5,527 matches
-
decât persoanele cu o singură tulburare (Shane, D., Degenhardt, L., Mattick, R., 2007, p. 136). Multiple cercetări au subliniat că unul din cei mai puternici factori de influență în rândul tinerilor este "prietenul" sau "semenul" (Sussman, A.S., 2008, p. 99). Sociologii numesc "influență socială normativă" comportamentul prin care membrul unui grup de prieteni va acționa în conformitate cu cerințele grupului doar pentru a fi acceptat de grup ("nu tragi cu noi un fum, nu ești de-al nostru"). Acest aspect joacă un rol
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
după ce a renunțat să cuprindă și domeniul civilizației. Foarte instructivă prin faptul că ilustrează confuzia fără să ne-o lămurească e cartea intitulată Civilisation le mot et l’idée, care cuprinde referatele și discuțiile mai multor învățați, istorici, etnologi și sociologi, adunați în congres internațional anume pentru a defini ce e cultura și ce e civilizația. Prețioasă prin erudiția pusă la contribuție de colaboratorii care au alcătuit-o, această carte e, prin mulțimea definițiilor și a criteriilor propuse, o dezamăgire pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
P. Dasen, M. Perregaux, M. Rey, 1999, p. 60). Disputa Mead - Freeman, celebră în secolul trecut, nu a reușit să răspundă la întrebarea: Există societăți în care trecerea de la copilărie la vârsta adultă să se facă fără rupturi bruște? Unii sociologi susțin că adolescența ca stadiu a fost instaurată de instrucția prelungită care sporește în timp dependența față de părinți. În societățile în care rolurile adulților pot fi învățate în cursul copilăriei (cum sunt cele practicând culesul și agricultura de subzistență), adolescența
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pe activiștii marxiști intrați în atenție i-au adunat în penitenciare, rețeaua comunistă (cu câteva sute de activiști) a funcționat mai departe în cadrul Secretariatului Regional pentru Transilvania de Nord, sub conducerea avocatului Kertész Rezső, apoi a lui Kohn Hillel, avocat, sociolog și scriitor clujean. Numărul membrilor reținuți de autorități era (și așa) mai mare decât cel al activiștilor Partidului Comunist din Ungaria, "KMP", persecutați în anchetele publice din 1940 și în demersurile juridice care le-au urmat. Activitatea lor consta din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
iarna anului 1918 studenților de la Universitatea din München, a doua: Politica - profesie și vocație, în iarna anului revoluționar 1918-l919 în fața Ligii Independente a Studenților, tot în capitala Bavariei. Conferințele sînt însoțite de o prefață publicată în 1959 a filosofului și sociologului francez Raymond Aron. În prima conferință, Știința - profesie și vocație, Max Weber își propune să prezinte profesia omului de știință în sensul concret al cuvîntului în Germania și în Europa în general, dar și prin raportare la diferențele existente față de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cele din sfera cercetării s-au metramorfozat în întreprinderi capitaliste de stat și asistăm la un fenomen tipic unor astfel de unități; separarea muncitorului de mijloacele de producție: "Muncitorul - asistentul (se referea la cel universitar - n.n.), deci - depinde, cum remarcă sociologul german de mijloacele de muncă puse la dispoziția sa de către stat; prin urmare, el este dependent de directorul institutului ca orice salariat al unei fabrici - căci directorul institutului își închipuie, cu bună credință, că institutul îi aparține și, ca atare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Ceva nu s-a schimbat, a continuat să-și păstreze actualitatea, hazardul. Ponderea atît de accentuată a hazardului în cariera universitară nu-și are principala cauză în slăbiciunile omenești, totdeauna prezente în astfel de selecții. Ar fi nedrept, ne spune sociologul, să le imputăm unor personaje mediocre din universități sau ministere responsabilitatea unei situații care face ca un număr atît de mare de nulități să joace un rol considerabil în universități. Rădăcinile trebuie căutate mai degrabă în legile care guvernează acțiunile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se împlinească cele două calități, de profesor și savant. Toate aceste elemente constituie condițiile exterioare ale profesiei de savant. Importantă rămîne existența unei "vocații interioare a științei". O primă condiție care se impune este stricta specializare, care, cum previziona și sociologul german, astăzi a atins cote de neimaginat "Numai grație unei stricte specializări poate omul de știință să simtă într-adevăr și asta numai o dată în viață - satisfacția că a realizat ceva durabil. În zilele noastre, o operă cu adevărat definitivă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ilumina sau guverna mai bine. Ce operă semnificativă crede el că poate realiza, pornind de la asemenea creații sortite de la bun început să îmbătrînească, încît să se înhame la o asemenea întreprindere divizată în specialități și orientată spre infinit?" Cu îndreptățire, sociologul crede necesar să puncteze cîteva considerații generale. Sîntem supuși la un proces constant de intelectualizare, în care progresul științific este doar o fracțiune. Este limpede că, tehnic, altele sînt condițiile de viață, dar cunoștințele despre condițiile de viață nu au
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este că nu: "Viitorul, imaginea a ceea ce va fi, nu trebuie să existe pentru omul care trăiește cu înțelepciune"; Sînt tot mai conștient, îmi dau seama de imposibilitatea de a trăi în numele viitorului" (fraze din Jurnalul lui Tolstoi - noiembrie, 1908). Sociologul argumentează în favoarea viziunii tolstoiene privind lipsa de sens a morții: "Nu, deoarece viața individuală a omului civilizat este integrată în "progres". În infinit, iar o asemenea viață, potrivit sensului ei imanent, n-ar trebui să aibă sfîrșit. Căci, pentru cine
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de a vedea lucrurile, prezentat, intenționat în chip exagerat de mine, nu se află un sîmbure de adevăr". Un adevăr și o situație care în contextul actual al globalizării capitaliste a devenit o realitate mondială. În fond, cum le subliniază sociologul studenților de atunci, aserțiune ce nu și-a pierdut valabilitatea: valoarea unui om nu depinde de faptul că are sau nu calități de conducător. Rămîne de lămurit care este totuși aportul pozitiv al științei pentru "viața" practică și personală? Mai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care orice stat se întemeiază pe constrîngere. În absența constrîngerii, statul, inclusiv noțiunea de stat ar fi dispărut și ar fi devenit în sensul cel mai propriu, anarhie. Constrîngerea nu este unicul instrument al statului, dar constituie instrumentul său specific. Sociologul german definește statul, nu departe de accepțiunea sa actuală, ca fiind comunitatea umană care își arogă (cu succes) dreptul de a avea, în granițele unui anumit teritoriu - și acest "teritoriu" face parte din caracteristicile sale -, monopolul asupra constrîngerii fizice legitime
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
elaborate, așadar o dominație bazată pe o gratitudine de supunere în îndeplinirea îndatoririlor legale. Aceasta este dominația exercitată de "omul de stat" modern și de toți acei exponenți ai puterii care i se aseamănă". Problematicile ce și le-a propus sociologul spre prezentare erau vocația și profesia politică, în contextul celui de-al doilea tip de dominație, cel charismatic, unde dominația se execută în temeiul devotamentului supușilor față de "carisma" strict personală a "conducătorului", aici își află rădăcinile ideea de "vocație" politică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
clădirile, materialele, instrumentele ori armele pe care le administrează. Așadar, în "statul" de astăzi este realizată pe deplin - și acest lucru este esențial - "separarea" personalului administrativ, a funcționarilor și lucrătorilor din administrație, de mijloacele efective de administrare" (M.W.). Și sociologul face în continuare cîteva observații strict conceptuale: Statul modern este o grupare de dominație instituționalizată, care, în cadrul unui anumit teritoriu, încearcă - cu succes - să monopolizeze constrîngerea fizică legitimă ca instrument de dominație și concentrează în acest scop mijloacele materiale ale
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se făcea tot posibilul pentru a-i împiedica să participe la alegeri, și numai dacă ei refuzau categoric să marșeze la toate aceste manevre partidul se resemna să le depună totuși candidatura" (M.W.). Cît de cunoscută ne este afirmația sociologului și cît de actuală în folosirea intelectualilor, a personalităților în momentele electorale de la noi. Cînd un partid e condus și animat de șefi plebiscitari, are loc o "aplatizare morală" sau, mai clar spus, o proletarizare spirituală a aderenților săi. Într-
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ce țin exclusiv de viața cotidiană, tăgăduind importanța ideilor. Oricum, o credință trebuie să fie prezentă. Altfel, chiar și succesele politice aparent cele mai mari vor sta cu adevărat - lucru perfect îndreptățit - sub blestemul nimicniciei creației". În temeiul acestui adevăr sociologul consideră necesar de a discuta "ethosul" politicii privite ca o "cauză". Și atenționează: etica poate juca un rol extrem de funest din punct de vedere moral! Pentru a se face înțeles apelează la cîteva exemple ilustrative, ce se merită citate: "Nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Weber, nu suportă iraționalitatea etică a lumii. Religiile tocmai în acest refuz al iraționalității își află geneza. Există o etică politică, una a responsabilității direct dependentă de instrumentul specific al "constrîngerii legitime" aflat ca atare în mîna grupărilor umane. Și sociologul ia ca exemplu prezentul său, cel al Revoluției bolșevice, unul care își întinde umbra sa prelungă și peste prezentul nostru: Cine vrea să instaureze în lume dreptatea absolută cu forța, are nevoie de aderenți, de un "aparat" uman. El trebuie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
va putea, în pofida a toate, să spună: "și totuși!" - numai acela are "vocație" pentru politică". Prefața lui Raymond Aron, scrisă la cincizeci de ani după susținerea conferințelor privind vocația în știință și în politică este una cu totul favorabilă gîndirii sociologului german, confirmîndu-i și remarcîndu-i actualitatea. Cîteva fraze, care confirmă aserțiunea lui Winston Churchill ("... Nimeni nu pretinde că democrația este perfectă sau atotînțeleaptă. Într-adevăr, s-a spus că democrația este cea mai rea formă de guvernămînt; exceptînd toate celelalte forme
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
coadă pentru hrană. Nu vom putea măsura niciodată aceste pierderi după cum nu vom cunoaște nici numărul de decese provocate sau precipitate de subalimentația cronică, îndeosebi printre copii și persoane în vârstă. Observând viața oamenilor în ultimii ani ai lui Ceaușescu, sociologul Pavel Câmpeanu constata: „ Dominată de goana după hrană, viața lor cotidiană, marcată în egală măsură de lipsa de căldură, de apă curentă, de electricitate, de detergenți etc., se desfășura în preajma limitei dintre insatisfacție și disperare. O mare parte din viața
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
în urma evenimentelor care marchează instaurarea sau reacții interne ale afacerilor externe. 3. Justificarea ideologică. Foarte important este gradul de elaborare a justificării ideologice a regimului. Anumite autoritarisme sunt marcate de faptul că legitimitatea lor se bazează pe "mentalități", după expresia sociologului german Geiger, adică pur și simplu pe anumite preferințe "mentale" sau "intelectuale", valori mai mult sau mai puțin articulate în mod explicit, acceptate mai ușor de către actori diverși, cu interese variate. [Linz, 1975, 266-269]. Este vorba de valori (cum sunt
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Legislația școlară. Din anul 1949, a fost numit profesor suplinitor de Limbă și Literatură rusă la Facultatea de Filologie a Universității Al.I.Cuza, preluând și șefia Catedrei de Slavistică. Astfel, a devenit cunoscut nu numai ca filosof, pedagog și sociolog, ci și ca istoric și critic literar, unul dintre cei mai buni cunoscători ai limbii și literaturii ruse și slave, în general. Profesorul Vasile Harea a funcționat în învățământul universitar până în anul 1965, când s-a pensionat pentru limită de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Radu Cernătescu, Horia Hulubei, Oscar Franche, Ștefan Bârsănescu și alții - în cadrul orientării împotriva mișcărilor legionară și cuzistă. Din 1925 începe și colaborarea la prestigioasa revistă ieșeană Viața românească, semnând mai ales recenzii și traduceri din limba rusă. Pedagog, filosof, sociolog și filolog, Vasile Harea a ilustrat aceste calități prin lucrări de mare valoare. Dintre studiile sale pedagogice menționăm: Gândirea și formarea ei prin instrucție (1920), Avântul învățământului superior în România întregită (1922), Rolul cultural al tinerimii basarabene (1926). După anul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
determine nivelul actual de dezvoltare, pentru a oferi un prognostic și recomandările privind dezvoltarea viitoare a copilului în integralitatea sa; evaluarea presupune o muncă în echipă, cu participarea activă și responsabilizarea tuturor specialiștilor implicați (psihologi, psihopedagogi, medici, pedagogi, profesori, educatori, sociologi, asistenți sociali, logopezi etc.); evaluarea se bazează pe un parteneriat autentic cu beneficiarii direcți ai acestei activități, respectiv copilul și persoanele care îl au în ocrotire. în practica psihopedagogică, acest set de principii poate fi tradus astfel: examinarea globală și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și motivațiilor individuale la fluxul schimburilor sociale. Prin subordonarea dreptății față de puterea socială, paradigma funcționalistă a arătat anumite limite, legate chiar de logica consensuală și de ceea ce Giddens a numit "mitul originii conservatoare a sociologiei"23. În jurul anului 1968, preocuparea sociologilor pentru problema dreptății anunța epuizarea paradigmei echilibrului static și preferința pentru teorii mai "dinamice" în care conflictul social apărea ca o realitate "normală", nu ca "anomie". Conceptele de coeziune și dreptate au devenit greu de împăcat în teoria socială, pentru că
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
inegalității în grupuri și organizații, în deceniul al șaptelea al secolului trecut. Ipoteza lui Merton privind utilizarea conceptului de grup de referință (propus de Ralph Linton)24 pentru a face operațional conceptul de deprivare relativă (folosit în mod nesistematic de sociologi)25 a devenit esențială în analiza mișcărilor sociale pentru drepturi civile, din deceniul al șaptelea 26. Prin acest concept, Merton a avut o contribuție esențială - alături de teoria lui Leon Festinger a comparației sociale 27 - la cercetările empirice privind dreptatea: ambele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]