12,660 matches
-
Post - Modernism and the Social Sciences: Insights, Inroads, and Intrusions, PUP, Princeton. Roth, Andrei, 2002, Modernitate și modernizare socială. Editura Polirom, Iași. Sandu, Dumitru, 2003, Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Editura Polirom, Iași. Sandu, Dumitru, 1996, Sociologia tranziției: valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției. Editura Polirom, Iași. Simmel, Georg, 1989, Philosophie de la modernité. La femme de la ville, l’individualisme, Éditions Payot, Paris. Slaughter, Sheila, LESLIE, Larry L.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
identificabil, modernitatea se ia pe sine ca referință și devine reflexivă. 1. Ronald Inglehart, Modernization and Postmodernization. Cultural, Economic, and Political Change in 43 Societies, Princeton University Press, Princeton, 1997. 1. Acest enunț are implicații epistemologice ce vizează însuși statutul sociologiei ca „știință a societății” sau ca „știință a societăților”. Adoptarea unei poziții în această eventuală dispută ține de mai vechiul raport dilematic dintre particularismul și universalismul sociologic. Primul pretinde, în numele unui principiu al naționalismului metodologic, că, așa cum nu există societate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dintre particularismul și universalismul sociologic. Primul pretinde, în numele unui principiu al naționalismului metodologic, că, așa cum nu există societate în general, ci numai societăți particulare identificabile de regulă cu statele-națiune sau, în interiorul acestora, cu comunități diverse, tot astfel nu există o sociologie „în general”, ci doar sociologii ale națiunilor, popoarelor sau comunităților. Universalismul sociologic admite presupoziția reconstrucției teoretice a societății ca atare odată cu nevoia particularizării acesteia în funcție de diferențieri și specificități comunitariene sau societale, concomitent solicitând explorarea comunalităților identificabile ale societății în general
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Primul pretinde, în numele unui principiu al naționalismului metodologic, că, așa cum nu există societate în general, ci numai societăți particulare identificabile de regulă cu statele-națiune sau, în interiorul acestora, cu comunități diverse, tot astfel nu există o sociologie „în general”, ci doar sociologii ale națiunilor, popoarelor sau comunităților. Universalismul sociologic admite presupoziția reconstrucției teoretice a societății ca atare odată cu nevoia particularizării acesteia în funcție de diferențieri și specificități comunitariene sau societale, concomitent solicitând explorarea comunalităților identificabile ale societății în general și ale comunităților care o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvoltare. România încotro?, Editura Trei, București, 2001. 54 V. Pasti, M. Miroiu, C. Codiță, România - starea de fapt, Editura Nemira, București, 1997. Cf. Cătălin Zamfir, O analiză critică a tranziției. Ce va fi „după”, Editura Polirom, Iași, 2004. 56Sandu Dumitru, Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București, 1996. De același autor: Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași, 1999; Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Editura Polirom, Iași, 2003. 57 Dumitru Sandu, Sociologia tranziției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Dumitru, Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București, 1996. De același autor: Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași, 1999; Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Editura Polirom, Iași, 2003. 57 Dumitru Sandu, Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București, 1996, p. 14 passim. 58 Ibidem; pentru ilustrare, vezi și p. 78. 59J.S. Coleman, op. cit., p. 664. A. Sokal, J. Bricmont, Impostures intellectuelles, Editions Odile Jacob, Paris, 1997; P.R.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
2003, pp. 511-534; V. Ghețău, M. Simion, I. Berevoescu, „Șocul milionului. Rezultatele preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor din 18 martie 2002”, Populație și Societate, 4 (34), iulie-august 2002, pp. 1-12; D. Sandu, „Migrația circulatorie ca strategie de viață”, Sociologie Românească, nr. 2, 2000, pp. 5-30; D. Sandu, „Temporary Emigration from Romanian Villages. Determinants and Rural Development Policy Implications”, studiu prezentat la Conferința Internațională „Extending European Labour Markets Castward”, Fr. Ebert Stiftung și GEA, noiembrie 2005, București; L. Voinea, Evenimentul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Fonetică istorică, fonetică generală și fonetică experimentală, semnat de Al. Rosetti. Recenziile și notele sunt repartizate pe specialități: metafizică și istoria filosofiei (Sorin Pavel, Ștefan George, Vasile Harea, M. Bantaș, Liviu Sirca, Traian Gheorghiu, Victor Savin, Alexandru Claudian, Mihail Uță), sociologie și științe sociale (Laurențiu I. Preuțescu, Petre Andrei, Sorin Pavel, Em. Diaconescu, V. Harea, Mircea Mancaș, Traian Gheorghiu, Radu I. Luca, I. Hudiță, Traian Ionașcu), psihologie, estetică, pedagogie (Mihai Ralea, Șt. Bârsănescu, Octav Botez, C.I. Radu, Sterie Diamandi, S. Grigorovici
MINERVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288158_a_289487]
-
săi români și străini (II, 1984), Biblia de la București (1988) -, cartea se înscrie în aria cercetărilor pozitiviste de bună tradiție nu numai universitară. Investigația la obiect combină posibilitățile oferite de critica, teoria și istoria literara, literatura universală și comparată, lingvistică, sociologie și istorie. Consistentă îndeosebi este a doua secțiune - Relații culturale și literare -, cercetarea trimițând aici exclusiv spre comparatismul binar, româno-polon. Demersul istorico-literar are drept scop principal completarea unor date referitoare la personalități reprezentative ale culturii și literaturii române (Gh. Asachi
MITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
O descriere a premiselor și rezultatelor unei campanii de comunicare Mălina Voicu, Bogdan Voicu De la televizor în viața reală: despre impactul campaniei de informare „Satul românesc, sat european” Bogdan Voicu, Mălina Voicu Concluzie Despre autori Mălina Voicu: este doctor în sociologie, cercetător științific principal la ICCV (Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române), conferențiar asociat la Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu. Membru al comitetului de coordonare la nivel european al European Values Study. Membru al grupului de teorie al European Values
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
internaționale și susține prezentări la conferințe științifice în Europa. Volume recente: Viața socială în România urbană (coautor, Polirom, 2006), Ce fel de bunăstare își doresc românii? Despre legitimitatea politicilor sociale în România (Expert Projects, 2005). Bogdan Voicu: este doctor în sociologie, cercetător științific principal la ICCV, lector asociat la Universitatea din București și la Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu. Secretar general de redacție al revistei Sociologie românească (2002-2004). Volume recente: Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc (Expert Projects, 2005, două volume), Social Sciences
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
doresc românii? Despre legitimitatea politicilor sociale în România (Expert Projects, 2005). Bogdan Voicu: este doctor în sociologie, cercetător științific principal la ICCV, lector asociat la Universitatea din București și la Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu. Secretar general de redacție al revistei Sociologie românească (2002-2004). Volume recente: Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc (Expert Projects, 2005, două volume), Social Sciences perspectives on the European postcommunist societies (coordonator, Psihomedia, 2005), European Integration from East to East. Civil society and ethnic minorities in a changing world
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
East to East. Civil society and ethnic minorities in a changing world (coordonator, Psihomedia, 2004), Globalization, Integration, and Social Development in Central and Eastern Europe (coordonator, Psihomedia, 2003). Dana Nițulescu, Cristina Băjenaru, Dan Arpinte, Cosmina Pop, Mihnea Preotesi: doctoranzi în sociologie, cercetători științifici la ICCV. Melinda Dincă, Laurențiu Țîru, Carmen Țîru: Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Sociologie-Antropologie. Cosmina Pop, Claudia Petrescu: doctoranzi în sociologie, cercetători asistenți ICCV și asistenți universitari asociați la Universitatea București. Cristina Doboș: doctorand în sociologie, cercetător
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Europe (coordonator, Psihomedia, 2003). Dana Nițulescu, Cristina Băjenaru, Dan Arpinte, Cosmina Pop, Mihnea Preotesi: doctoranzi în sociologie, cercetători științifici la ICCV. Melinda Dincă, Laurențiu Țîru, Carmen Țîru: Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Sociologie-Antropologie. Cosmina Pop, Claudia Petrescu: doctoranzi în sociologie, cercetători asistenți ICCV și asistenți universitari asociați la Universitatea București. Cristina Doboș: doctorand în sociologie, cercetător științific la ICCV și lector asociat la Universitatea București. Alina Jantea: coordonator de programe, DC Communication, membru al International Public Relations Association, consultant în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în sociologie, cercetători științifici la ICCV. Melinda Dincă, Laurențiu Țîru, Carmen Țîru: Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Sociologie-Antropologie. Cosmina Pop, Claudia Petrescu: doctoranzi în sociologie, cercetători asistenți ICCV și asistenți universitari asociați la Universitatea București. Cristina Doboș: doctorand în sociologie, cercetător științific la ICCV și lector asociat la Universitatea București. Alina Jantea: coordonator de programe, DC Communication, membru al International Public Relations Association, consultant în elaborarea volumului OECD Economic Survey - Romania 1998. Teodor Frolu: Co-Managing Partner al DC Communication. Membru
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
trei sferturi din populație. O lume a tuturor românilor la începutul mileniului III, când aproape toți mai avem măcar câte o rudă la țară. O lume săracă după standardele contemporane, dar bogată prin înțelesuri și sensuri. O lume în care sociologia românească și-a găsit locul de naștere a studiilor empirice și care continuă să constituie subiectul unui mare număr de analize. Lucrarea de față își propune să contribuie la cunoașterea acestei lumi. Ne ocupăm de șase sate din România și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Schimbarea socială într-o societate periferică. Formarea unei colonii balcanice șSocial Change in a Peripheral Society. The Creation of a Balkan Colonyț, Corint, București șprima ediție: 1976ț. Ciobanu, Ruxandra Oana (2004), „Migrația internațională ca strategie de viață și schimbarea comunitară”, Sociologie românească, 2, 2004. Constantinescu, Monica (2003), „Circular migration to Spain”, în Bogdan Voicu, Horațiu Rusu (coord.), Globalization, Integration, and Social Development in Central and Eastern Europe, Psihomedia, Sibiu. Enikő, Veress (1999), „De/re-țărănizare în România după 1989”, Sociologie Românească, 3
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
schimbarea comunitară”, Sociologie românească, 2, 2004. Constantinescu, Monica (2003), „Circular migration to Spain”, în Bogdan Voicu, Horațiu Rusu (coord.), Globalization, Integration, and Social Development in Central and Eastern Europe, Psihomedia, Sibiu. Enikő, Veress (1999), „De/re-țărănizare în România după 1989”, Sociologie Românească, 3, pp. 79-90. Hirschhausen-Leclerc, Béatrice von (1994), „L’invention de nouvelles campagnes en Roumanie”, L’Espace géographique, 1. Janowski, Monica, Bleahu, Ana (2001), „Factors affecting Household-level involvement in Rural NonFarm Economic Activities in two communities in Dolj and Brasov
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Rösener, Werner (2003), Țăranii în istoria Europei, Polirom, Iași șediția originară, în limba germană: 1993ț. Sandu, Dumitru (2003a), Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță și rețele sociale, Polirom, Iași. Sandu, Dumitru (2004), „Cultură și experiență de migrație în satele României”, Sociologie românească, II, 3, toamna, pp. 179-201. Sandu, Dumitru (2005), Dezvoltare comunitară, Polirom, Iași. Sandu, Dumitru (2006), „Ideologia participativă la sat”, în Dumitru Sandu (coord.), Eurobarometrul rural. Valori europene in sate românești, Fundația penru o Societate Deschisă și Delegația Comisiei Europene
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
e departe de Traian Vuia, așa cum am arătat, ar putea fi de folos ca oamenii să iasă mai des din curtea proprie și să se ocupe puțin și de problemele uliței pe care locuiesc... Bibliografie Vedinaș, T. (2001), Introducere în sociologia rurală, Polirom, Iași. Mălina Voicu Cât de european este satul românesc? Integrarea României în UE nu presupune doar încheierea unor tratate politice și schimbarea cadrului legislativ. Integrarea în Uniunea Europeană implică schimbarea de valori și comportamente, alinierea nu numai din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
UE), ținând mai degrabă de nuanță. Să mai notăm și relativitatea etichetelor utilizate. Este evident că ele sunt complet lipsite de substanță la o eventuală utilizare în absolut. Așa cum argumenta Merton cu peste 60 de ani în urmă, concretizând dezvoltările sociologiei din vremea sa, dar și pe cele ale întregii cunoașteri științifice, la modul general, referențialul utilizat este extrem de important. El definește cadrul în care sunt plasate comparațiile, în care sunt realizate evaluările. Zerindul sau Tomșaniul apar a fi moderne în comparație cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
locuitorii din Ațintiș și probabil este datorat deselor schimbări ale ortografiei impuse de Academia Română în ultimul secol. A se vedea capitolele introductive pentru mai multe detalii asupra tipologiei lui Dumitru Sandu („Cultură și experiență de migrație în satele României”, Revista Sociologie Românească, 3/2004) și a modalității de alegere a satelor în cadrul studiului nostru pe baza acestei tipologii. Același cadru didactic predă la clasele a I-a și a III-a, grupate simultan în aceeași sală de clasă. În mod similar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de latinii scolastici „regina științelor”, s-ar cuveni să fie buni meșteri de poduri și luntrii. Cheagul teologiei crește, la urma urmei, din comunicarea cu alteritatea. Este inadmisibil, atunci, ca provocările diverselor științe contemporane - de la filozofie, antropologie, psihologie, istorie ori sociologie până la dezvoltări mai recente, precum medicina genetică sau bioetica - să nu fie interpelate teologic, cu tâlc și premeditare, prin atenția generoasă a acelui spirit creștin care a făcut din epoca patristică un reper normativ pentru conștiința eclezială ortodoxă. Dacă ar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu un impact adesea imprevizibil. Nici o „doctrină socială” nu s-ar putea dispensa de munca sociologilor care investighează comportamentul maselor pe termen scurt și mediu. Pentru a evita aproximațiile reductiviste, teologii au nevoie de referința la statistica nominală. În rubricile sociologiei, cifrele - oricât de reci - evocă uneori așteptări stringente. Rezultatele recensământului din anul 2002 prilejuiesc câteva spontane reflecții asupra prefacerilor religioase din țesutul social românesc al ultimului deceniu. Numărul infim al celor declarați atei și numărul covârșitor (dar totuși redus cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
excesul de generalizare printr-o erupție diluviană de studii bine focalizate. Astăzi, erudiții pot anexa acestui generos subiect logic - istoria - un număr infinit de predicate. Nu ne lipsește astăzi o „istorie a istoriei universale”. Deși având o perspectivă macroculturală îndatorată sociologiei, membrii L’École des Annales n-au renunțat la idealul exhaustivității, aplicat însă nu în relație cu generalul metafizic (care pentru istorici reprezintă „vagul”), ci cu individualitățile unice și perisabile ale istoriei. Fernand Braudel (1902-1985) a inspirat această deplasare a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]