiza concepția lor asupra problemei naționale, în programul adoptat la Congresul general al partidului, din noiembrie 1931. Potrivit acestuia, după Marea Unire, problema națională presupunea consolidarea statului unitar, prin integrarea tuturor provinciilor unite în 1918 cu România. La aceasta se adăuga
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
consimtă la intrarea trupelor sovietice pe teritoriul țării noastre, ca sprijin pentru România în cazul unei agresiuni, din partea altui stat, conform articolului 16 din Pactul Națiunilor Unite. Interpelând pe ministrul de Externe în legătură cu această problemă, în octombrie 1935, Gheorghe Brătianu sintetiza zvonurile care circulau în presă, privitor la posibilitatea negocierii unei convenții militare între România și U.R.S.S. Exista temerea că, în eventualitatea unei agresiuni din partea Ungariei, se punea problema deschiderii granițelor României, pentru armata sovietică. Deși Ministerul de Externe a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
elementele minoritare era ca acestea să se convingă "că antagonismele cresc sau scad după cum ele se depărtează sau se apropie în chestiunile esențiale de conducere ale statului [...] de sentimentele și aspirațiile majorității"850. În aprilie 1937, fruntașul georgist Mihai Antonescu sintetiza o parte din soluțiile de politică externă vehiculate până atunci, obținând o imagine ideală a unei posibile situații internaționale. După ce trecea în revistă modificările produse până în acel moment în situația internațională, el arăta că era necesar ca noile evenimente internaționale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
slăbirea și dezbinarea partidelor politice, diferențele de nuanță privind poziția celor două partide liberale față de diferite probleme ale vieții politice sau existența unor grupuri cu tendințe disidente în ambele partide, care făceau presiuni asupra conducerii centrale în sensul menținerii dezbinării. Sintetizând poziția PNL-Gheorghe Brătianu față de mișcările politice de extremă dreaptă și stângă, constatăm că georgiștii au apreciat constat că, în comparație cu liberalismul, comunismul reprezenta o doctrină simplistă, care trebuia să fie combătută. Gheorghe Brătianu a legat ideea exinderii influenței comunismului pe teritoriul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lumea artelor un domeniu care să fi suscitat mai mult, de-a lungul timpului, spiritul polemic al teoreticienilor ca acela al dramaticului. Literatură și nonliteratură, text și reprezentare, cuvânt și mișcare, mască și emoție, timp scenic și timp reprezentat, teatrul sintetizează și dizolvă în sine o întreagă lume, aduce artele la un numitor comun, chiar dacă fiecare și-l revendică drept parte componentă. Teatrul se încadrează sferei mai largi a dramaticului, „o categorie suprateatrală, suprascenică, supraregizorală, suprahistrionică” . Dramaticul reprezintă, pe de o
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
a inconștientului, cu „luminișurile“ sale răsfirate. În fine, am insistat, în (psiho) analiză, asupra „pubertății repetate“ a lui Negoițescu, asupra profilului său de copil teribil și de puer melancolic. Or, în sensul acesta, luându-mă după dicționarele de simboluri ce sintetizează sugestiile jungiene, a te lupta cu dragonul înseamnă a lua cunoștință de propriile impulsuri inconștiente, controlându-le și devenind, din acel moment, adult cu adevărat. Descoperim astfel o dublă intenționalitate psihanalitică a Autobiografiei. Cum am mai spus, în ultimul său
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
primari, arhitecți, locuitori [...]"124. Dintre personalitățile politice angajate cel mai mult în problema locuinței, doar Eugène Claudius-Petit îl susținea activ pe Le Corbusier. Ceilalți nu-l luau întotdeauna în serios, suspectându-l că ar fi un creator de probleme. Totuși, sintetizând în lucrările sale pline de claritate, nuanțe ironice și polemice gândirea urbanistă progresistă din secolul al XIX-lea, dar și pe cea a avangardei dintre cele două războaie mondiale 125, Le Corbusier asigura viitorul și audiența ideilor sale. La sfârșitul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Dimpotrivă, acestea [colectivitățile locale] pot propune intervenienților interesați să investească și să obțină venit, eventual o plusvaloare"433. Într-adevăr, concesionarul obține dreptul de a beneficia de o rentă, în măsura în care elimină concurența pe o perioadă mai lungă. În concluzie, așa cum sintetizează economistul François Rachline, dubla constrângere pentru colectivități, pe de o parte, de a investi pentru a satisface cererile tot mai mari ale populației și a stimula oferta de noi locuri de muncă și, pe de altă parte, de a reduce
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și fundamental în ceea ce privește raportul dintre cunoaștere și societate. La această problemă s-a gândit D. Bell elaborând teoria societății postindustriale (a cunoașterii). Folosind „principiul axial”, D. Bell dă sens conceptului de „societate a cunoașterii” pe diferitele sale „fațete” (M. Bunge). Sintetizând analiza lui Bell, dar și alte contribuții, putem spune: Societatea cunoașterii este acea etapă a evoluției capitalismului care face din cunoaștere: 1) resursa principală a dezvoltării; 2) sursa principală a puterii, prestigiului și bunăstării; 3) spațiul principal al existenței și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
populare, a „culturii de masă” de mai târziu. Redefinirea culturii „ca un adevărat mod de viață” În articolul de față ne vom concentra asupra creației lui Raymond Williams. Vom începe analiza noastră cu viziunea lui Raymond Williams∗1 despre cultură, sintetizată cu deosebire în Culture and Society (1958). În primul rând, pentru că orientarea căreia îi aparține poartă numele de „studii culturale britanice” și este firesc să înfățișăm, succint, viziunea despre conceptul care figurează în însăși denumirea orientării. Este vorba, apoi, despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
adevărat obstacol în extinderea studiilor despre comunicare. În ciuda acestui obstacol, proiectul de construcție instituțională și academică inițiat și, în cea mai mare parte, derulat de către Schramm poate fi considerat un succes. Dovezile în favoarea acestei afirmații sunt multiple și pot fi sintetizate astfel. Se înregistrează o creștere exponențială a numărului de facultăți, departamente și institute de cercetare cu profilul comunicare. Devin evidente eforturile de instituționalizare a numelui, de impunere a lui în denumirile departamentelor de specialitate ; aproximativ la jumătatea anilor 1970, fostele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
altele, la clarificarea conceptului habitat pavilionar. Dar, observă Moley, actuala conjunctură de gestiune și securitate împiedică o astfel de deschidere către celălalt. Spațiile care se pretau unui discurs de urbanitate fac loc unei limitări a rezidențializării. De aici și întrebarea sintetizată de noi: Cât de dispus este astăzi locuitorul urbanului, fie el și de la periferia structurată pavilionar? Pentru Eric Charmes, autorul studiului Între deschidere și închidere: relația cu celălalt în structurile periurbane (109-123), relația cu semenii se află din ce în ce mai mult sub
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
putem afirma că, în condițiile în care schimbarea nu a fost pregătită sau suficient planificată, există riscul apariției unor reacții de respingere a oricărui act inovator, datorită permanentei reactualizări a efectelor negative ale schimbării. La nivelul eu-lui (sinelui) emoțional este sintetizat ansamblul sentimentelor pe care individul le posedă față de sine și viitor. Din acest motiv, persoanele cu un eu afectiv stabil au tendința de a percepe mediul în care își desfășoară activitatea ca fiind unul sigur. Din acest motiv, schimbarea are
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dintre cadre didactice elevi manager). Huberman vorbea chiar despre anumite "variabile" care ar acționa ca un sistem închegat: percepții individuale, norme de proces și de grup, structuri organice presiuni din partea comunității și a ministrului coduri culturale. Aceste variabile au fost sintetizate mai târziu în trei componente distincte: participanți interni și externi (elevi, profesori, manageri școlari vs. personalități, fundații, lideri de opinie), structuri oficiale și structuri libere (structuri clasice structuri auxiliare asociații) și relații. Încercând să explice ce și, mai ales, cum
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]