4,196 matches
-
în el. El creează, la Brazzaville, la 27 octombrie 1940, Consiliul de apărare a Imperiului, apoi, la 24 septembrie 1941, Comitetul național francez care asigură "exercițiul provizoriu al puterilor publice", format din comisari. Astfel, Franța liberă se dotează cu structuri statale. Veniți din orizonturi politice foarte diferite, francezii liberi sînt uniți prin voința de a continua lupta, prin refuzul "uzurpării" practicate de către guvernul de la Vichy, prin fidelitatea față de de Gaulle. Mișcările de rezistență ivite, începînd cu toamna lui 1940, în Franța
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
consiliul județean, prefectura, partidele politice relevante la nivel de județ. Apoi, consiliile județene, locale și filialele județene ale partidelor politice devin agenți în raport cu guvernul, agențiile guvernamentale, partidele politice principale, parlamentul, președintele etc. În final, guvernul (statul), respectiv diferite organizații internaționale statale devin agenți în raport cu sistemul internațional anarhic. Interacționând, agenții și strucuturile construiesc mediile sociale în care ne desfășurăm existența. Astfel, realitatea socială, cu toate obiectele și subiecții care o definesc, este construită social. Factorii materiali nu există independent de percepția și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regulile și normele lui Onuf îmi sunt mai utile decât practicile sociale ale lui Hopf, pe care oricum le includ deși nu se centrează neapărat asupra lor. În sfârșit, Onuf consideră anarhia internațională ca o consecință neintenționată a activității agenților statali, suverani, independenți și interdependenți. Ca orice consecință neintenționată a agenților sociali, ea poate fi înlătuată gradual, prin eforturi conjugate (Onuf în Kubálková, Onuf, Kovert: 1998, 58-78). Aici apare cu maximum de vizibilitate diferența dintre constructivismul moderat al lui Wendt, "materialism
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
corolarul destalinizării operate de Nikita Sergheevici Hrușciov (Brogan: 1990, 45-55; Taras: 1986, 44-51). Germania de Est, asupra căreia voi insista când voi trata emergența Războiului Rece și maniera în care va impacta configurarea "lagărului socialist", ilustrează, prin artificialitatea caracterului său statal și dependența integrală de directivele centrului moscovit determinarea sovieticilor de a preveni revirimentul Germaniei postbelice, cel puțin în termeni occidentali. Fiind o creație exclusiv sovietică și o consecință a demarării Războiului Rece, Republica Democrată Germană își urmărea cel mai bine
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
referitoare la gradul și natura relațiilor cu Belgradul, aflate în curs de restabilizare. Pe cele mai contrastante poziții s-au situat Hrușciov, care propusese o conciliere cât mai profundă între Uniunea Sovietică și Iugoslavia, atât în ceea ce privea relațiile inter- statale cât și cele interpartinice, ideologice și Molotov, pentru care Tito rămăsese în continuare antisovietic și își pierduse deci calitatea de comunist, ministrul de externe sovietic accentuând necesitatea unei simple "normalizări a relațiilor diplomatice", nedublată de o reapropiere ideologică (Brzezinski: 1971
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mari puteri, se imagina pe sine, mai devreme sau mai târziu, romantic, în fruntea unei societăți dezvoltată industrial și demografic, pe care să o structureze ideologic prin dezvoltarea și definitiva impunere a unei conștiințe leniniste și politic prin intermediul unui aparat statal exacerbat. Ceaușescu era categoric frustrat de faptul că nu era liderul unei mari puteri (Popescu: 1993; Alexandrescu în Rusan: 2001, 582). Naționalismul conținut în leninismul romantic nu a deținut niciodată o bază reală care să îi dea posibilitatea de a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
societățile împărțite în clase, statul este instrumentul prin care clasa dominantă în plan economic și politic își exercită opresiunea asupra claselor exploatate. Îndeplinindu-și „misiunea sa istorică”, proletariatul smulge, pe cale revoluționară, puterea de stat burgheziei și își făurește propria organizare statală, organizare care, potrivit lui Marx, nu putea fi altceva decât o dictatură de clasă: „dictatura revoluționară a proletariatului”. La rându-i, Lenin afirma: „Statul este o organizare specială a forței, este organizarea violenței în vederea reprimării unei anumite clase. Dar care clasă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
specialitate educația interculturală și multiculturală este tratată diferit de educația civică, noi o considerăm o parte intrinsecă a acesteia, deoarece toate societățile sunt mai mult sau mai puțin mozaicuri multiculturale (mai ales în condițiile creșterii mobilității transfrontaliere, ale diluării granițelor statale în Uniunea Europeană) și nu putem imagina participarea socială a fiecăruia fără a avea dreptul la afirmarea și respectarea propriei identități și a celorlalți. O societate, oricât de dezvoltată din punct de vedere economic, poate fi măcinată din interior de tensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
context european, respectând și acceptând individualitatea și particularitățile celorlalte culturi/popoare. Toate acestea se multiplică la nivel mondial, în condițiile provocărilor globalismului. Aceste deziderate se pun în practică prin intensificarea mobilității transfrontaliereșia cooperării internaționale, prin parteneriate regionale ce transcend granițele statale (vezi așa-numita tendință a regionalizării învățării, afirmată tocmai în această idee, realizată prin intensificarea schimburilor culturale, nu numai a celor economice, prin întărirea colaborării și comunicării în rețea, un exemplu fiind demersurile scandinave). Fiecare dintre noi suntem conștienți de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
iar, mai târziu, pe D. Gusti (care proiectează modelul „școlilor superioare țărănești” ce vor fi create de E. Neculau, Apostol Culea, Stanciu Stoian sau Gh.T. Dumitrescu). Printre obiectivele acțiunilor inițiate de cei menționați anterior, se numărau: modernizarea societății, realizarea unității statale prin educație, consolidarea independenței naționale prin cultură și implicarea adulților în viața socială și politică, prin instruire practică. În același timp, a existat o puternică mișcare de educare a categoriilor sociale lipsite de pregătire culturală, școala devenind o adevărată instituție
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
specialitate educația interculturală și multiculturală este tratată diferit de educația civică, noi o considerăm o parte intrinsecă a acesteia, deoarece toate societățile sunt mai mult sau mai puțin mozaicuri multiculturale (mai ales în condițiile creșterii mobilității transfrontaliere, ale diluării granițelor statale în Uniunea Europeană) și nu putem imagina participarea socială a fiecăruia fără a avea dreptul la afirmarea și respectarea propriei identități și a celorlalți. O societate, oricât de dezvoltată din punct de vedere economic, poate fi măcinată din interior de tensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
context european, respectând și acceptând individualitatea și particularitățile celorlalte culturi/popoare. Toate acestea se multiplică la nivel mondial, în condițiile provocărilor globalismului. Aceste deziderate se pun în practică prin intensificarea mobilității transfrontaliereșia cooperării internaționale, prin parteneriate regionale ce transcend granițele statale (vezi așa-numita tendință a regionalizării învățării, afirmată tocmai în această idee, realizată prin intensificarea schimburilor culturale, nu numai a celor economice, prin întărirea colaborării și comunicării în rețea, un exemplu fiind demersurile scandinave). Fiecare dintre noi suntem conștienți de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
iar, mai târziu, pe D. Gusti (care proiectează modelul „școlilor superioare țărănești” ce vor fi create de E. Neculau, Apostol Culea, Stanciu Stoian sau Gh.T. Dumitrescu). Printre obiectivele acțiunilor inițiate de cei menționați anterior, se numărau: modernizarea societății, realizarea unității statale prin educație, consolidarea independenței naționale prin cultură și implicarea adulților în viața socială și politică, prin instruire practică. În același timp, a existat o puternică mișcare de educare a categoriilor sociale lipsite de pregătire culturală, școala devenind o adevărată instituție
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ctitor al instituțiilor culturale. Așa s-a ajuns la ideea comasării forțate de la TRA în proaspătul ne înființat încă Centru De Proiecte Culturale București. Ciudat e că, venind la conducerea țării, prin opțiunea majorității, Convenția Democrată, având autoritate locală și statală, lucrurile pentru mine și proiectul meu, în loc să se limpezească, s-au înrăutățit. Teatrul a fost vândut... îngropat de viu. Delicte împotriva unui artist... La țigănci, proza lui Mircea Eliade, dramatizată de Gelu Colceag, pentru care TRA primise acordul de reprezentare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ceea ce face cu putință, susțin autorii, o teorie a violenței. Ei menționează faptul că în timpul și după un război, violența interpersonală în societate scade. Această regulă de manifestare a violenței are o aplicație generală. Altă regulă generală este suprapunerea violenței statale cu aceea interpersonală. Această suprapunere este legată de tiparele culturale specifice de tip colectivist și non egalitarist. în societățile cu nivel crescut de violență pedepsele ce se aplică sunt mai dure și mai violente. Societățile sărace au nivel mai crescut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un prototip al legislației complexe care există azi pe plan internațional și la nivel național. Deși educația e foarte importantă, nu există măsuri mai eficiente de prevenire a violenței decât respectarea legii. O bună legislație și impunerea ei de către mecanismele statale protejează în modul cel mai eficient populația, față de violență. Resortul primar al legilor îl reprezintă protejarea și satisfacerea nevoilor oamenilor pentru supraviețuire, dezvoltare și funcționare sănătoasă. Violența a fost întotdeauna cel mai mare adversar al stării de sănătate a individului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a traumei și a efectelor traumei în rândurile autorităților, dar și a personalului de îngrijire. Astăzi, probabil că există un mai bun potențial reactiv la nivelul comunităților față de catastrofele naturale care par destul de frecvente în ultimii ani. în ciuda unei politici statale colectiviste, în perioada comunismului, sub amenințarea permanentă și consecutiv politicilor de urbanizare și industrializare forțată, s-a petrecut o rupere a țesutului social existent tradițional în satele din România. Oamenii au devenit indiferenți față de dificultățile vecinilor, față de ceea ce se întâmplă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
perspectivă mai largă. Asumpția principală pe care se fundamentează acest demers este că guvernarea unei societăți e un instrument În folosul cetățenilor, că cetățenii reprezintă unitatea fundamentală a unei orânduiri sociopolitice, și nu doar o componentă secundară Într-o logică statală a universului sociopolitic. Prin urmare, politicile publice reprezintă resursa principală a cetățenilor, instrumentul prin care aceștia Își pot Îmbunătăți situația. Acest instrument poate fi mai mult sau mai puțin eficient, În funcție de configurația instituțională concretă prin care este materializat. Însă, În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
tactic net superior pe care Îl conferă o structură militară ierarhică și centralizată. În plus, preponderența pe care logica de conflict a avut-o În decursul istoriei oferă o explicație plauzibilă a rolului fundamental pe care l-a deținut instituția statală În societate. În acest context conflictual, instituția statală s-a dovedit a fi cea mai eficientă dintre alternative În a rezolva problema de politică publică a supraviețuirii În fața atacatorilor. Din această perspectivă, putem clarifica raportul dintre stat și procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
structură militară ierarhică și centralizată. În plus, preponderența pe care logica de conflict a avut-o În decursul istoriei oferă o explicație plauzibilă a rolului fundamental pe care l-a deținut instituția statală În societate. În acest context conflictual, instituția statală s-a dovedit a fi cea mai eficientă dintre alternative În a rezolva problema de politică publică a supraviețuirii În fața atacatorilor. Din această perspectivă, putem clarifica raportul dintre stat și procesul de realizare a politicilor publice. În loc să privim realizarea politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și de elaborare a politicilor publice la nivel național, actualul demers este ușor simplificat și Încearcă să pună În balanță diversele răspunsuri la Întrebări aparent simple: cine decide asupra politicilor europene? Putem identifica, În procesul decizional european, mai degrabă actori statali sau suprastatali? Ce implicații decurg de aici pentru demersurile academice și empirice care abordează problema eficientizării procesului decizional și a elaborării și implementării politicilor publice? Pentru ca cititorul să-și poată formula propria opinie cu privire la problema care constituie subiectul analizei de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a Uniunii să apară și problematica controlului parlamentar asupra Comisiei. Totuși, poziția acesteia În raport cu formularea de politici se menține, Consiliul și Parlamentul nelegiferând propuneri la care nu a lucrat Comisia. Mai mult, prin asistarea formării de rețele relevante de actori statali și non-statali sau prin ghidarea modalității de operare a acestora, Comisia și-a menținut poziția de instituție independentă de elaborare a politicilor și Își poate mări puterea de a influența Consiliul de Miniștri și Parlamentul (Richardson, 1996). Înainte de Maastricht, Comisiei
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
opțiunea pentru asigurarea suplimentară (fie În sistem privat, fie prin creșterea contribuției la asigurările de sănătate obligatorii) este agreată doar de 27% dintre respondenți. Aproape dublu (45%) preferă să plătească din buzunar pentru tratamente care nu sunt acoperite de asigurarea statală, atunci când beneficiază de ele. Această opțiune se poate explica prin trei factori: - neîncrederea oamenilor În potențialii gestionari ai banilor din sistemul de asigurări; - lipsa obișnuinței de a gestiona riscul la nivel individual prin sisteme de asigurări; - lipsa unei culturi medicale
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sunt percepuți ca fiind o povară În cadrul societății, un grup care afectează imaginea României În Europa, dezvoltându-se astfel un tip de abordare foarte riscant: majoritate/minoritate. În loc să existe o abordare a romilor din prisma cetățenilor țării, la nivelul instituțiilor statale, romii sunt percepuți ca fiind un alt tip de grup, unul special. De exemplu, ministrul Integrării Europene, Anca Boagiu, În 28 martie 2006, Într-un articol publicat În La libre Belgique, spunea că „romii sunt folosiți ca un exemplu negativ
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de stigmatizare ce Îi fac chiar și pe romi să-și refuze apartenența la propriul grup etnic. Stigmatul social, În interiorul și exteriorul grupului etnic rom este așa de mare, Încât construirea unei imagini pozitive este aproape imposibilă. Care sunt mecanismele statale și societale prin care se asigură o reprezentare echitabilă a intereselor fiecărui grup etnic din societate? Cât de mult se poate cere unui grup etnic să se schimbe, atâta vreme cât societatea majoritară are propriile blocaje, refuzând să renunțe la imaginile dezumanizante
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]