3,995 matches
-
progrom și puși să înalțe digul anti-tanc dinspre comuna vecină Todireni, iar femeile sunt cernite, veșnic cu ochii în lacrimi. Într-o zi, pe izlazul comunal Hlipiceni aterizează un avion, după ce a făcut câteva raiduri deasupra celor două comune. Sătenii speriați au privit cu mare mirare apariția, zborul și aterizarea pe islaz a aparatului, ca apoi curiozitatea să-i împingă spre acel loc, spre a vedea ce se întâmplă. Mare le-a fost mirarea când au văzut că din aparat s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Și cerul pustiu. Viitorul e în ouă Uneori, cuprins de sentimente obscure cărora nu le deslușesc înțelesul, o iau razna, căutând ceea ce nu am pierdut, înspre marginile tot mai vechi, mai jerpelite ale orașului. Case fără număr, câte o capră speriată, vântul care șuieră în voie și mai ales o tristețe leneșă, o abulie melancolică, ce mă îndeamnă spre acele teritorii insalubre, nerecomandabile unui om cu scaun la cap. Eu însă nu cred că am scaun la cap... (ce expresie: cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cărvavena, Place vdovița Liutoranena, Marș, marș, Zghenerala naș... Orele de desen le ținea Gheorghe Șaru, un pictor mereu citat în presă pentru portretul lui Ilie Pintilie care-l înfățișa pe celebrul ilegalist într-o postură dârză care mai degrabă părea speriată. Mic și sfios ca o fecioară, Șaru nu rezistă impertinențelor cu care școlarii îl încercau pe fiecare profesor de cum apărea întâia oară în clasă. Pleca în timpul orelor, zicând că merge după director; de fapt aștepta pe hol să sune clopoțelul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și tot pe partea noastră (ce noroc a avut biata Soltana !), către sfârșitul parăzii, a urcat atunci automobilul regal. Pe perinele din spate ședea regele împreună cu maică-sa. Sta țeapăn pe banchetă într-o uniformă plină de decorații, rotindu-și speriat, în toate părțile, ochii mari. Mai târziu mi-am dat seama că aștepta ca, din clipă în clipă, să audă vreo împușcătură. Era cu toate astea un tânăr impunător: cred că putea fi socotit cel mai frumos cap încoronat al
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
activitatea s-a dovedit atractivă. Nici de data asta bătrânul n-a fost ocolit de necazuri. Jinduindu-i uneltele, un coleg l-a pârât că profesorul îi lasă pe elevi să facă icoane. Fapt extrem de grav pe vremea educației atee. Speriată, directoarea instituției i-a făcut moșului inspecție. I-a văzut pe copii că pirogravează tablouașe: un cățel, un pisic, o zburătoare. - Face îngeri, a sugerat invidiosul. Cercul de pirogravură a fost desființat iar profesorului i s-a desfăcut contractul. Moș
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
câteva mori, smulse din ancorele lor, s-au oprit în fața arcadelor podurilor, blocând fluxul apelor. Multe case s-au prăbușit. În inima nopții, forțele naturii păreau să se dezlănțuie: zguduiri ușoare de cutremur au semănat fiori de teroare printre lumea speriată, care se înghesuise la ultimele etaje ale locuințelor. Un urlet înfricoșător a răsunat lugubru pe străzi, transmițându-se rapid pe fundăturile orașului: «Adigele a rupt malurile!». Și iată o undă murdară depășind barierele rămase și învăluind ca o caracatiță imensă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
într-adevăr de «o tărie» extraordinară pentru a săvârși acest pas radical. A făcut-o și nu s-a căit niciodată. A vândut totul, a renunțat la funcțiile publice, a rupt-o cu trecutul. Și-a salutat familiarii uimiți și speriați și a intrat în Casa Domnului, sărac, dar cu inima bogată și plină de bucurie. Era 20 august 1909. Vestea s-a răspândit fulgerător în saloanele aristocrației veroneze. Cine îl considera nebun, cine imprudent. Fratele Giovanni nici nu a voit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
uscate, aride, încremenite. Lanțurile albe ale munților calcaroși s-au îmbibat cu pete mari și rotunde acoperite cu o crustă de sânge tineresc. În timp ce tineretul era secerat de mitralierele austriece, numai bătrânii și femeile secerau grâul de pe câmpuri, muți și speriați, în așteptarea trepidantă a veștilor care ajungeau de pe câmpul de luptă. Viața în Casa Copiilor Buni a devenit dificilă, din lipsă de alimente și de carență de personal. «Să continuăm, fraților, cât se poate. Domnul va avea grijă», încuraja don
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
convingere în această sarcină de a bate și ucide, încît a fost suficientă o amenințare de forțare a Strîmtorii și de îndreptare a tunurilor de pe nave asupra lui Ildiz Kiosk 53 pentru ca ordinul de încetare a masacrelor, dat de sultanul speriat, să fie respectat întocmai și imediat. Domnul Nelidov, pe atunci ambasador la Constantinopol, îmi povestea că a văzut de la fereastră o scenă tipică: un grup de armeni care fugeau, iar alții, deja resemnați, căzuți în genunchi, se aflau în fața cîtorva
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sunt "dureri înăbușite", cum se cade să fie suferințele unui primitiv. Eroii au o "taină" pe care nu știu s-o exprime, care-i duce la iuți gesturi crunte, după care rămân mereu întunecați și într-o sălbatecă sau numai speriată stupoare. O vreme, prin influența directă ori mijlocită a lui Zola, se încearcă studiul social. Crâșma e scena tipică de desfășurare a faptelor, locul de pierzare, unde necăjiții se alcoolizează. Se continuă dealtfel nuvelistica epocii. Toți eroii lui Sadoveanu sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
roșcate", zmeul ținut de doi țărani e "arestat", sfoara lui "curge spre cer", iar cerul toarce înăbușit, trenul la orizont e "un punct negru, dușmănos ca o gaură de revolver încărcat", clanța ușii trântite descarcă un foc de pușcă, ciorile speriate izbucnesc "carbonizînd livada și cerul, cu o explozie de negru sonor", ochii Olguței sunt negri "ca două capete de rândunică ieșite din cuib". Prin adânca incursiune în sufletul copilăresc, prin atmosfera de fericire și prin prospețimea recepției, Ulița copilăriei și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a ajutat să-i oprim pe acești răi, să cadă prinși. Le-am dat la gioale și i-am trimis spre judecare lui Dromioxto. Cu voce răgușită și plină de dispreț a chemat soborul să privească acești copii neastîmpărați și speriați, vrednici de batjocura lor”. Cum geții își tratau prizonierii cu generozitate, au găsit o cale ca și acești dușmani speriați să înțeleagă faptul că bunurile săracului nu pot face ave- rea bogatului. Legenda ne spune despre un ospăț la care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
spre judecare lui Dromioxto. Cu voce răgușită și plină de dispreț a chemat soborul să privească acești copii neastîmpărați și speriați, vrednici de batjocura lor”. Cum geții își tratau prizonierii cu generozitate, au găsit o cale ca și acești dușmani speriați să înțeleagă faptul că bunurile săracului nu pot face ave- rea bogatului. Legenda ne spune despre un ospăț la care s-au întîlnit două lumi di-ferite. Tăblița 24 confirmă mitul și ne spune cum Dromichete i-a potopit pe mace-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
trupului meu, dar tot fără efect. Nu știu cum am reușit să întorc piedica armei, și arma a luat foc. Alicele au intrat în tavan, arma a căzut din cui, camera s-a umplut de fum și de miros greu. Sora Nica, speriată, a rămas sub așternut, iar eu am fugit afară să mă ascund. Ce spaimă a fost pe mămica, atunci când a auzit detunătura ! A fost străfulgerată că am umblat la pușcă, și că amândoi copiii suntem morți. A intrat înspăimântată în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fost dat afară din clasă pentru că tulburam liniștea cu plânsul meu plin de sughițuri. Am ajuns acasă tot plângând, părinții s-au supărat rău. Ei au fost convinși că eu nu eram vinovat. Am avut sughițuri și visuri urăte, cu speriatul în somn câteva nopți, dar la școală nu m-am mai dus. în toamna care a urmat am mers din nou în clasa I-a dar nu la „domnu” Tănăsescu, ci la „domnu” Baștiurea, care m-a scos premiant. în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a înțeles ce-i cu mine, mă cunoștea bine . A poruncit elevului să stea lângă mine, pentru ca dacă mă voi trezi, să-mi spună să merg la comandamentul companiei. La câteva minute după plecarea căpitanului, mi-am revenit, am sărit speriat și am dat cu ochii de Viorel, care mi-a istorisit toate cele relatate mai sus. Ajuns la comandament, căpitanul și-a scos pistolul și l-a îndreptat asupra mea: „Moisei, suntem în linia I-a, te împușc fără Curte
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
le-am trimis în mai multe rânduri alimente prin soția mea studenta Marta Miron, căsătorită Moise. Primită în incinta închisorii cu pachetul cu alimente, a fost legitimată și apoi a fost speriată că va fi pedepsită pentru ceea ce face. Deși speriată, la insistența mea, a mai mers de două ori cu alimente la colegii ei de an. Cu acest prilej „colonelul” Karol Popik i-a propus soției să divorțeze de subsemnatul dacă vrea să lucreze în învățământ. Era pedagogă la Liceul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a făcut ora 10. Eram transpirat și obosit. Când am deschis poarta la ograda casei celui ce m-a poftit, dânsul ieșea din „bucătăria de vară”pe ciardac, cu o scobitoare între dinți. M-a văzut și deodată, ca un speriat descumpănit a strigat: Piu!. Dracu a știut că vii? Am mâncat. Cu poarta între deschisă i-am răspuns calm: Nu-i nimic bade Andrei, am să vin altă dată” și din poarta gospodăriei lui am pornit înapoi pe același drum
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
era vreo apă prin apropiere, nu sufereau de sete, că beau dimineața picături de rouă de pe firele de iarbă.” (Al. Brătescu Voinești, Puiul) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie două cuvinte cu înțeles asemănător pentru cuvintele: speriat, a mângâiat . 2. Transcrie două secvențe care descriu spațiul, respectiv timpul în care este plasată întâmplarea. 3. Explică înțelesul replicii mamei: “Când te-i face mare, o să faci cum ai vrea tu, dar acum, că ești mic, să nu
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
mai multe categorii de pacienți: unii foarte grăbiți, care doreau să scape cât mai repede de problemele de sănătate și să-și continue activitățile, fără să dea prea multă atenție avertismentelor mele privind repercursiunile În timp ale bolii; alții foarte speriați și contrariați de ceea ce li se Întâmplă, deschiși la orice „speculație” privind boala și viitorul ei dar și concentrați În folosirea informațiilor pentru a-și forma propria concepție, suspicioși la sfaturile medicale, ca și cum „ar fi știut ei...”. Cel mai mult
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
știu ce-a mai făcut. — A tras? — Nu. Când l-am întâlnit în redacție peste câtva timp a început să râdă, și râzi, și râzi. Mi-a zis: “ Cum credeai, bre, c-o să te împușc? Uite revorverul, e gol!” „-M-ai speriat, domnule Eminescu!” „-Te-ai speriat! Ha! Ha! Ha!”. A râs apoi o grămadă. — își uitase de articol? — își uitase. A doua zi, însă, a fost internat la Caritatea, căci d. Chibici, la care ședea, nu-l mai putea ține în frâu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
făcut. — A tras? — Nu. Când l-am întâlnit în redacție peste câtva timp a început să râdă, și râzi, și râzi. Mi-a zis: “ Cum credeai, bre, c-o să te împușc? Uite revorverul, e gol!” „-M-ai speriat, domnule Eminescu!” „-Te-ai speriat! Ha! Ha! Ha!”. A râs apoi o grămadă. — își uitase de articol? — își uitase. A doua zi, însă, a fost internat la Caritatea, căci d. Chibici, la care ședea, nu-l mai putea ține în frâu. — Ce făcea? — în noaptea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
biblie - amintire - turmă - baie - colibă - rapid - albastru - înfometat - preot - ocean - cap - poet - lung - religie - whisky - copil - amar - ciocan - însetat țintă parc - unt - doctor - puternic - hoț - leu - veselie - pat greu - tutun - bebeluș - lună - foarfece calm - verde - sare - stradă - rege - brânză - floare speriat. În lucrarea „Secretele creativității” ([23]) M. Michalko prezintă o listă de „cuvinte alese la întâmplare”, care conține peste 1000 cuvinte grupate câte cinci. Se încearcă asocieri cu toate cele 5 cuvinte din grup. 10.2.2 Metoda matricelor Metoda matricelor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
138-140; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 91-96; Iorgulescu, Scriitori, 253-254; Alex. Ștefănescu, Profunzimea satirei, CNT, 1979, 30; Mircea Popa, Între truculența limbajului și candoarea visului, TR, 1979, 36; Sultana Craia, Spațiul ficțiunii, LCF, 1979, 39; Dana Dumitriu, Locatarul speriat, RL, 1979, 44; Vasile Andru, Nevoia de sperietori, VR, 1979, 12; Maria-Luiza Cristescu, Dansul cuvintelor, RL, 1980, 9; Ioan Holban, Motivul călătoriei, LCF, 1980, 40; Vasile Chifor, Un roman ironic, O, 1980, 41; Mircea Zaciu, „Dovezi de iubire ce nu
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
îndrăzneț, era un tip excepțional. Nu înalt de talie, uscățiv, încăleca calul și însoțit de tovarăși călări pornea prin mahalale după aventuri și orgii, intra călare prin cârciumi, chiuind și trosnind din bici, galopa în fruntea bătăușilor săi, iar lumea speriată fugea din fața lui. Când pornea Ilie Geambașu la petrecere prin stradele mărginașe se răspândea teroarea. Căci, dacă întâlnea vreun adversar sau pe unul pe care avea pică, îl snopea în bătăi. Apoi erau femeile. Nenorocire pentru aceea pe care punea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]