4,737 matches
-
2 și art. II pct. 5 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative, caracterizate printr-o tehnică legislativă inadecvată, nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. Prin urmare, rămân pe deplin valabile argumentele reținute în Decizia nr. 573 din 3 mai 2011 , potrivit cărora "acest viciu de redactare afectează garanțiile constituționale privind dreptul la
DECIZIE nr. 3 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 şi pct. 5 şi art. II pct. 3 şi pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258362_a_259691]
-
normele legii sunt imprecise și nu prevăd sancțiuni exprese. Așa cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, o normă juridică lipsită de previzibilitate antrenează, în consecință, încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit cărora: "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie." Prin legea de față se stabilește dinainte conduita procesuală a părților aflate în litigiu, ceea ce este împotriva dispozițiilor art. 124 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul potrivit căruia justiția este unică, imparțială și
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
celelalte critici de neconstituționalitate, instanța apreciază că acestea sunt întemeiate. Prin art. 1 alin. (5) din Constituție s-a instituit un veritabil principiu general al întregii reglementări constituționale: caracterul normativ, obligatoriu, al Constituției și legilor adoptate în baza sa, precum și supremația Constituției ca valoare fundamentală a oricărui stat de drept. Legiuitorul are libertate de a da formă veniturilor și cheltuielilor statului, însă această libertate este contrabalansată și restrânsă de obligația legiuitorului de a respecta aspectele procedurale ale principiului unui stat democratic
DECIZIE nr. 540 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258817_a_260146]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 : "Prevederile art. 32-34 intră în vigoare la data de 1 mai 2009." În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autoarea excepției invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) potrivit căruia respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (2) referitor la principiul că nimeni nu este mai presus de lege, art. 135 alin. (1) referitor la economia României. Examinând excepția
DECIZIE nr. 540 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258817_a_260146]
-
a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme" și, pentru ca această prevedere să nu rămână doar la stadiu declarativ, în art. 1 alin. (5) din Constituție se instituie obligația tuturor, inclusiv a autorităților publice, de a respecta Constituția, supremația acesteia și legile. În aceste condiții, Curtea a reținut că art. 4 alin. (1) din Codul fiscal reprezintă un text de principiu ce consfințește regula modificării și completării sale cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a normelor modificatoare
DECIZIE nr. 540 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258817_a_260146]
-
are responsabilități de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitară a prezentului cod." În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autorul excepției invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitor la statul de drept și la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (2) referitor la principiul "Nimeni nu este mai presus de lege", art. 56 referitor la contribuțiile financiare, art. 61 referitor la rolul și structura Parlamentului, art. 73 alin. (1) referitor la categoriile de
DECIZIE nr. 424 din 24 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (3) şi art. 6 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257858_a_259187]
-
o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii se dă unui text legal o anumită interpretare nu este de natură a fi convertită într-un fine de neprimire care să oblige Curtea ca, în pofida rolului său de garant al supremației Constituției, să nu mai analizeze textul în cauză în interpretarea dată de instanța supremă. Constituția reprezintă cadrul și măsura în care legiuitorul și celelalte autorități pot acționa; astfel și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont
DECIZIE nr. 534 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , precum şi ale art. 5 alin. (5) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258981_a_260310]
-
autorități pot acționa; astfel și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie. Din perspectiva raportării la prevederile Constituției, Curtea Constituțională verifică constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată prin recursurile în interesul legii. A admite o teză contrară contravine înseși rațiunii existenței Curții Constituționale, care și-ar nega rolul
DECIZIE nr. 534 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , precum şi ale art. 5 alin. (5) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258981_a_260310]
-
mai importante privesc corelarea, prin modificare, a cadrului legislativ și normativ în vigoare". 13. Pentru aceste considerente, se susține încălcarea art. 1 alin. (4) și (5), precum și a art. 61 alin. (1) din Constituție, privitoare la separația puterilor în stat, supremația Constituției și rolul Parlamentului. II. Critici de neconstituționalitate intrinsecă Încălcarea art. 120-122 din Constituție, referitoare la Administrația publică locală (Principii de bază, Autorități comunale și orășenești, Consiliul județean) 14. Se arată că, potrivit Legii fundamentale, purtători ai autonomiei locale sunt
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
și corecta funcționare a circuitului civil, inclusiv în legătură cu proprietatea publică ori privată aflată în administrarea consiliilor județene și/sau consiliilor locale, după caz". Încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, privitor la statul de drept, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor 23. În opinia autorilor sesizării, legea criticată "este de natură să creeze insecuritate, incoerență și instabilitate legislativă sub aspectul prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative". 24. Astfel, soluțiile
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
cu cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum și cu necesitatea armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele internaționale la care România este parte". Legea "pune în cauză stabilitatea legislativă, predictibilitatea normelor de drept și, implicit, statul de drept, supremația Constituției și legilor țării". Aceasta introduce două noțiuni care "sunt împotriva stabilității și predictibilității sistemului juridic, a supremației Constituției și legilor țării, și anume conflictul de reglementare și prevalența unor dispoziții legale față de alte prevederi ale legilor în vigoare". 25
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
tratatele internaționale la care România este parte". Legea "pune în cauză stabilitatea legislativă, predictibilitatea normelor de drept și, implicit, statul de drept, supremația Constituției și legilor țării". Aceasta introduce două noțiuni care "sunt împotriva stabilității și predictibilității sistemului juridic, a supremației Constituției și legilor țării, și anume conflictul de reglementare și prevalența unor dispoziții legale față de alte prevederi ale legilor în vigoare". 25. Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în care s-a statuat că, deși normele de tehnică legislativă nu
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; ... - Art. 102 alin. (1): "Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice"; - Art. 120: "(1) Administrația publică din
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiții, oportunitatea și conținutul inițiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, și nu Curții Constituționale ca garant al supremației Legii fundamentale". 75. Tot astfel, prin Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010, Curtea a reținut că "acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul își poate angaja
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
din contră ele se completează, obiectivul celui din urmă fiind o mai bună administrare și gestionare a resurselor locale. (2.2) Critici referitoare la încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție cu privire la statul de drept, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor 94. Un prim aspect vizează obligația legiuitorului de a respecta Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006, atunci când adoptă măsuri care se circumscriu
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
5), art. 120 și art. 136 alin. (2) și (4) din Constituție ... (4.1) Jurisprudența Curții Constituționale cu privire la art. 1 alin. (5) din Constituție 223. Curtea, în jurisprudența sa, a stabilit că trăsătura esențială a statului de drept o constituie supremația Constituției și obligativitatea respectării legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 232 din 5 iulie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 15 noiembrie 2001, Decizia nr. 234 din 5 iulie 2001 , publicată
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 7 septembrie 2001, sau Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011) și că "statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea tuturor legilor și tuturor actelor normative cu aceasta" ( Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004), ceea ce înseamnă că acesta "implică, prioritar, respectarea legii, iar
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
previzibilitatea legii" ( Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013 , anterior citate). 227. Se mai reține că, potrivit jurisprudenței sale, instanța constituțională este o "instituție fundamentală a statului, cu rol de garant al supremației Constituției, al statului de drept și al principiului separației și echilibrului puterilor" ( Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 octombrie 2012). Toate acestea presupun, printre altele, competența Curții
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
semne de întrebare cu privire la securitatea raporturilor juridice, întrucât echivalează cu posibilitatea autorităților publice de a ocoli cadrul legal oricând și în orice condiții în timp ce cetățenilor li se impune respectarea acestuia. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că "principiul supremației Constituției și principiul legalității sunt de esența cerințelor statului de drept, în sensul prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (2), conform cărora « Nimeni nu este mai presus de lege»"(a se vedea Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011 ). 234
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiții, oportunitatea și conținutul inițiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, și nu Curții Constituționale ca garant al supremației Legii fundamentale". (1.2) Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 9. Prin Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010, Curtea a subliniat că
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
aflându-se sub control parlamentar, și nu invers. Astfel, Guvernul avea abilitarea legală de a formula amendamente la proiectul aflat în dezbatere parlamentară, iar în caz de respingere a acestora să pună în executare în totalitate actul normativ astfel adoptat, supremația Parlamentului în materie de legiferare fiind incontestabilă. b) Ipoteza în care structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgență ... 19. Structura politică a Parlamentului nu constituia un impediment pentru adoptarea acestui proiect
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
în raporturi de muncă și care beneficiază de scutirea de la plata taxei amintite, ceea ce constituie o problemă de constituționalitate, nu doar de aplicare și interpretare a legii la o speță concretă. Precizăm că, în considerarea funcției sale de garant al supremației Constituției, instanța de contencios constituțional a mai constatat neconstituționalitatea unor texte de lege din perspectiva unor omisiuni legislative de natură să conducă la apariția unui tratament discriminatoriu între categorii de persoane între care nu există o diferență izvorâtă din criterii
DECIZIE nr. 30 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259280_a_260609]
-
morală, științifică - în cadrul democrației constituționale. Autoritățile statului sunt cele stabilite prin Constituție. Între ele nu există raporturi de subordonare ierarhică, ci numai relații de colaborare și de control reciproc. ... (5) România este stat de drept, în care respectarea Constituției, a supremației sale, a legilor și a hotărârilor judecătorești este obligatorie, cu excepția cazurilor în care legile și hotărârile judecătorești sunt adoptate abuziv, prin uzurparea autorităților și instituțiilor statului." ... 3. După articolul 1 se introduce un nou articol, 1.1, astfel: Denumirea articolului
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
atingere independenței justiției, valoare fundamentală avută în vedere de art. 152 alin. (2), întrucât lasă la aprecierea unei entități nedefinite valabilitatea respectivelor decizii, care ar urma să fie supuse "judecății populare". În plus, adoptarea unui astfel de criteriu și în ceea ce privește supremația Constituției și obligativitatea legilor relativizează până la eliminare principiile de bază ale statului de drept, anulând, practic, principiile stabilite în cuprinsul întregii Constituției, care devine astfel o simplă declarație de intenții. 6.2. Norma propusă la art. I pct. 12 pentru
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
ptuirii justiției în materie civilă. ... (2) În înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești îndeplinesc un serviciu de interes public, asigurând respectarea ordinii de drept, a libertăților fundamentale, a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, aplicarea legii și garantarea supremației acesteia. ... Articolul 2 Aplicabilitatea generală a Codului de procedură civilă (1) Dispozițiile prezentului cod constituie procedura de drept comun în materie civilă. ... (2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258140_a_259469]