7,710 matches
-
Ulici, Prima verba, II, 164-165; Gabriel Dimisianu, Povestiri din câmpia munteană, CNT, 1979, 39; Sorin Titel, Farmecul povestirii, RL, 1979, 39; Artur Silvestri, Observația mediilor marginale, LCF, 1979, 40; Gheorghe Pituț, Un roman din povești, LCF, 1980, 16; Mircea Popa, Spectaculosul acțiunii, TR, 1981, 10; Piru, Debuturi, 117-120; Roxana Sorescu, Reabilitarea epicului, VR, 1982, 7; Mircea Constantinescu, „Taina stelelor”, RL, 1983, 5; Ioan Holban, „Taina stelelor”, CRC, 1983, 7; Mircea Constantinescu, „Ispita speranței”, RL, 1983, 52; Cornel Munteanu, „Ispita speranței”, ST
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
educației” - un atu cunoscut de milenii, dar niciodată valorificat integral. Vechii greci întrezăriseră această șansă avansând câte un mythos sau câte o theoria despre paideia, physiopoiesis și chiar despre enkyklios paideia. În prezent, aceste reprezentări geniale se află într-o spectaculoasă resurecție, fiind reluate în termenii noi, științifici, ai curriculumului integrat. O viziune mitică fabuloasă care promitea eudemia și athanasia prin paideia - adică prin lifelong education - începe să devină realitate. Teoria curriculumului n-a îndrăznit încă să se prezinte ca „știință
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
producătoare de lucrători calificați” care să-și urmeze „cursul vieții” muncind în alte fabrici. Asemenea predestinări utile insului și societății, curricula eficientiste și progresiviste, au fost înlocuite odată cu explozia științifică din a doua jumătate a secolului XX și cu evoluția spectaculoasă a societății industrializate. Curricula moderne le-au înlocuit pe cele tradiționale. Le depășeau prin rigoare și prin sporirea suportului științific. Curricula moderne erau mult mai centrate pe learner, dar erau eminamente „școlare”, „inginerești” și rămâneau formale. Abia la sfârșitul aceluiași
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
urmași demni și profunzi ai existențialiștilor, gânditorii postmoderniști se exprimă dramatic și cu vehemență. Tonul nu este unul de juvenilă revoltă contestatară, ci unul menit să trezească o omenire hipnotizată de „deliciile modernismului”. Revoluția științifică și mai ales inovațiile tehnice spectaculoase din secolul XX au creat miraje; virtuțile aproape magice ale tech-urilor interbelice și ale high-tech-urilor postbelice au făcut viața din ce în ce mai comodă, apropiind spectaculos recucerirea Edenului pierdut. În anii ’50, ororile conflagrațiilor mondiale au fost uitate și eforturile de reconstrucție și-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unul menit să trezească o omenire hipnotizată de „deliciile modernismului”. Revoluția științifică și mai ales inovațiile tehnice spectaculoase din secolul XX au creat miraje; virtuțile aproape magice ale tech-urilor interbelice și ale high-tech-urilor postbelice au făcut viața din ce în ce mai comodă, apropiind spectaculos recucerirea Edenului pierdut. În anii ’50, ororile conflagrațiilor mondiale au fost uitate și eforturile de reconstrucție și-au dat roadele. Oamenii - cel puțin în spațiul euroatlantic - au început să trăiască din ce în ce mai lejer. Începând de prin anii ’60-’70, viața grea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al doilea război mondial). Este era de avânt industrial și de afirmare a managementului centrat pe obiective în spațiul euroatlantic. Filosofia pragmatică americană a fost adoptată de țările Europei Occidentale, care au folosit resursele coloniilor lor pentru o dezvoltare economică spectaculoasă. Fabrica, uzina, întreprinderea productivă în general a devenit instituția centrală a vieții. Ideea de muncă eficientă, raționalizată a căpătat conotații biblice și a fost asociată Decalogului. Ea solicita „pregătirea”, educația prealabilă a actorilor; învățământul primar a devenit obligatoriu, iar cel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
face aceste calcule (vezi vol. I, pp. 413-141). 34. Diogene Laerțiu, op. cit., I, p. 116. 35. Ibidem, p. 119. În exprimarea autentică: „Zeuv" mevn kaí crono" e(í" a(eí kaí cqwvn h(n”. 36. Un exemplu amuzant este precizarea spectaculoasă a numărului de pești din Golful Tarentului. Hegel ne lasă să credem că a fost vorba de o înșelătorie facilă, uitând că Pitagora era vegetarian. Văzând numărul mic de pești mărunți prinși de ghinioniștii pescari, Pitagora a recurs la un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Rezultau două categorii de „preoți” cu cultură religioasă imperfectă: unii erau prea culți, rămânând profani și, poate, păgâni; alții erau inculți și chiar analfabeți. Cei din urmă păreau preferabili, fiind asimilați cu simplitatea hristică. De aceea numărul lor a crescut spectaculos. S-a dovedit însă că preoții analfabeți erau total incompetenți: nu știau să îndeplinească ritualurile, erau incapabili să convertească păgânii la creștinism, iar unii nici măcar nu puteau orationem dominicam („să rostească rugăciunea de duminică”). Autoritățile ecleziastice s-au speriat: Biserica
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să înțelegem de ce s-a ratat punerea în practica învățământului european a curriculumului pansofic, trebuie să luăm în considerare frământările spirituale și politice ale vremii. Începând încă din secolul al XVI-lea, „francmasoneria operativă” intrase în declin. Își anunța intrarea spectaculoasă în scenă așa-numita „francmasonerie speculativă”. Tonul l-au dat câțiva iluștri reprezentanți ai Renașterii 12. La jumătatea secolului al XVI-lea a fost inițiat Michel de Montaigne (deși acest burghez individualist detesta arhitecții și constructorii de catedrale). Rabelais era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
chimică pe care, mai apoi, a dezavuat-o, considerând-o un simplu ludibrium, o „joacă” fără valoare. De altfel, această povestioară s-a și pierdut. Nu și tema ei, însă. În preajma anului 1616, speranțele lui Andreae au cunoscut o resurecție spectaculoasă. Nunta Electorului Palatin cu fiica regelui Angliei i s-a părut că prevestește acea unificatio universală visată de el. Între 1614 și 1615 a conceput și a răspândit vestitele Fama și Confessio; la ele, în 1616, va face referință în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a secolului XX. O anumită aspirație spre „scientificitate” promovată în pedagogie încă din zorii Iluminismului s-a acutizat în prima jumătate a secolului XX și a părut că va câștiga primele roade în a doua jumătate a aceluiași veac. Progresele spectaculoase ale cercetărilor efectuate de psihologi asupra motivației și învățării au alimentat iluzia că se poate construi o știință a instruirii aptă să introducă în practica școlară o tehnologie educațională riguroasă și eficientă. Este un mod de a gândi vădit „scientist
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe primii oameni din Rai pentru că au mușcat din fructul cunoașterii, ci pentru că n-au băgat de seamă că fructul era corupt de un lăuntric vierme putrid. La sfârșitul anilor ’50 ai secolului trecut se părea că explorările curriculare avansau spectaculos și că s-a intrat deja în faza finală a pregătirilor pentru „lansarea la apă” a unei noi științe - teoria generală a curriculumului. Noua știință, asemenea ciberneticii și geneticii, ar fi trebuit să atingă idealul aristotelic al științei, adică să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
echilibrate prin marea izbândă științifică și tehnologică a zborului spre Lună. Erau „atacuri de cord” suferite de știința însăși. Istoria științei este marcată de acestea și savanții secolului XX ar fi trebuit să nu le uite. Sunt eșecuri și prăbușiri spectaculoase care au succedat mereu unor mari descoperiri și biruințe epistemice. Iată doar două exemple de năruiri care au avut loc în fizică, „regina științelor”. Tocmai când fizica newtoniană părea să-și fi epuizat domeniul formulând elegantele legi universale care elucidau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pregătea să intre triumfător în „cetatea științelor pozitive”, curriculumul modern s-a împiedicat și a căzut, ca în comediile bulevardiere ale lui Goldoni. Lucrarea lui George Beauchamp Curriculum Theory (1961) părea o adevărată „odă a curriculumului științific”. Beauchamp celebra asimilarea spectaculoasă a diferitelor rezultate ale cercetărilor psihologice, sociologice și antropologice în curricula formale (written curricula) și aprecia că, în acest mod, se naște autentica „știință a curriculumului”. A botezat această nouă știință „teoria curriculumului” (curriculum theory) și i-a atribuit patru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
schița teoria „învățării totale” prin așa-numitele „experiențe cruciale” (peak experiences). Ambele teorii se opuneau radical psihologiei behavioriste a învățării și formării personalității; și, în consecință, repudiau miturile curriculumului modern ale eficientismului, progresivismului și pragmatismului. Reconceptualismul și umanismul au evoluat spectaculos în deceniul următor, aplicând lovituri letale gândirii curriculare moderne și demonstrând că pilonii săi de bază, raționalitatea și obiectivitatea, sunt, de fapt, „călcâie ale lui Ahile”. Mentorul celor „doi părinți ai reconceptualismului” - Dwayne Huebner și James Macdonald - a fost profesorul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tragică”. Dar marile schimbări au avut loc în domeniul muncii și al supraviețuirii. Struggle for life și spaima de șomaj aproape că au dispărut. Roadele progresului științific și tehnic au fost resimțite direct și în proporție de masă. Au avansat spectaculos mai ales informatica, cibernetica, genetica și computer science. Cruda societate industrială a proletarilor antebelici și interbelici a murit. În locul ei a apărut comoda societate tehnologică a „gulerelor albe”, „managerilor”, „experților” și „operatorilor”. „Exploatarea omului de către om” s-a diluat în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de masă modernă are și ea, ca temei, cunoașterea - aceeași cunoaștere ce îi preocupă pe savanți, cercetători și marii cărturari, dar simplificată, „tradusă” în mituri, convertită în povești pe care „creierele mici și mijlocii” le pot asimila cu ușurință. Progresele spectaculoase și eșecurile înspăimântătoare ale științei au generat, în ultima jumătate de veac, și o nouă cultură de masă; aceasta a recepționat „din plin” atât triumfurile, cât și incertitudinile în care s-au împotmolit științele, intrând și ea în febra realității
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Stenhouse (1983); Gitlin și Price (1992); Patricia Holland (1989); Nelson Haggerson (1991); Joseph J. Scheurich (1991); Patti Lather (1991); C.A. Bowers (1991); David J. Flinders (1991); Sergiovanni și Starratt (1971, 1981) ș.a. Cercetările hiperraționalizate dedicate evaluării curriculare au avansat spectaculos în această perioadă prin contribuția unor personalități deja consacrate ale domeniului, cărora li s-au alăturat exploratori noi: George F. Madaus (1992); Thomas Kellaghan (1992); Michael Scriven (1975, 1990); J. Popham (1975, 1985); Robert Stake (1975); Elliot Eisner (1969, 1971
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
munci presupunea și asigurarea locului de muncă, dreptul la educație și asistență medicală gratuite. Prin aceste practici, noul regim a dinamitat, în fapt, structurile societății tradiționale românești. Pentru înregistrarea progreselor, indicatorii demografici sunt semnificativi ca bază de comparație. Cea mai spectaculoasă schimbare în statutul femeii a decurs din accesul și gratuitatea educației la toate nivelurile. Potrivit recensământului din 1930, 44% din populația Vechiului Regat era analfabetă, la fel 62% din populația Basarabiei, 34% din Bucovina și 33% din Transilvania (Dogan, 1999
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
câte una privată. Pentru înțelegerea metodelor de criptare și a tehnicilor folosite în criptanaliză, o trecere în revistă a operațiunilor fundamentale de criptare este strict necesară. Vom constata că, de-a lungul celor patru mii de ani, evoluțiile au fost spectaculoase și înțelepciunea acelor vremuri ne încântă și acum. Plăcerea este cu atât mai mare, cu cât concepte și tehnici foarte vechi se regăsesc în sistemele moderne de criptare, firește, beneficiind de acumulările de-a lungul timpului. 5.3.1. Substituțiatc
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
În figura 7.1 se poate vedea reprezentarea grafică a acestor modele. Figura 7.1. Topologiile utilizate cel mai frecvent Topologia magistrală este cea mai folosită atunci când se realizează rețele locale de mici dimensiuni, iar performanțele nu trebuie să fie spectaculoase. Acest model topologic se mai numește și magistrală liniară, deoarece există un singur cablu care leagă toate calculatoarele din rețea. Avantajul este atât acela al costului mai scăzut (se folosește mai puțin cablu), dar și acela că, în cazul ruperii
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Și viermii sunt speciali pentru că ei nu infectează fișierele existente pe disc. Ambele categorii sunt catalogate ca programe malițioase, malware, deoarece au misiuni de distrugere prin aplicații sau fișiere benigne. Pentru a denumi programele de tip cal troian, în urma creșterii spectaculoase a numărului lor în perioada 2004-2006, Kaspersky Lab. a introdus un nou termen: trojware (adică toate programele malițioase care nu se pot autoreplica: backdoors, rootkits și cai troieni). Caii troieni nu sunt ceea ce par a fi, înșelând utilizatorul la prima
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Roxana Sorescu, Cu Andrei Pleșu despre intelectualii români și Europa, LCF, 1995, 12, 13; Mircea Muthu, În interval, TR, 1995, 14; Diana Adamek, Zeul ascuns, TR, 1995, 14; Ulici, Lit. rom., I, 496-497; Ioana Pârvulescu, „Binele e discret, răul e spectaculos” (interviu cu Andrei Pleșu), RL, 1996, 33; Iosif Sava, Invitații Eutherpei, Iași, 1997, 263-307; Spiridon, Interpretarea, 141-145; Dicț. esențial, 668-673; Rodica Binder, Îngerul melancoliei, OC, 2001, 55; Manolescu, Lista, III, 398-402; Popa, Ist. lit., II, 1063-1064; Gheorghe Grigurcu, Conștiința peripatetică
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
unei discipline ce se vrea „științifică”, i se integrează și volumele Modele și exemple (1971), Forma ca deformare (1975) și Competență și performanță (1982). Conținutul eterogen, având în vedere predilect etapa contemporană, este pus în pagină eseistic. P. combină pozitivismul spectaculos cu regia ironică, unde spiritul speculativ își adjudecă spații întinse. Argumentarea pornește de la fenomene particulare, traseul nu stârnește inițial vreo surpriză, pentru ca, la un moment dat, comentatorul să submineze habitudinile și să propună o rețea de idei ce nu mai
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
acum de poeții români. Dar toată această licitație a marilor sentimente nu sfârșește în distanțare ironică și sarcasm, ci într-o reasumare. De aceea efectele comice, strălucite altfel, sunt pasagere. Tragicul existenței este reasumat împreună cu comicul ei inerent. [...] Disocierea ironică, spectaculoasă, sfârșește într-o îmbrățișare sentimentală. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Familia Popescu, București, 1987; Cuvânt înainte, București, 1988; Arta Popescu, București, 1994; Caiet de citire și de caligrafie, îngr. și postfață Nicolae Țone, București, 2003. Repere bibliografice: Marin Mincu, Doi poeți postmoderniști
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]