11,582 matches
-
stat pentru literatură și artă, București, 1957, vol. 1. 35. Voltaire, Secolul lui Ludovic al XIV-lea, traducere de Alexandru George, Editura Minerva, București, 1983. Bibliografie critică 36. Arnaiz, Palmira; Ionescu, Andrei; Vîscan, Silvia; Patrașcu, Ioana; Dumitrescu, Domnița; Istoria literaturii spaniole secolele XVIII, XIX și XX, vol. II, București, 1975. 37. Auerbach, Erich, Mimesis, în românește de I. Negoițescu, Editura pentru literatură universală, București, 1967. 38. Avădanei, Ștefan, Dezvoltări complementare: poeți-critici americani din secolul al XX-lea, Editura Universității "Al. I.
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Elizabeth, The Battle of the Books in its Historical Setting, Biblio and Tannen, New York, 1969. 43. Cassirer, Ernst, Filosofia Luminilor, traducere de Adriana Pop, Editura Paralela 45, Cluj, 2003. 44. Călinescu, G., Clasicism, romantism, baroc, în volumul Impresii asupra literaturii spaniole, București, Editura pentru literatură universală, 1965. 45. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1988. 46. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, traducere de Tatiana Pătruleasa și Radu Țurcanu, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
said about us.") 179 Ion Constantinescu, op. cit., p. 64. 180 J.G. Robertson, op. cit., p. 93. 181 Muratori, Despre poezia italiană desăvârșită în Clasicismul, vol II, p. 326. 182 Palmira Arnaiz, Andrei Ionescu, Silvia Vîscan, Ioana Pătrașcu, Domnița Dumitrescu, Istoria literaturii spaniole, secolele XVIII, XIX și XX, București, 1975, vol. II, p. 878. 183 Apud J.G. Robertson, op. cit., p. 223. ("a complete, exact and perfect treatise on Poetics, from which the public may finally recognize, by the light of manifest reasons, the
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
219. 194 Paul Cornea, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972, p. 516. 195 Vicu Mândra, Clasicism și romantism în dramaturgia românească, Editura Minerva, București, 1973, p. 7. 196 Cf. G. Călinescu, Clasicism, romantism, baroc, în volumul Impresii asupra literaturii spaniole, București, Editura pentru literatură universală, 1965. 197 Cf. Vicu Mândra, op. cit., p.7. 198 Cf. Virgil Nemoianu, Îmblânzirea romantismului literatura europeană și epoca Biedermeier, traducere de Alina Florea, Editura Minerva, București, 1998, p.174. 199 Idem, p. 171. 200 Grigore
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
parlamentare transnaționale în diferitele Adunări comunitare. În 1965, ea se transformă în Uniunea Europeană a Creștin-Democraților (UECD), în 1976 apărând și Partidul Popular European (PPE) ca o federație de partide autonome, deschisă față de conservatori, cum ar fi cei britanici, Partidul Popular spaniol și Nea Demokratia din Grecia. UECD făcea parte din Uniunea Mondială a Democrației Creștine (UMDC), azi numită Internaționala Creștin-Democrată (ICD). Orice lucrare care cercetează activitatea unui partid politic, și cu atât mai mult a unui curent politic, trebuie să trateze
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
definiție sau de identitate. Această problemă s-a pus în aceiași termeni în 1992 cînd, sub presiunea CDU din Germania, grupul PPE din Parlamentul de la Strasbourg s-a deschis conservatorilor britanici după ce, în 1989, îi primise pe deputații Partidului Popular Spaniol. Aceste opțiuni se explică printr-o strategie de alianță cu o orientare de dreapta, care viza să constituie un pol puternic opus grupului socialist. Mai precis, nu este vorba de o alianță, ci de o integrare în același grup a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1935) îndreptată atît împotriva unei drepte extremiste și violente, cît și împotriva unei stîngi sectare. Războiul din Spania i-a interpelat dur pe creștini: Esprit care susținea, nu fără anumite critici, guvernul lui Léon Blum, s-a angajat în favoarea Republicii Spaniole, realizînd o importantă muncă de informare pentru a combate ideea că războiul civil era un afront adus comunismului și catolicismului. După bombardamentul de la Guernica, Mounier scria în iunie 1937: Aproape că numai noi, cei din Franța, am dus o campanie
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Paul Vignaux, Gabriel Marcel, Georges Bernanos (care avea să publice Les grands cimetières sous la lune, unul din marile texte îndreptate împotriva franchismului), Mounier și Maritain. Acesta din urmă în prefața cărții lui Alfredo Mendizábal, La originile unei tragedii, Politica spaniolă între 1923-1936, publicată la Paris în 1937, arăta că războiul civil nu putea fi considerat în nici un caz un război sfînt. Războiul dintre anii 1939-1945 nu a întrerupt aprofundarea filosofiilor de inspirație personalistă pe care Jean Lacroix le definea în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
scrierile sale și au contribuit la difuzarea ideilor lui, afirmînd și clarificînd o filosofie creștin-democrată. Aceasta a fost tratată într-o serie de cărți fundamentale: Italy and fascism, publicată la Londra în 1926, apoi tradusă în italiană, germană, franceză și spaniolă; La comunità internazionale e il diritto di guerra (1929); La società: sua natura e leggi (1935); Politica e morale (1938) continuată în 1953 prin Conscienza e politica, în care sublinia dimensiunea etică a politicii; Nazionalismo e internazionalismo (1946) La mia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Aliat cu stînga republicană, el a participat la Frontul Popular în 1936 și s-a opus pronunciamiento-ului din 18 iulie. Creștin-democratul José Antonio de Aguirre y Lecube, care a prezidat guvernul basc constituit la 7 septembrie, a rămas fidel Republicii Spaniole în perioada exilului. În Catalonia, Unió Democràtica Catalunaya, fondată în noiembrie 1934, era influențată de Luigi Sturzo care colabora cu oficiosul său, Il Matí, revenind la Barcelona în vara anului 1934. Refuzînd orice compromis cu franchismul, el a apărat democrația
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
El a publicat articolele lui Jacques Maritain. Acesta a ținut șase cursuri la Universitatea din Santander, în august 1934, care au stat la baza uneia din lucrările sale majore, Humanisme intégral, publicată în 1936, dar editată la Madrid în versiunea spaniolă, cu un an înainte, sub titlul de Problemas espirituales y temporales de una nueva cristianidad. La această revistă au mai colaborat Mendizábal și Sturzo. Ea se opunea catolicismului conservator, îl critica pe Dollfuss, a denunțat represiunea din Asturii în 1934
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
egida unui pragmatism tehnocratic, nu a favorizat deloc democrația creștină. Chiar dacă, începînd cu anul 1960, Biserica, datorită reînnoirii naturale a clerului și a episcopatului prin Ioan al XXIII-lea și Paul al VI-lea, s-a distanțat de regim, catolicismul spaniol rămînea puternic legat de dictatură, chiar dacă era modernizată, străin deci Democrației Creștine care rămînea marginalizată. Ea a rămas în această situație pînă după moartea lui Caudillo și revenirea democrației. Totuși, ea a reprezentat în Spania un puternic curent de opoziție
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Fe, dar cea mai influentă revistă era Cuadernos. Foarte curînd Ruiz Giménez a strîns în jurul său un grup care a luat numele de Izquierda demócratica (Stînga democratică). În 1965 a existat o încercare de grupare prin "Echipa creștin-democrată a Statului spaniol", creată la Taormina, în Sicilia, în urma celui de-al XVII-lea Congres al partidelor creștin-democrate. La acest Congres, în care Noile Echipe Internaționale au devenit Uniunea Europeană a Creștin- Democraților, se punea problema regrupării diferitelor formațiuni spaniole, inclusiv a partidelor regionaliste
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Echipa creștin-democrată a Statului spaniol", creată la Taormina, în Sicilia, în urma celui de-al XVII-lea Congres al partidelor creștin-democrate. La acest Congres, în care Noile Echipe Internaționale au devenit Uniunea Europeană a Creștin- Democraților, se punea problema regrupării diferitelor formațiuni spaniole, inclusiv a partidelor regionaliste la care a trebuit să se adauge Unió demócratica del Pais Valencia și Uniao demócratica galega (Galiția). Dar în realitate "Echipa" nu exista. Sfîrșitul regimului franchist nu avea să permită unificarea, ci din contra. În ianuarie
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
puternică; partide integrate în sistemul politic bipolar sau multipolar ce implică alianțe, iar pe acest plan, opțiunile sînt foarte deschise: fiindcă coalițiile cu social-democrații sînt frecvente, PPE manifestă o mare deschidere față de conservatori, așa cum o demonstrează și adeziunile Partidului Popular Spaniol și ale Nea Demokratia, care inițial au aderat la Uniunea Democratică Europeană care grupa partidele conservatoare. Deschiderea grupului PPE din parlamentul european față de aripa conservatoare britanică întărește această tendință. În aceste condiții se pune problema coerenței unui astfel de partid
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Jacques Santer fiind ales președinte al Comisiei Europene. Din nefericire au avut loc trei mari evenimente care au apăsat greu asupra destinului democrației creștine. Primul eveniment se referă la aderarea la PPE și la UECD a deputaților și partidelor conservatoare spaniole, grecești, irlandeze, o concretizare a politicii CDU. Al doilea, mai brutal, este prăbușirea din Italia, care a creat în cadrul democrației creștine din Europa un serios dezechilibru, ale cărui consecințe sînt încă greu de evaluat. Pînă în 1992, democrația creștină se
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
partid a întrunit 8,8% din voturi. Dar întrucît această listă fusese organizată de Simone Veil, care nu era creștin-democrată și care și-a exercitat propria influență, rezultă că ponderea reală a creștin-democraților în Franța este slabă. 14 Partidele creștin-democrate spaniole membre ale Uniunii europene a democraților creștini sînt Partido Nacionalista Vasco și Uniò Democratica de Catalunya, ambele partide regionale. Partido popular al lui José María Aznar a cerut adeziunea și este membru în PPE. În schimb, Portugalia nu mai are
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
GERARD și Paul WYNANTS, Histoire du mouvement ouvrier chrétien en Belgique, Leuven, Leuven University Press, 2 vol., 1994, 399 și 645 p., oferă o bună clasificare. Mai multe lucrări dau o viziune de ansamblu asupra locului Bisericii catolice în societatea spaniolă: José ANDRES GALLEGO, Pensamiento y acción social de la Iglesia en España, Madrid, España Calpe, 1984; Frances LANNON, Privilege, Persecution and Prophecy. The Catholic Church in Spain 1875-1975, Oxford, Clarendon Press, 1987, 276 p. și Alfonso BOTTI, Nazionalcattolicesimo e Spagna nuova
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a căderii consoanelor finale și, de aceea, vechea franceză și vechea provensală, care au păstrat pe -s final pînă în secolul al XIV-lea, cunosc pînă atunci distincția între cazul subiect și cazurile oblice. Se pune însă întrebarea de ce limba spaniolă, care păstrează pe -s pînă astăzi în pronunție, nu a avut niciodată o diferențiere între cazul subiect și cazul oblic. Ca atare, spune Vossler, este fals să se creadă că există vreo legătură între prezența lui -s și distincția funcțională
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
multilaterale, dar întotdeauna coerente, ale manifestării rațiunii. B i b l i o g r a f i e Austin, J. L., Cum să faci lucruri cu vorbe, Editura Paralela 45, București, 2003 Bălan-Osiac, Elena, Sentimentul dorului în poezia română, spaniolă și portugheză, Editura Minerva, București, 1972 Bell, Roger T., Teoria și practica traducerii, Polirom, Iași, 2000 Benveniste, Emile, Probleme de lingvistică generală, vol. I-II, Universitas, Editura Teora, București, 2000 Bidu-Vrănceanu, Angela & all, Dicționar de științe ale limbii, Editura Nemira
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
doctorat, Timișoara, 2000 Lukács, Georg, Ontologia existenței sociale, Editura Politică, București, 1975 Lyons, John, Introducere în lingvistica teoretică, Editura Științifică, București, 1996 Lyons, John, Semantics, Cambridge University Press, Cambridge, London, New York, vol. I-II, 1977 de Madariaga, Salvador, Englez, francez, spaniol, în volumul André Malraux, Okakur Kakuzo, Salvador de Madariaga, Itinerarii spirituale, Editura Meridiane, București, 1983, p. 145-394 Malmberg, Bertil, Lingüística estructural y comunicación humana, Editorial Gredos, Madrid, 1985 Martinet, André, Elemente de lingvistică generală, Editura Științifică, București, 1970 Menéndez Pidal
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbile vestice, care și-au creat variante literare pentru spații în general destul de restrînse). 380 Cunoașterea luciferică, în Lucian Blaga, Opere, vol. VIII, Editura Minerva, București, 1983, p.363. 381 Vezi pentru aceasta Elena Bălan-Osiac, Sentimentul dorului în poezia română, spaniolă și portugheză, Editura Minerva, București, 1972. 382 Orizont și stil, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p.116. 383 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p.291-294. 384 Ibidem, p. 299 ș.u. 385 Spațiul mioritic, în Lucian
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un Pater noster zeflemist, satanic: "Nu-i loc pentru mulțime pe scaunul divin / de vrei să te urmăm, fii diavolul! Amin". Un experiment de tip avangardist, Tangaj, e, în fapt, un colaj lexical colportând termeni din germană, engleză, rusă, franceză, spaniolă, italiană, neogreacă. O prelucrare "după Anaxagoras", altă dată un text în latină, Novissima verba, sunt simple încercări de diversificare. La maturitate, luciditatea se suprapune progresiv sugestiilor lirice. Fantastul care se imagina Poet al uriașilor (1993), cutezătorul imoderat sedus de Energia
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
2000). Antologii, reeditări: Poeme (1967); Unghi (1970); Poeme (1976); Ceramică (1979). Eseuri, comentarii: Teoria sferelor de influență (1969); Starea de destin (1970); Insomnii (1971); Ușor cu pianul pe scări (1985). Traduceri: Boris Pasternak. Tradus în limbile: Engleză, Franceză, Germană, Italiană, Spaniolă, Rusă, Greacă, Suedeză, Polonă, Maghiară, Bulgară, Macedoneană, Slovenă, Neerlandeză și altele. NICHITA STĂNESCU Ploiești: 31 martie 1933 București 17 dec. 1983. Sensul iubirii (1969); O viziune a sentimentelor (1964); Dreptul la timp (1965); 11 elegii (1966); Roșu vertical (1967); Alfa
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
elegie, rostită de sabatul Shim'uuuu, îi îndeamnă pe convertiți să se întoarcă din păcatul lor de apostazie, fiindcă Dumnezeu va avea poate milă și-l va trimite pe adevăratul Mesia. Astfel, aceste elegii derulează istoria de suferință a evreilor spanioli începând cu atacurile din 1391. De asemenea, diverse poezii liturgice evocă necazurile trăite inspirându-se din evenimente arhetipale ca distrugerea Templului și reafirmând credința în mântuirea ce va să vină. Toată această literatură este saturată de frământare spirituală, revelând teama
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]